Autori

Gabriel Andreescu s-a nascut in data de 8 aprilie 1952 la Buzau. Este conferentiar la Facultatea de Stiinte Politice a Scolii Nationale de Studii Politice si Administrative. A militat pentru respectarea drepturilor omului inca din perioada comunista, fiind unul dintre disidentii care s-au opus deschis lui Ceausescu si regimului sau autoritar. Între 1983 și 1987, Gabriel Andreescu a transmis clandestin în străinătate, între altele postului de radio Europa Liberă, informații privitoare la violarea drepturilor omului în România. A scris și trimis de asemenea texte anti-comuniste și studii, dintre care unele au fost ulterior publicate în Occident. Primele anchete de Securitate au început în anul 1979. A fost arestat pentru activitatea sa anticomunistă în decembrie 1987 și acuzat de trădare (dar cercetat în libertate, începând cu luna ianuarie 1988, în urma protestelor internaționale determinate de arestarea sa). A continuat totuși să scrie și să transmită în Lumea liberă scrisori de protest până la căderea regimului. Unele dintre acestea (e.g., Lettre à la Conférence de Cracovie (1988) și Le devoir d’ingérence (1989)) au fost publicate în presa occidentală (L’Autre Europe and Libération). În timpul întrunirii CSCE de la Paris, din luna iunie 1989, a declarat greva foamei ca protest față de continua încălcare a drepturilor omului în România. A fost mutat din București și trimis în domiciliu forțat la Buzău, apoi din nou arestat, dar eliberat odată cu victoria revoluției din decembrie 1989.

Din 1990 a initiat infiintarea unor organizatii nonguvernamentale, printre care Comitetul Helsinki Roman, Centrul de Studii Internationale, Solidaritatea pentru Libertatea de Constiinta.

Este director al Noii Reviste de Drepturile Omului. De acelasi autor, la Editura Polirom au mai aparut: Solidaritatea alergatorilor de cursa lunga (1997); Locurile unde se construieste Europa. Adrian Severin in dialog cu Gabriel Andreescu (2000); Ruleta. Romani si maghiari, 1990-2000 (2001); Natiuni si minoritati (2004); Reprimarea miscarii yoga in anii ’80 (2008); L-am urit pe Ceausescu. Ani, oameni, disidenta (2009); Carturari, opozanti si documente. Manipularea Arhivei Securitatii (2013).

A editat Nationalisti, antinationalisti. O polemica in publicistica romaneasca (1996), Problema transilvana (in colaborare cu Gusztav Molnar, 1999), Ultimul deceniu comunist. Scrisori catre Radio Europa Libera. Vol. I: 1979-1985 (impreuna cu Mihnea Berindei, 2010).

De asemenea, alaturi de Miklos Bakk, Lucian Bojiu si Valentin Constantin, este coautor la volumul Comentarii la Constitutia Romaniei (2010).

Dan Anghelescu, poet si eseist, membru al Uniunii Scriitorilor din Romania, al Uniunii Ziaristilor Profesionisti din Romania, director fondator al revistei internationale Carmina Balcanica si editor al revistei Lumina lina. Gracious Light din New York.

Volume publicate: Si atunci ar fi trebuit sa vorbesc…, Libra; Cerul in apa, Junimea, Lumea ca adiere, Junimea, Poeme, Eminescu, Masinarii de traversare a sufletului toamna, Cartea Romaneasca, Pietrificarea memoriei, Eminescu. Poeme traduse in: engleza, maghiara, polona, albaneza.

Luiza Barcan – critic şi istoric de artă, scriitor, jurnalist

(n.08.10.1964, Bucureşti)

Studii:
– Facultatea de Litere (Universitatea Bucureşti, specializarea Română – Engleză), promoţia 1987
– Facultatea de Istoria şi Teoria Artei a Universităţii de Arte din Bucureşti, promoţia 1998.

EXPERIENŢĂ PROFESIONALĂ:
1990-1995 profesor titular de limba şi literatura română la Liceul Teoretic „Horia Hulubei” din Bucureşti.

Televiziune
Din 1995 şi până în prezent, redactor şi apoi realizator emisiuni la redacţiile Literatură-Arte şi Istorie-Religie ale Televiziunii Române. Am realizat sau am colaborat la realizarea a numeroase emisiuni, printre care: „Cuvinte potrivite” „Studioul Artelor”, „Vernisajul seratei” în cadrul emisiunii „Serata muzicală TV” (realizator Iosif Sava), „Punct şi …de la capăt”, „Eveniment”, „Experiment”,  „Pictori români” , „Şapte zile, şapte arte”, „Actualitatea culturală,  „ROGVAIV”, „Îndeletniciri”,  „Frontierele privirii”, „Via sacra”, „Universul credinţei”, „Între cer şi pământ”, „Chip şi asemănare”.

Radio
2000-2004: colaborator la departamentul Radio România Internaţional, realizator al rubricilor: „Lumea artelor” şi „Eveniment cultural”, „Arii culturale”, „Panoramic”, „Pro memoria”.

Presa scrisă
din 1996 şi până în prezent, am publicat cronică plastică, interviuri, reportaje, studii de istorie artei la revistele culturale: „Literatorul”, „Azi Literar”, „Contemporanul”, „artPanorama”, „Museion”, „Adevărul literar şi artistic”,„Ianus”, „Virtualia”,  (Bucureşti), „Tribuna” (Cluj), „Povestea vorbei”. „Buridava” (Râmnicu Vâlcea), precum şi la revista „artMargins” a Universităţii Santa Barbara din California, U.S.A.

Curatoriat şi management cultural
Din 1997, când împreună cu un grup de artişti plastici şi arhitecţi am fondat Fundaţia HAR, şi până în prezent sunt co-organizator al programelor:
„Habitat şi Artă în România” (nominalizat printre primele 40 de „Cele mai bune practici” din lume în domeniul Habitatelor Umane, într-o competiţie organizată de Comisia Naţiunilor Unite pentru Habitate Umane în 1998 şi câştigător al Premiului pentru ambient decernat de Uniunea Artiştilor Plastici pentru ediţia 1997), „Arta în drum spre muzeu” (1999 – Râmnicu Vâlcea), „Tradiţie şi Postmodernitate” (Câştigător al licitaţiei de proiecte „Cultura 2000” a Direcţiei pentru Educaţie şi Cultură a Comisiei Europene în 2002 şi 2003), „Stuf 2004” (Tulcea, 2004, finanţat de European Cultural Foundation).
Din 2000, curator al programului „Restituiri” care a cuprins expoziţiile: „Seniori ai picturii româneşti contemporane” (Bucureşti, Galeria Conta 13, Galeria Apollo, 2003), „Invitaţii lui Iosif Sava în 40 de desene ale Rodicăi Cicârdel Teodorescu” (Bucureşti, Art Jazz Club, 2004), „Rromani art” (Bucureşti, Galeria Simeza, 2004).
Curator al expoziţiei „Visări levantine” (Institutul pentru Cultură şi Cercetare Umanistă din Veneţia, 2003)
Curator al expoziţiei „Neorealismul Neurotic Românesc” (Bucureşti, Constanţa, Râmnicu Vâlcea, 2002)
Curator al expoziţiei „Never Ending Painting” (Bucureşti, Galeria Apollo, 2002)
Curator al expoziţiei „22 de Măşti la Veneţia” (Institutul pentru Cultură şi Cercetare Umanistă din Veneţia, 2000)
Curator a peste 30 de expoziţii personale sau de grup, deschise în Bucureşti şi în alte oraşe mari ale ţării.

Lucrări publicate
„Nichita Stănescu – O viziune poetică a timpului” (Editura ALL, Bucureşti, 2000, ediţie bibliofilă coordonată de Mircia Dumitrescu).
„Artişti plastici la Serata lui Iosif Sava” (Editura Maiko, Bucureşti, 2003), volum publicat şi în format electronic la editura „Liternet”, în 2005.
„Angoase ale privirii” (Editura Ideea Europeană, Bucureşti, 2004)
Monografiile bisericilor de lemn – monument istoric de la Grămeşti, Mălaia, Racoviţa – Copăceni, Ciungetu, Brezoi, Mariţa (Editura Fundaţiei HAR, Bucureşti, 2000 şi 2001)
Studii de istoria şi teoria artei publicate în revista „Ianus” în perioada 2000-2004 („Povestea lemnului, de la poezia populară la sculptura contemporană”, „Trei pridvoare munteneşti de la sfârşitul secolului al XVII-lea. O iconografie a credinţei în mântuire”, „Antimeşteşug şi contrainiţiere”, „Ce sunt şi ce nu sunt noile media?”, „Ctitorii eclesiale din lemn în Vâlcea veacului al XIX-lea”, „Spiritul narativ-moralizator în iconografia bisericilor de lemn din nordul Olteniei”, „Biserica de lemn Sfântul Nicoale din Pietrari-Angheleşti”)
Texte critice, publicate în cataloagele de prezentare ale multor artişti, plastici, printre care se numără: Mircea Enache, Mircea Roman, Patriciu Mateescu, Ion Atanasiu Delamare, Angela Tomaselli, Marian Petre, Cristian Bedivan, Liliana Ţuroiu Udrea, Liviu Nedelcu.
Membră a Uniunii Artiştilor Plastici din România (Filiala Sculptură), Membră a Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Artă, membru fondator al Fundaţiei HAR

Iulian Boldea s-a nascut la 2 martie 1963, in orasul Ludus, judetul Mures. A absolvit Liceul teoretic „Al. Papiu-Ilarian” si Facultatea de Filologie din cadrul Universitatii „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca. Debut absolut in anul 1983. Intre anii 1985-1989 a fost redactor al revistei “Echinox”, iar intre 1987-1989 redactor sef-adjunct. A publicat in paginile revistei studii critice, eseuri, cronici literare si poeme. Este profesor universitar in cadrul Universitatii „Petru Maior”, decan al Facultatii de Stiinte si Litere, conducator de doctorat. De asemenea, este redactor al revistei “Vatra”, redactor-sef al revistei “Tarnava” si redactor-sef al revistei Studia Universitatis „Petru Maior”. Philologia. De-a lungul timpului a publicat poezii, studii, eseuri critice si cronici literare in reviste de cultura din tara si din Republica Moldova.

Ştefan Borbély (n. 31 oct. 1953, în Făgăraş) este profesor universitar la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca, în cadrul Catedrei de literatură universală şi comparată. Doctorat în literatură comparată (1999). Echinoxist ca formaţie, a debutat editorial în 1995, cu volumul de eseuri Grădina magistrului Thomas.

A mai publicat: Xenograme (1997), Visul lupului de stepă (1999), De la Herakles la Eulenspiegel. Eroicul (2001), Opoziţii constructive (2002), Matei Călinescu. Monografie (2003), Cercul de graţie (2003), Proza fantastică a lui Mircea Eliade. Complexul gnostic (2003), Mitologie generală I. (2004), Despre Thomas Mann şi alte eseuri (2005), O carte pe săptămână (2007), Pornind de la Nietzsche (2010), Existenţa diafană (2011), Homo brucans şi alte eseuri (2011).

A coordonat volumele colective Experienţa externă (1999), respectiv Ion Pop – şapte decenii de melancolie şi literatură (2011) şi a realizat câteva traduceri.

Este membru al Uniunii Scriitorilor.

A colaborat la numeroase volume colective, printre care: Dicţionarul Scriitorilor Români (DSR, I-IV), Dicţionarul Esenţial al Scriitorilor Români (DESR), Dicţionar Analitic de Opere Literare Româneşti (I-IV), World Novel Compendium, I-II (Facts on File, New York, 2008).

Bursier multiplu al Colegiului Noua Europă din Bucureşti, a beneficiat de stagii de pregătire în Marea Britanie (Oxford, 1999), Statele Unite şi India: bursier Fulbright în 1992, la Indiana University, Bloomington; visiting fellow la New York, Columbia University, respectiv la Institute for Psychohistory (1997, 1999, 2000), la University of North Carolina, Chapel Hill (2001), Jawaharlal Nehru University din New Delhi (Institute of Advanced Study, 2009) şi Universidad de Granada (2012). Incadrarea de baza: prof. univ. dr, Univ. Babes-Bolyai Cluj-N, Facultatea de Litere, Departamentul de Lit Comparata. Publică frecvent în Contemporanul/Ideea Europeană.

Mircea Braga, profesor universitar, critic şi istoric literar născut în data de 28 august 1938 la Sibiu. Studii: Liceul „Gh. Lazăr”, Sibiu, 1955; Facultatea de Filologie, Univ. „Babeş-Bolyai”, Cluj, 1960; doctor în filologie din 1984, cu teza V. Voiculescu. Studiu critic. Cariera: prof., director adj., Şcoala generală nr. 5, Baia Mare, 1960-1962; şeful secţiei culturale a ziarului regional din Baia Mare, 1962-1966; instructor al secţiei regionale de artă din Baia Mare, 1966-1968; director, Teatrul Dramatic din Baia Mare (1968-1970), director, Teatrul de Stat din Sibiu (1970-1974); preşedinte, Comitetul pentru Cultură şi Artă, jud. Sibiu, 1974-1979; şef de secţie, Revista Transilvania, Sibiu, 1979-1990; director general, Casa de Presă şi Editură Transpres, Sibiu, 1990-1995; director, Editura Imago, Sibiu, din 1995-prezent; prof. univ., conducător de doctorat, Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia, din 1995.

Debut absolut: Revista Steaua, Cluj, 1956.

Volume: Sincronism şi tradiţie (1972); Conjuncturi şi permanenţe (1976), Destinul unor structuri literare (1979); Istoria literară ca pretext (1982); V. Voiculescu în orizontul tradiţionalismului (1984); Când sensul acoperă semnul (1985); Recursul la tradiţie (1987); Pe pragul criticii (1992); Decupaje în sens (1997); Cultura – o utopie asumată? (2000); Epoca marilor clasici (2001; ed. a II-a, 2001; ed. a II-a, 2002); Teorie şi metodă (2002); Vasile Voiculescu (2002); Critică literară (2003; ed. a II-a, 2004); Replieri interpretative (2003); Dincolo de binele şi răul culturii (Fr. Nietzsche), vol. I (2006); Constantin Noica şi Sibiul (2007); V. Voiculescu – Măştile căutării de sine (O hermeneutică a orizonturilor creaţiei) (2008); Geografii instabile (2010); Despre ordinul suveran al receptării (2013); La izvoarele aventurii metodologice moderne (2013); Rătăcind prin canon (2013); Dincolo de binele şi răul culturii (Fr. Nietzsche), vol. 2 (2014); Ecce Nietzsche (2015).

Peste 40 de ediţii îngrijite; antologii coordonate; prefeţe/ postfeţe din opera unor scriitori ca, de pildă, Ch. Baudelaire, V. Alecsandri, I. Creangă, I. Slavici, O. Goga, I. Minulescu, M. Sadoveanu, G. Călinescu, N. Batzaria, Aron Cotruş, Oscar Lemnaru, Șt. Aug Doinaș ș.a. Numeroase participări la volume colective. Peste 1500 de studii şi articole apărute în presa literar-științifică.

Membru la Uniunii Scriitorilor din România, membru al Asociaţiei de Literatură Generală şi Comparată din România. Director al Centrului de Cercetare a Imaginarului „Speculum” din Alba Iulia. Profesor emerit (2008).

Premii: Premiul de critică şi istorie literară al Asociaţiei Scriitorilor din Sibiu (1982), Diploma Uniunii Scriitorilor din România (1984), Premiul „Opera omnia” al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Sibiu (2006), Premiul de critică şi istorie literară al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Sibiu (2010), Premiul pentru critică al Atelierului Naţional de Poezie „Serile la Brădiceni” (2013), Premiul de teorie şi critică literară al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Sibiu (2013), Premiul „Cartea Anului” al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Sibiu (2016), Premiul „Ion Petrovici” pentru Filosofie al Academiei Române (2017).

Nicolae Breban, romancier, eseist, poet, dramaturg, publicist (n. 1 februarie 1934, Baia Mare), unul dintre cei mai importanţi romancieri români. Familia Breban se refugiază la Lugoj, unde tatăl scriitorului va funcţiona în cadrul Episcopiei Unite (1940-1941). Nicolae Breban îşi începe, în acest oraş bănăţean, studiile gimnaziale şi liceale. Este exmatriculat, datorită originii sale sociale „nesănătoase”, din penultima clasă a Liceului „Coriolan Brediceanu” din Lugoj. Absolvă, la fără frecvenţă, Liceul „Oltea Doamna” din Oradea (1952), după ce se angajase ca funcţionar în acest oraş. Intenţionează să se înscrie la Politehnică, fiind nevoit să intre, mai întâi, ca ucenic la fostele Uzine „23 August” din Bucureşti, unde lucrează la sudură şi strungărie, calificându-se apoi în meseria de strungar fier. Se înscrie la Facultatea de Filosofie, „măsluind actele”, după cum mărturiseşte în Confesiuni violente, fiind dat însă afară după şase luni (1953). Lecturile sale din Nietzsche şi Schopenhauer îl fac, de altfel, să devină suspect pentru decanul Athanase Joja. Devine student la germană, la Facultatea de Filologie din Cluj, pe care o abandonează după un an. Are, apoi, la insistenţele tatălui său, o tentativă de a urma dreptul (1955-1956). Debut literar în revista Viaţa studenţească (nr. 5, din mai), cu schiţa Doamna din vis (1957). Este, alături de Nichita Stanescu, unul dintre vârfurile generaţiei şaizeci.

Devine membru supleant al C.C. şi îşi dă, aflându-se la Paris, în Le monde, demisia (1971, Tezele din Iulie), în semn de protest faţă de dictatura personală a lui Ceauşescu. Romanul Bunavestire este atacat cu brutalitate: „După amânări şi tracasări prelungite datorate cenzurii comuniste, la Editura Junimea din Iaşi apare Bunavestire, roman scris între anii 1972-1974. Cartea fusese refuzată, pe rând, de Editurile Cartea Românească şi Eminescu. Acest «roman excepţional», cum fusese caracterizat cu promptitudine de către Nicolae Manolescu, «scris cu vervă, sarcastic, grotesc, stilistic inepuizabil şi original», este încununat cu Premiul Uniunii Scriitorilor. După apariţie, romanul este incriminat cu vehemenţă în plenara CC al PCR din 28-29 iunie”. Un fragment din atacul brutal la adresa romanului şi a autorului, proferat în Plenara CC al PCR de către Titus Popovici, după care de îndată au urmat atacuri în cele mai importante foi culturale şi de partid la adresa aceleiaşi capodopere brebaniene, Bunavestire, este inserat în Ediţia a IV-a a romanului (Editura Paralela 45, 2002). Acelaşi roman figurează printre primele zece romane ale secolului al XX-lea într-o anchetă iniţiată de revista Observatorul cultural (nr. 45-46, 3-15 ianuarie, 2001).

Este menţinut în marginalitate socială până în 1989, fiind unul dintre cei mai atacaţi scriitori sub dictatură.

După 1989 revine din exil, propunând megaproiecte. Astfel, publică în circa douăzeci ani, trilogia romanescă Amfitrion (1994), tetralogia epică Ziua şi noaptea, tetralogia memorialistică Sensul vieţii. Din romanele publicate menţionăm: Francisca (1965, Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române), În absenţa stăpânilor (1966), Animale bolnave (1968, „romanul anului” şi Premiul Uniunii Scriitorilor), Îngerul de ghips (1973), Bunavestire (1977), Don Juan (1981), Drumul la zid (1984), Pândă şi seducţie (1992), trilogia Amfitrion (1994), tetralogia Ziua şi noaptea, Singura cale (2011). Volume de eseuri: O utopie tangibilă (1994), Confesiuni violente (1994), Riscul în cultură (1996), Spiritul românesc în faţa unei dictaturi, Fr. Nietzsche. Maxime comentate, Vinovaţi fără vină, Trădarea criticii (2009), O istorie dramatică a prezentului (2010) etc. Poezie: Elegii parisiene (1992, ed. a II-a, 2006). Teatru: Teatru (Viaţa Românească). Traduceri: Rainer Maria Rilke, Elegii duineze (2006), J.W. Goethe, Elegiile romane (2009). Memorii: tetralogia Sensul vieţii.

Romanele sale au fost traduse în suedeză, franceză, rusă, engleză, bulgară etc. Publică trei romane la prestigioasa Editură Flammarion, Paris: În absenţa stăpânilor (1983),  Bunavestire (1985), Don Juan (1991).

Din ianuarie 2009, devine membru titular al Academiei Române. Este director al revistei Contemporanul.

Marian Victor Buciu, profesor doctor la Facultatea de Litere a Universitatii din Craiova, preda cursuri de istoria literaturii romane interbelice, din perioada comunista si postcomunista, cuprinzand analize si sinteze ale unor curente si opere de mare interes artistic. A publicat in reviste numeroase cronici, studii si eseuri literare. Mentionam volumele: „Celalalt Arghezi. Eseu de poetica retorica a prozei”, 1995, „Breban. Eseu despre stratagemele supravietuirii narative”, 1996, „Ionesco. Eseu despre onto-retorica literaturii”, 1996, „E. M. Cioran – Despartirea continua a Autorului cel Rau. Eseu despre onto-retorica Textului cioranian”, 1996, „Onto-retorica lui I. L. Caragiale”, 1997, „Tepeneag. Intre onirism, textualism, postmodernism”, 1998, „Promptuar. Lecturi post-totalitare”, 2001, „Dieter Schlesak, un maestru german al evaziunii”, 2003, „Panorama literaturii romane din secolul XX”, vol. I, Poezia, 2003, „Zece prozatori exemplari. Perioada interbelica”, 2006. Autorul practica o hermeneutica personalizata – onto-retorica –, propunand un instrumentar conceptual propriu, de reorientare post-structuralista si post-deconstructionista, in traditia criticii europene, desfasurate riguros asupra fiintei si limbajului textelor literare. Prin aceasta, interpretul da curs unei dialectici interpretative, nuantata pana la detaliul si relatia infinitezimale, avand drept scop cunoasterea identitatii retorice si poetologice a operelor. Prin critica literara, incearca sa descopere o cunoastere „din urma”, lucida si patrunzatoare, analitica, sintetica, evaluativa (canonica, ierarhizatoare) a literaturii, in limite con-textuale concentrice, clar precizate, de la individual la categorial si universal.

La Editura Ideea Europeana a publicat „E. M. Cioran. Despartirea continua a Autorului cel Rau”, ed. a II-a, 2005, „Zece prozatori exemplari. Perioada interbelica”, 2006, „Zece prozatori exemplari. Perioada posbelica”, 2007.

Ioan Buduca (n. 1952). Scriitor, critic literar, eseist. A publicat: Dupa Socrate, Editura Cartea Romaneasca, 1987, Razboiul nevazut, Editura Cuvantul, 1994 (Premiul Uniunii Scriitorilor din Romania), Doamne, Dumnezeule…, Editura Amacord, 1998, Si a fost seara, si a fost dimineata, Editura Polirom, 1998, Noua Atlantida, Editura Albatros, 2003. Este membru al Uniunii Scriitorilor din Romania.

Constantina Raveca Buleu s-a nascut la 16 martie 1979 la Bistrita. A absolvit Facultatea de Litere a Universitatii “Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca, specializarea limba si literatura româna – limba si literatura germana (2002), apoi masteratul Istoria imaginilor – istoria ideilor din cadrul aceleiasi facultati (2003). În 2008 a obtinut titlul de doctor în filologie, cu distinctia Summa cum laude, cu teza Paradigma puterii în secolul al XIX-lea. Petrece un stagiu de cercetare la Universitatea din Bologna (2005) si un stagiu de cercetare la Jawaharlal Nehru University, New Dehli, India (2009), participa la mai multe congrese si conferinte nationale si internationale. Este membra al Uniunii Scriitorilor din România si a Asociatiei de Literatura Generala si Comparata din România. Publica studii si cronici literare în mai multe reviste din tara si din strainatate.

Premii: Biblioteca Judeteanã “Octavian Goga”, în cadrul celei de-a doua editii a “Anului editorial 2007 – carte si presã clujeanã”, premiul pentru eseu.

Carti: Reflexul cultural grec în literatura. Editura Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca, 2003; Dostoievski si Nietzsche. Congruente si incongruente. Editura Limes, Cluj-Napoca, 2004; Patru eseuri despre putere. Napoleon, Dostoievski, Nietzsche, Foucault. Prefata de Stefan Borbély, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2007; Paradigma puterii in secolul al XIX-lea, Ideea europeana, 2011

Calin Caliman, critic de film, ziarist, născut la Braşov în data de 17 mai 1935. Absolvent al Facultăţii de Filosofie, Universitatea din Bucureşti (1957), apoi al IATC „I.L. Caragiale”, secţia teatrologie – filmologie. Din anul 1959, redactor la revista Contemporanul, unde a răspuns decenii la rând de sectorul cinematografic.
A publicat, de-a lungul anilor, peste 6000 de articole în diferite cotidiane şi reviste culturale (printre care Teatrul, Cinema, Contemporanul, Contemporanul. Ideea europeană, Noul Cinema, Caiete critice , Curentul, Ecart). A susţinut in anii ’60-’70 o rubrică de cultură cinematografică la Televiziunea Română, a colaborat vreme de peste patru decenii la emisiunile culturale ale Radiodifuziunii Române.
A fost printre membrii fondatori al Asociaţiei oamenilor de artă din institutiile teatrale şi muzicale (ATM). Este membru al Uniunii Cineastilor (UCIN).
A susţinut şi sustine cursuri de „Istoria filmului”, la I.A.T.C. (1969-1970): la Universitatea „Columna” (1992-1996), la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică (1997-2002), Universitatea „Hyperion” (unde este cadru didactic asociat din 1997). A fost membru în numeroase jurii la festivaluri cinematografice din ţară şi de peste hotare. În anul 1985, a primit Premiul Uniunii Cineaştilor de critică cinematografică, „pentru îndelungata sa activitate în promovarea filmului romanesc”. 1967 – este autorul volumelor Filmul documentar romanesc, 1997 – Jean Mihail, 1998 – Secretul lui Saizescu sau Un suras in plina iarna etc. Istoria filmului romanesc 1987-2000 (2000) – lucrare distinsa cu premiul Asociatiei Criticilor de film, 2009 – Cinci artisti ai imaginii, A colaborat la volumele colective Cinematograful romanesc contemporan 1949-1975 (1976), Cinema 2000 (2000), 2009 – Filmul romanesc incotro, etc. 2002 – a fost redactor-sef la revista Cinema.

Aura Christi, poet, romancier, eseist și traducător român. S-a născut la Chişinău (Republica Moldova), la 12 ianuarie 1967. Este absolventă a Liceului teoretic român-francez „Gh. Asachi” din Chişinău (1984) şi a Facultăţii de Jurnalism a Universităţii de Stat (1990). Debut absolut – 1983.

Cărţi de poezie: De partea cealaltă a umbrei, 1993; Împotriva Mea, 1995; Ceremonia Orbirii, 1996; Valea Regilor, 1996; Nu mă atinge, antologie, 1997, 1999; Ultimul zid, 1999; Crini Imperiali, antologie, 1999; Elegii Nordice, 2002; Cartea ademenirii, antologie, 2003; Ochiul devorator, antologie, 2004; Grădini austere, 2010; Sfera frigului, 2011; Tragicul visător, antologie (2013)

Cărţi de eseuri: Fragmente de fiinţă, 1998; Labirintul exilului, 2000, 2005; Celălalt versant, 2005; Religia viului, 2007; Trei mii de semne, 2007; Exerciţii de destin, 2007; Foamea de a fi, 2010; Nietzsche şi Marea Amiază, 2011; Dostoievski – Nietzsche. Elogiul suferinţei (2013)

Roman: tetralogia Vulturi de noapte: Sculptorul, vol. I, 2001, 2004; Noaptea străinului, vol. II, 2004; Marile jocuri, vol. III, 2006; Zăpada mieilor, vol. IV, 2007; Casa din întuneric, 2008; Cercul sălbatic, 2010

Albume de fotografii comentate: Europa acasă (2010); Planeta Israel (2010); Uriaşul Gorduz (2011)

Traduceri: Anna Ahmatova, Poezie și destin (2001)

Cărți în format electronic (eBook):

Seria de autor Aura Christi, lansată de www.librariapentrutoti.ro și Editura Ideea Europeană: Tragicul visător, poeme (1993 – 2013), antologie (2013); Dostoievski – Nietzsche. Elogiul suferinței, eseu (2013); Mitul viului, eseuri (2013); Cercul sălbatic, roman (2013), Casa din întuneric, roman (2013); Trei mii de semne, jurnal de scriitor (2014)

La prestigioase edituri din străinătate i-au fost publicate volumele de poeme Geflüster/Şoptirea, antologie bilingvă, traducere în germană de Christian W. Schenk, Dionysos Verlag, 1994 (Germania), Elegien aus der Kälte/ Sfera frigului, traducere de Edith Konradt, Pop Verlag, 2008 (Germania), Arkitektura e natës/ Arhitectura nopţii, antologie, traducere în albaneză de Kopi Kyçyku, 2008 (Albania).

A publicat, cu titlul Banchetul de litere, o carte de dialoguri cu personalităţi de seamă ale culturii române. A alcătuit şi a îngrijit numeroase ediţii ca, bunăoară, Romanul Românesc în Colocvii (2001), Breban · 70 (2004), Şocul crizei (2011), Sub semnul Ideii Europene (2011), București în șapte mii de semne (2013) etc.

Premii literare: Premiul pentru poezie al Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional din România, 1993; Premiul pentru poezie al Academiei Române, 1996; Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din România şi al Editurii Vinea, 1997; Premiul pentru eseu al Uniunii Scriitorilor din Moldova, 1998; Premiul pentru poezie „Ion Şiugariu”, 1999; Premiul pentru roman al revistei Tomis şi al Filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor, Sculptorul, 2001; Premiul pentru poezie al revistei Antares, 2003; Premiul pentru roman al revistei Convorbiri literare, Noaptea străinului, 2004; Premiul „Autorul anului”, decernat de Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România, 2007; Premiul pentru roman al revistei Poesis, Casa din întuneric, 2008; Premiul „Opera Omnia pentru poezie” acordat în cadrul Festivalului româno-canadian „Roland Gasparic”, 2009

Poemele sale au fost traduse şi publicate în Germania, Franţa, Belgia, Italia, Suedia, Federaţia Rusă, SUA, Bulgaria, Albania. Este redactor-şef al revistei Contemporanul. În 2003, înfiinţează – împreună cu Andrei Potlog, editorul şi fratele Aurei Christi – Fundaţia Culturală Ideea Europeană şi Editura Ideea Europeană; este unul dintre iniţiatorii Asociaţiei EuroPress şi al Editurii EuroPress – instituţii de un real prestigiu naţional, care au menţinut în peisajul literar revista Contemporanul. (2003 – 2010) Este unul dintre fondatorii Asociaţiei Contemporanul. (2010)

Membru al Uniunii Scriitorilor din România, al PEN Clubului Român și al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova.

Mai multe informații: http://aurachristi.ro/

Theodor Codreanu (n. 1 aprilie 1945, Sârbi, jud. Vaslui). Critic şi istoric literar, prozator şi publicist, doctor în filologie, membru al Uniunii Scriitorilor din România, Theodor Codreanu este autorul a peste patruzeci de cărţi, colaborând la numeroase publicaţii din ţară şi din străinătate: România literară (unde a debutat în critica literară, sub girul lui Geo Dumitrescu, printr-un articol polemic: Moştenire culturală sau… dezmoştenire?, nr. 21/1969), Convorbiri literare, Cronica, Ateneu, Luceafărul, Astra, Steaua, Porto-Franco, Viaţa românească, Bucovina literară, Oglinda literară, Pro Saeculum, Noua Revistă Română, Însemnări ieşene, Poesis, Contemporanul. Ideea europeană, Limba română, Literatura şi arta, Viaţa Basarabiei (ultimele trei din Republica Moldova), Origini, Lumină lină (S.U.A.) ş.a. A debutat în volum cu romanul Marele Zid, la Editura Junimea din Iaşi, în 1981, următorul roman fiind Varvarienii (1998, carte de sertar). Aforismul şi cugetarea incisivă fac obiectul volumului Fragmentele lui Lamparia (2002, cu o prefaţă, de Edgar Papu, carte de sertar). Autorul s-a impus în critica literară cu volumul Eminescu – Dialectica stilului (Ed. Cartea Românească, 1984), îmbogăţind, apoi, eminescologia şi cu alte cărţi: Modelul ontologic eminescian (1992), Controverse eminesciene (2000), Mitul Eminescu (2004), Eminescu în captivitatea „nebuniei” (2011), Eminesciene (2012). Este autorul unor exegeze de profundă ţinută hermeneutică: „Complexul Bacovia” (2002), Caragiale – abisal (2003), Duminica Mare a lui Grigore Vieru (2004), Ion Barbu şi spiritualitatea românească modernă. Ermetismul canonic (2011), Cezar Ivănescu – transmodernul (2012). Th. Codreanu este teoretician al conceptului cultural de transmodernism, realizând prima sinteză românească în domeniu (Transmodernismul, 2005), concept care se sprijină şi pe metodologia transdisciplinarităţii elaborată de Basarab Nicolescu şi Edgar Morin. O abordare de anvergură, în acest sens, este masiva lucrare din 2008 A doua schimbare la faţă (o cercetare transdisciplinară a civilizaţiei române moderne). Vocaţia de excepţional polemist, pusă în slujba apărării valorilor româneşti şi europene, transpare în cărţile: Istoria „canonică” a literaturii române (2009) şi Polemici „incorecte politic” (2010). Un loc singular în opera lui Th. Codreanu ocupă seria de zece volume sub titlul Numere în labirint, din care au apărut primele trei (2007-2009), al patrulea fiind în curs de apariţie, la Editura Contemporanul. Este un „jurnal” ideatic din fragmente, o aventură spirituală şi istorică a fiinţei. Scriitorul a creat punţi trainice între cele două maluri ale Prutului, realizând câteva cărţi despre scriitorii basarabeni şi o sinteză cultural-istorică, apărută în trei ediţii: Basarabia sau drama sfâşierii (2003-2004).

Constantin Coroiu nascut la 6 octombrie 1943. Istoric literar, Publicist, Critic literar si jurnalist cultural cu o bogata si diversa activitate; a fost multi ani realizator de emisiuni literare la Radio Iasi si Radio Bucuresti, membru al Uniunii Scriitorilor din Romania.
Premiul „George Bacovia” al revistei „Ateneu” pentru publicistica literara (2003).

Bogdan Creţu (născut la 21 ianuarie 1978, în judeţul Constanţa) este conferențiar doctor la Catedra de Literatură română din cadrul Facultăţii de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.

Volume publicate: Arpegii critice. Explorări în critica şi eseistica actuale, Editura Timpul, Iaşi, 2005; Matei Vişniec – un optzecist atipic, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2005; Lecturi actuale. Pagini despre literatura română contemporană. Editura Timpul, Iaşi, 2006; Utopia negativă în literatura română, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 2008. Ediţii îngrijite: Marin Mincu, Polemos. Dulelul cu/ în idei, ediţie îngrijită, prefaţă şi note de Bogdan Creţu, Editura Compania, Bucureşti, 2011.

Coordonează volumul Dimitrie Cantemir. Perspective interdisciplinare, Editura Institutul European, Iaşi, 2012. În 2013, îi apare, la Editura Institutul European, sinteza Inorogul la Porțile Orientului. Bestiarul lui Dimitrie Cantemir, în două volume, 500 pagini. Stagii de cercetare la Paris, Roma, Barcelona. Cronicar literar, eseist; a publicat peste 500 de articole în principalele reviste de cultură şi academice din ţară. Semnează prefeţe la numeroase volume, antologii etc. Redactor al revistei „Paradigma”. Membru al Uniunii Scriitorilor din România şi al Asociaţiei pentru Literatură Generală şi Comparată. Din 2006, semnează o rubrică săptămânală în „Ziarul de Iaşi”. Între 2010 şi 2013, a fost bursier postdoctoral în cadrul proiectul POSDRU/89/1.5/S/56815 Societatea Bazată pe Cunoaştere – cercetări, dezbateri, perspective.

Despre carţile sale au scris, printre alţii: Al. Cistelecan, Nichita Danilov, Elvira Sorohan, Petru Poanta, Antonio Patraş, Doris Mironescu, Daniel Cristea-Enache, Paul Cernat, Nicoleta Salcudeanu, Andrei Terian, Alex Goldiş, Tania Radu, Mircea Platon, Marius Miheţ, Dan Perşa, Cosmin Ciotloş, Adrian Jicu, Petru Poantă, Felix Nicolau, Claudiu Turcuş, Andrei Simuţ, C.L. Cuţitaru, Dan Manucă, Al. Cistelecan, Andreea Răsuceanu, Adrian G. Romila, Ștefan Lemy,  ş.a.m.d.

Premii: Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România (2005); Premiul pentru debut al revistei „Convorbiri literare” (2005); Premiul pentru debut al „Ziarului de Iaşi” (2005), nominalizat la Premiul pentru debut al revistei „România literară”(2005); Premiul pentru critică al revistei „Ateneu” (2006); Premiul de Excelenţă în critică literară, al Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă, Academia Română (2009). Premiul de excelenţă al Revistei „Contemporanul. Ideea Europeană” (2012).

Constantin Cubleșan (n. 1939, Cluj). Prof. univ. dr. Conducator de doctorate in specialitatea: Istoria literaturii romane, la Universitatea “1 Decembrie 1918” Alba Iulia. Absolvent al Facultatii de Filologie a Universitatii “Babes-Bolyai” din Cluj Napoca, in 1959. A fost pe rand : reporter la Radio Cluj, redactor si secretar general de redactie la revista Tribuna, redactor-sef la Editura Dacia, director la Teatrul National din Cluj-Napoca, redactor sef-adjunct la revista Steaua. Din 1992 este profesor asociat la Facultatea de Litere a Universitatii clujene, Sectia de Teatru, din 1999 mutandu-se la Universitatea din Alba Iulia.

A scris proza, poezie, dramaturgie, critica si istorie literara, critica teatrala. I s-au tradus carti si i s-au reprezentat piese in strainatate. Volume ale sale au fost distinse cu Premiul Uniunii Scriitorilor din Romania si al Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor, precum si cu alte premii. Distins cu medalia jubiliara “Mihai Eminescu” (2000) si cu  Meritul Cultural, in grad de Ofiter (2004). Este Cetatean de onoare al municipiului Cluj-Napoca. Doctoratul in Stiinte Filologice in 1982. A realizat editii din numerosi scriitori clasici si contemporani ai literaturii romane. Autor al volumelor de critica si istorie literara: Miniaturi critice (1968); Teatrul – Istorie  si actualitate (1978), Opera literara a lui Delavrancea (1982), Teatrul – intre civic si etic (1983), Opera literara a lui Ion Lancranjan (1993), Eminescu in constiinta critica (1994), Ioan Slavici interpretat de Constantin Cublesan (1994), Eminescu in perspectiva critica (1997),  “Luceafarul” si alte  comentarii eminesciene (1998), Opera literara a lui Pavel Dan (1999), Caragiale in constiinta critica (1999), Eminescu in orizontul criticii (2000), Romancierul Rebreanu (2001), Moara cu noroc de Ioan Slavici (2001), Eminescu in oglinzile criticii (2001); Antologia basmului cult, (2002); Caligrafii “Caligrafului” (Foiletoane critice – 2002); Dictionarul personajelor din teatrul lui I.L.Caragiale (Coordonator – 2002). Eminescu in reprezentari critice (2003), Clasici si moderni (Studii literare – 2003); N.Filimon (Micromonografie – 2003); Romulus Cojocaru. Poetul. (2004); De la traditie la postmodernism (2005). Dictionarul personajelor din teatrul lui Lucian Blaga (Coordonator – 2005); Eminescu in privirile criticii (2005), Efigii pe nisipul vremii (2005); Eminescu. Ciclul Schillerian (2006); Ion Creanga in constiinta criticii (2006); Serile cu Bartolomeu (Eseuri – 2007).

Liliana Danciu este absolventa Facultăţii de Litere a Universităţii din Craiova, cu specializările Limba şi Literatura Română – Limba şi Literatura Franceză (1995), cu lucrarea de licenţă intitulată Sociologia romanului românesc: Marin Preda.

Este profesor titular de Limba şi Literatura Română la un liceu din Caransebeş. A obţinut Gradul Didactic I, în 2009, cu studiul Universul uman în opera lui Camil Petrescu. Metode moderne de predare a Limbii şi Literaturii Române în liceu. În 2013, absolvă cursurile de Masterat „Limba şi literatura română. Tendinţe actuale” de la Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad, cu disertaţia Imaginea triunghiului erotic în opera lui Mario Vargas Llosa, sub coordonarea prof. univ.dr. Florica Bodiştean.

În iulie 2017, susţine public, în cadrul Şcolii Doctorale de Filologie de la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, teza de doctorat cu titlul Mircea Eliade: constructe istorico‑religioase şi imaginar eliadesc în Noaptea de Sânziene, sub coordonarea prof.univ.dr. Mircea Braga. Comisia îi acordă calificativul EXCELENT.

A publicat articole şi studii în diverse reviste ştiinţifice şi culturale, precum „Journal of Humanistic and Social Studies”, „Journal of Humanistic and Social Studies”, „Annales Universitatis Apulensis. Series Philologica”, „Incursiuni în imaginar”, „TricTrac: Journal of World Mythology and Folklore”, „SÆCULUM”, „Gnosis”.

A participat la mai multe sesiuni ştiinţifice, colocvii, simpozioane etc., în ţară şi străinătate (Roma, Arad, Târgu-Mureş, Alba Iulia ş.a.).

Dana Duma, publicist, critic de film. Publica la Ideea Europeana monografia „Woody Allen Bufon si filosof”, carte distinsa cu Premiul Uniunii Cineastilor. „Woody Allen este un erou. Nu numai pentru ca multi il considera «ultimul mare comic american» dar si pentru eroica lui putere de a rezista in cadrul cinematografului dominant. In peisajul din ce in ce mai dezolant al comediei cinematografice, el reprezinta alternativa datatoare de sperante: inca se mai poate rade inteligent in salile de cinema, unde glumele «fiziologice» fac ravagii printre adolescentii hraniti cu hamburgeri si educati cu jocuri video. Cum sa nu-l simpatizezi pe ochelaristul comic american cand el este, in plus, cel mai european (in spirit) dintre cineastii de peste ocean? Desi unii socot ca Woody Allen ar satisface un gust mai sofisticat, adresandu-se celor care apreciaza umorul lui de «bufon literat postmodern», hazul sau cucereste mai degraba prin sinceritatea din care se naste: el este permanent alimentat de obsesiile personale ale regizorului-scenarist. Reteaua lor marcata de referinte autobiografice este tratata in paginile acestei carti ce urmareste parcursul exceptional al cineastului care, ajuns la ora celebritatii, incearca sa lupte cu imaginile-cliseu: «Au vazut ca port ochelari si au crezut ca sunt intelectual». Cand Allen primea, in toamna lui 2002, din mainile altetei sale don Felipe de Borbón, unul dintre prestigioasele premii «Principele de Asturias» si era condus, pe taram spaniol, intr-o caleasca regala, fragilul comic spunea, intimidat : «E o poveste cu zane». Reusita alleniana este, in peisajul cinematografului de azi, un fel de basm cu zane, care merita a fi povestit intr-o carte.” (Dana Duma). „Se pare ca lumea se imparte in buni si rai. Cei buni dorm mai bine, dar cei rai profita mai mult de orele de trezie”. (Woody Allen)

Maria Floarea Pop, originară din Bistriţa-⁠Năsăud, generaţia 1981, după studii de filologie la Bucureşti şi drept la Pisa, trecând prin experienţe formative în Suedia şi Germania (studii sociologice şi de limbă şi literatură suedeză şi germană), un master în comunicare în Italia, pasiunea ei a rămas descoperirea diferitelor culturi, de la limbă la expresiile artistice şi la posibilitatea pe care fiecare individ sau naţiune o are de a-⁠şi făuri propriul destin, de a învăţa de la semeni, de a împărtăşi cu ei idei, soluţii, trăiri şi de a creşte împreună. Din 2004, de când s-⁠a stabilit în Italia împărţindu-⁠se între Carrara şi Florenţa, a colaborat cu importante edituri italiene (UTET, Franco Cosimo Panini) şi s-⁠a specializat în management, lucrând mai întâi pentru o ONG în coordonarea proiectelor culturale într-⁠o reţea internaţională de comunităţi, iar pe urmă în managementul proiectelor de consultanţă pentru industrie şi sisteme de gestiune.

Ţine un curs de Relaţii Publice la un institut universitar american din Florenţa.

Se implică în mai multe iniţiative culturale pentru promovarea identităţii româneşti în Peninsulă. A publicat articole, recenzii, traduceri, studii juridice, în Italia şi în Romania.

Sandu Frunza este conf. univ. dr. la Facultatea de Stiinte Politice, Administrative si ale Comunicarii de la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj. A urmat stagii de specializare Si documentare in filozofie, studii religioase, etica relationala, deontologie, filozofie evreiasca, la Santa Barbara, Salt Lake City, Boston, Philadelphia, Sofia, Budapesta, Ierusalim etc.

Este autor al volumelor Filosofie si iudaism (2006), Fundamentalismul religios si noul conflict al ideologiilor (2003), Experienta religioasa in gindirea lui Dumitru Staniloae. O etica relationala (2001), Iubirea si Transcendenta (1999), O antropologie mistica (1996). Este coordonator al volumelor Essays in honor of Moshe Idel (co-editor 2008), Education and Cultural Diversity (co-editor 2006), Tinerii si politica. Impreuna pentru o politica mai buna (co-editor 2006), The Challenges of Multiculturalism in Central and Eastern Europe (co-editor 2005), Pasi spre integrare. Religie si drepturile omului in Romania (2004), Filosofie si religie. O abordare multidisciplinara (2001). Este editor al Journal for the Study of Religions and Ideologies (www.jsri.ro).

A publicat articole in prestigioase reviste academice Si de cultura din tara Si strainatate: Shofar: An Interdisciplinary Journal of Jewish Studies, L’annee Cannonique, Journal for the Study of Religions and Ideologies, Transylvanian Review, Journal of Media Research, Romanian Journal of Communication and Public Relations, Philobiblon, Revista de filozofie, Tribuna, Steaua, Vatra, Dilema, Timpul, Piata literara etc.

Cartile sale au fost recenzate in numeroase publicatii culturale si academice din tara si strainatate dintre care amintim: Tribuna, Observator cultural, Timpul, Impact, Philobiblon, Symposion, Studia Universitatis, Viata Noastra, Religion in Eastern Europe, Higher Education in Europe, JSRI etc.

A primit Premiul JSRI pentru studii religioase (2002), Premiul UBB (2004), Premiul Academiei Romane (2005), Profesor Bologna (2010).

Bedros Horasangian (n. 18 noiembrie 1947, București) este un scriitor și eseist român de origine armeană, prozator al generației literare ’80.

Fiul lui Ovanes Horasangian, inginer, și al Nadiei Horasangian. Este căsătorit, fără copii. Utilizează mai multe pseudonime. În prezent deține rubrica de cronică muzicală în revista Observator cultural, semnată cu pseudonimul Florin Baiculescu. După absolvirea Liceului „Spiru Haret” (1965), urmează Facultatea de Echipament Tehnic a Institului Politehnic din București (1965-1970). Începe să lucreze ca inginer, dar renunță pentru a se dedica scrisului. Colaborează la revistele România literară, Tribuna, Viața românească, Observator cultural. A fost atașat cultural la Ambasada României în Grecia (1997-2000) și director al Centrului Cultural Român din New York (2002-2004). Debutul literar în 1984 cu două volume de povestiri: Curcubeul de la miezul nopții și Închiderea ediției.

Cărți publicate: Parcul Ioanid, povestiri, 1986; Portocala de adio, povestiri, 1989; Miss Perfumado și alte femei, Editura Leda, București, 2009.

Romane: Sala de așteptare roman, București, 1987; În larg, roman, București, 1989; Misteriosul om în negru sau Ora melomanului. Roman în foarte multe părți, 1992; Zăpada mieilor, roman, 1996; Obsesia-Cine l-a ucis pe Olof Palme, roman, Bucuresti, 2002.

Sorin Ilieşiu, născut 12 Decembrie 1955, Baia-Mare, jud.Maramureş. Mama: Magdalena. Tatăl: Victor-Teofil (s-a născut în 1916 în jud. Maramureş. 1934-1937: student la Facultatea de Filosofie şi Litere a Universităţii „Regele Ferdinand” din Cluj. A debutat în poezie în 1934. În timpul ocupaţiei horthyste a Transilvaniei nordice (1940-1944) a publicat în pagina literară a ziarului „Tribuna Ardealului” din Cluj, intitulată „Grai şi suflet românesc”, făcând parte din echipa redacţională. 1940-1943: student la Academia de Teologie din Cluj. A murit în 1984, la Baia-Mare).
1979: Licenţiat în Arte, Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică – “I.L.Caragiale”, Bucureşti, Facultatea de Film, secţia Imagine, şef de promoţie.
1979-1990: director de imagine la Centrul de Producţie Cinematografică “Bucureşti” – Buftea. Autor al imaginii unui număr de zece filme de ficţiune de lung-metraj, distinse cu premii naţionale şi internaţionale.
1990 (ianuarie): inclus pe lista albă cu personalităţile din film şi din teatru solicitate să devină profesori de către studenţii IATC/UNATC care au declanşat la începutul lunii ianuarie 1990 prima grevă din România postcomunistă.
1990-2012: conferenţiar universitar la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică “I.L.Caragiale” – Bucureşti.
1991-2001: titular al cursului Comunicare prin Imagine la Şcoala Superioară de Jurnalistică AZR – Bucureşti, curs predat de asemenea în anii ’90 la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării – Universitatea Bucureşti.
1995-2001: decan al Şcolii Superioare de Jurnalistică AZR – Bucureşti.
2005: doctor Magna cum laude în Cinematografie şi Media, cu teza de doctorat “Funcţia narativă a imaginii de film” coordonată de prof.univ.dr.docent Manuela Cernat.
2007: autor al volumelor „IMAGINEA CARE POVESTEŞTE – în comunism şi în postcomunism”, „NARATIVITATEA IMAGINII DE FILM. Premise teoretice” , Editura UNATC Press, Bucureşti, reeditat în 2012 la Editura Junimea, Iaşi.
2012: autor al volumului „INFERNUL VÂNDUT CA PARADIS”, Editura Junimea, Iaşi, 2012.

Activitate civică:
1990 (aprilie) – 2012 (februarie): membru al Grupului pentru Dialog Social (în februarie 2012 am fost exclus pentru că începând din iunie 2011 am cerut insistent demisia lui Traian Băsescu, cel susţinut de foşti sau de actuali demnitari şi beneficiari din GDS ai regimului Băsescu).
1990: membru fondator al Alianţei Civice; 2005-2010: vicepreşedinte.
1991 (decembrie): autor, împreună cu regretatul Radu Budeanu, al primelor emisiuni ale celui dintâi post independent de televiziune din Bucureşti (SOTI).
1994: membru fondator al Academiei Civice, membru al Consiliului Director 1994-2012.
2005 (aprilie 28): autor al Proclamaţiei pentru România (publicată de ziarul “Ziua” în 30 aprilie 2005, pag.1) primul apel din România care solicită procesul comunismului şi decomunizarea României.
2005 (octombrie 4): autor al raportului neoficial pentru condamnarea regimului comunist ca nelegitim şi criminal (publicat de BBC-Romania, 5 octombrie 2005. Raportul a fost publicat integral de: ziarul “Ziua” în 24 şi 26 octombrie 2005 cu titlul Procesul comunismului; web-site-ul Grupului pentru Dialog Social, în 10 martie 2006; “Revista 22”, suplimentul „22 plus”, în 21 martie 2006).
2005 (octombrie 19): autor al Apelului – în nume personal – către preşedintele României pentru a condamna regimul comunist ca nelegitim şi criminal în baza raportului neoficial redactat de mine, publicat în 4 octombrie 2005 (publicat de ziarul “Ziua” împreună cu raportul neoficial, în 24 şi 26 octombrie 2005 cu titlul „Procesul comunismului”).
2006 (martie 10): autor al Apelului către preşedintele României pentru condamnarea regimului comunist din România ca nelegitim şi criminal (publicat de: ziarul “Ziua” în 11 martie 2006; ziarul “Adevărul” în 11 martie 2006; “Revista 22” în 14 martie 2006), apel semnat de peste 700 de personalităţi şi de peste 40 de organizaţii civice şi sindicale din România reprezentând peste un milion de cetăţeni. Apelul, lansat la GDS în 10 martie 2006, a avut ca anexă raportul neoficial lansat în 4 oct. 2005.
2006: membru al Comisiei prezidenţiale pentru analiza dictaturii comuniste din România (preşedinte: Vladimir Tismăneanu) şi coautor al Raportului Final al acestei comisii. În baza acestui raport, la 18 decembrie 2006, preşedintele României a condamnat regimului comunist din România ca ilegitim şi criminal.
2006 (mai 17): autor al Apelului pentru condamnarea internaţională a criminalităţii şi nelegitimităţii comunismului, apel semnat de sute de personalităţi din România şi din afara României precum Monica Lovinescu, Vladimir Bukovsky, Stéphane Courtois, André Glucksmann, Alexander Litvinenko (apel publicat de “Revista 22”, 22 decembrie 2006, ultima pagină).
2009 (martie 12): autor al Apelului pentru condamnarea comunismului în Parlamentul European şi pentru condamnarea Pactului Hitler-Stalin, apel semnat de peste 800 de personalităţi din România şi din afara României.

Distincţii pentru activitatea civică:
1991: medalia Academiei pentru Devotament Naţional din Franţa (filiala din România).
2008: Crucea Casei Regale a României, însoţită de brevetul subscris nr.54, conferite şi înmânate de M.S. Regele Mihai în cadrul unei ceremonii de la domeniul regal din Sinaia.
2010: Medalia Revoluţiei însoţită de brevetul nr.77, conferite de Fundaţia Naţională a Revoluţiei din Decembrie 1989 – Timişoara. Această medalie a mai a fost acordată începând din 1990 unor personalităţi precum Papa Ioan Paul al II-lea, Regele Mihai I, George Bush, Mihail Gorbaciov, Lech Walesa, Vaclav Havel, Bernard Kouchner, Dennis Deletant, Ana Blandiana, Constantin Ticu Dumitrescu, Doina Cornea.
2011: Diploma de Excelenţă şi Placheta “Personalitatea anului 2011 pentru o Românie Europeană” conferite de Fundaţia Eurolink – Casa Europei. Această distincţie a mai fost acordată începând din 2001 unor personalităţi precum Mario Monti, Neelie Kroes, Mugur Isărescu, Dan Puric, A.S.R. Principele Radu, Călin Georgescu, Daniel Dăianu.

Filmografie selectivă – filme documentare:
Autor/coautor de scenariu, regie, imagine
TE IUBESC, LIBERTATE! (10 min / 35 mm.) 1990. Un film de Sorin Ilieşiu, Vlad Păunescu, Vivi Drăgan Vasile. Producător: Studioul cinematografic Bucureşti. Premiul de popularitate, Festivalul filmului, Costineşti 1990.
PIAŢA UNIVERSITĂŢII – ROMÂNIA (72 min / 35 mm.) 1991. Un film de Stere Gulea, Vivi Drăgan Vasile, Sorin Ilieşiu. Producător: Lucian Pintilie / Studioul de creaţie cinematografică al Ministerului Culturii. Marele Premiu pentru film documentar – Uniunea Cineaştilor ‘92. Premiu pentru film-eveniment – Festivalul filmului, Costineşti 1991. Difuzat de TVR Internaţional, TVR1.
PETRE ŢUŢEA – EMIL CIORAN. O ÎNTÂLNIRE POSIBILĂ. ( 25 min.) 1991. Un film de Gabriel Liiceanu & Sorin Ilieşiu. Producător: VideoDialog (VideoGDS). Premiul Special – Festivalul Naţional, Costineşti, 1993. Difuzat de TVR1.
CARTE-OBIECT. CARTE-SPIRIT (17 min.) 1991. Un film de Sorin Ilieşiu. Comentariul: Gabriel Liiceanu. Coproducători: Editura Video, VideoDialog (VideoGDS). Premiu pentru film despre artă – Uniunea Cineaştilor, 1992.
ARHITECTURĂ ŞI MODERNITATE / Neobişnuitul oaspete (26 min.) 1992. Un film de Mariana Celac & Sorin Ilieşiu. Coproducători: Uniunea Arhitecţilor, Editura Video, VideoDialog (VideoGDS). Premiul Uniunii Cineaştilor din România – Festiv. Internaţional de Arhitectură şi Urbanism, Bucureşti, 1994, Preşedinte: Liviu Ciulei.
MONARHIA SALVEAZĂ ROMÂNIA! (34 min.) 1992. Un film de Sorin Ilieşiu. Comentariu istoric: Dinu C. Giurescu. Comentariu-eseu: Gabriel Liiceanu. Producător: VideoEst (VideoGDS). Difuzat de TVR1 şi parţial de posturi TV din Germania, Franţa şi Belgia.
AUROLAC (20 min.) 1994. Un film de Sorin Ilieşiu & Ioan Groşan. Producător: VideoDialog. Premiul pentru cel mai bun film românesc, Festivalul Internaţional, Târgu Mureş ‘94. Premiul de aur pentru comunicare vizuală / Video Communication Gold Award, Tokyo Video Festival, 1999. Marele Premiu ex-aequo la Festivalul de film româno-maghiar Film.Dok, Sfantu-Gheorghe/Covasna, 2004. Difuzat de Televiziunea Naţională Maghiară / Budapesta.
APOCALIPSA DUPĂ CIORAN (60 min.) 1995. Un film de Gabriel Liiceanu & Sorin Ilieşiu. Producător: VideoDialog. Premiul pentru Scenariu, Uniunea Cineaştilor ‘96. Premiul special al juriului, Mediafest, 1996.
CONSTRUCT (13 min.) 1996. Regia: Sorin Ilieşiu. Scenariul: Mariana Celac. Coproducători: Editura Video, VideoDialog. – Premiul APTR & Premiul pentru Imagine, Festivalul de Film, Costineşti, 1996. Difuzat de Kunstkanaal – Amsterdam si de TVRI.
RESTAURATORUL (15 min). 2002. Un film de Sorin Ilieşiu. Coproducători: Aspera Foundation (USA), VideoDialog. Premiul pentru cel mai bun scurt-metraj 2002, Uniunea Cineaştilor din România, 2003. Premiul pentru cel mai bun film documentar, Festivalul National de Film “7 arte”, Călăraşi, 2004. Difuzat de TVR şi TVR Cultural.
PASIUNEA PENTRU FRUMOS. JURNALUL MARIEI, REGINA ROMANIei (15 min). 2002. Un film de Sorin Ilieşiu. Coproducători: Aspera Foundation (USA), VideoDialog. Premiul special, Festivalul Internaţional de Film DaKino, Bucureşti, 2003.
CÂTE CEVA DESPRE REGINA MARIA (23 min). 2006. Un film de Sorin Ilieşiu. Cu Maia Morgenstern. Producător: VideoDialog cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei. Premiul Made in Romania, Festivalul internaţional Astra Film, 2006, Sibiu.
REGINA MARIA – ULTIMA ROMANTICĂ, PRIMA FEMEIE MODERNĂ (52 min). 2011. Un film de Sorin Ilieşiu. Cu Maia Morgenstern. Producător: VideoDialog cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei.

Constantin Lupeanu –  scriitor, traducător, sinolog și diplomat din România.
Născut în data de 4 august 1941 în com. Murgași, Dolj. Este un scriitor, traducător, sinolog și diplomat din România. A studiat la școala generală în comuna Murgași din județul Dolj, Colegiul Național Carol I din Craiova și la Universitatea din București, Limba și Literatura Chineză; Academia de Studii Social-Politice – cursuri post-universitare de relații internaționale. Limbi străine cunoscute: Chineza, Engleza, Franceza. Scriitor, Diplomat de carieră, Ambasador. Președintele fondator al Asociației de Prietenie pentru Schimburi Economice și Culturale România-China și al Asociației de Prietenie România-Vietnam

Biografie
A studiat la școala generală în comuna Murgași din județul Dolj, Colegiul Național Carol I din Craiova și la Universitatea din București, Limba și Literatura Chineză; Academia de Studii Social-Politice – cursuri post-universitare de relații internaționale. Limbi străine cunoscute: Chineza, Engleza, Franceza.

Activitate profesională
– Scriitor, Diplomat de carieră, Ambasador
– Președintele fondator al Asociației de Prietenie pentru Schimburi Economice și Culturale România-China și al Asociației de Prietenie România-Vietnam

Activitate literară
Romane
– O Lume de Sfincși
– Între Cer și Pământ
– Concubina Imperială Yang Yuhuan Inel de Jad
– Zilele și Nopțile unui Ambasador (în lucru)

Eseuri
– Pași în lumea chineză, 274 pagini, Editura Sport Turism, 1975
– Viața intimă la chinezi, 160 pagini, Editura Qilinul din Jad, 1992
– O istorie a civilizației chineze (în lucru)

Traduceri
semnate împreună cu soția, poeta Mira Lupeanu
– Cao Yupao, roman autobiografic, 224 pagini, Editura Junimea, 1973
– Mituri repovestite, nuvele de Lu Xun, 128 pagini, Editura Albatros, 1976
– Întâmplări din lumea cărturarilor, roman de Wu Jingzi, secolul 13, 560 pagini, Editura Univers, 1978; reeditat în colecția Biblioteca pentru toți, numerele 1128 și 1129, cu 318 și 322 pagini, Editura Minerva, 1982
– Familia, roman modern de Ba Jin, 404 pagini, Editura Univers, 1979
– Teatru modern chinez, antologie a 7 piese de teatru din secolul 20, 440 pagini, Editura Univers, 1981
– Patru generații sub același acoperiș, roman modern de Lao She, 608 pagini, Editura Militară, 1983
– Piersica de Primăvară, antologie a 20 de de nuvele din secolul 20, 460 pagini, Editura Univers, 1983
–  Lacul adânc, nuvele de scriitorul contemporan Wang Meng, 288 pagini, Editura Cartea Românească, 1984
– O viață, roman modern de Ye Shengtao, 336 pagini, Editura Univers, 1985
– Cartea poemelor, culegere de poezie populară și cultă întocmită de Confucius în secolul 5 î.Hr., colecția Cele mai frumoase poezii, numărul 195, 228 pagini, Editura Albatros, 1985
– Lotus de Aur, Vaza și Prunișor de Primăvară, roman publicat sub pseudonismul Cărturarul Mucalit de pe Măgura cu Magnolii, secolul 16, 2 volume, 1230 pagini, Editura Cartea Românească, 1985
– Întâmplări din lumea mandarinilor, roman de Li Baojia, secolul 19, 564 pagini, Editura Univers, 1986
– Crizantema de munte, roman contemporan de Feng Dezing, 480 pagini, Editura Militară, 1986
– Poezie Chineză Contemporană, antologie a 330 poezii de 77 poeți din secolul 20, 420 pagini, Editura Dacia, 1986; reeditată într-o ediție cu 155 poezii, 23 poeți, 224 pagini, Editura Miracol, 1996
– Osândiții mlaștinilor, roman de Shi Naian, secolul 15, 3 din cele 4 volume, cu 464, 528, 368 pagini, Editura Militară, 1987, 1988, 1989
– Poeme, poezie modernă de Ai Qing, 144 pagini, Editura Univers, 1988
– Trei cazuri uluitoare, roman polițist din secolul 17, 224 pagini, Editura Qilinul din Jad, 1992
– Rogojina de rugă a cărnii, roman din secolul 16, 256 pagini, Editura Qilinul din Jad, 1996
– Yi Jing, Cartea Schimbărilor, carte de filosofie și divinație întocmită de Confucius, 2 volume, 880 pagini, Editura Qilinul din Jad, 1997; reeditata într-o editie prescurtata, 2005
– Lao Zi și Confucius, textele fundamentale ale taoismului și confucianismului, 384 pagini, Editura Qilinul din Jad, 1997
– Opere Alese, de Deng Xiaoping, 384 pagini, Editura Politică, 1987
– Ho Chi Minh, Jurnal din inchisoare, poeme, 164 pagini, Editura Qilinul din Jad, 2005
– Ho Xuan Huong, Poezii, 152 pagini, Editura Qilinul din Jad, 2006
– Însemnarea călătoriei spre vest, roman, secolul al XVI-lea, în 101 capitole, 2 volume, 480 si, respectiv: 568 pagini, de Wu Chengen, Editura Qilinul din Jad, 2008
– Integrala Zhuang Zi, Simbolurile Integritatii Infinite, texte filosofice taoieste, 406 pagini, Editura Litera, 2011.

Colaborări
A publicat articole, studii și traduceri în revistele de cultură, a colaborat la emisiunea Teatru radiofonic etc.

 Premii și diplome obținute
– Meritul cultural, 1985
– Ordinul pentru merit în grad de ofițer, 2000
– Premiul pentru Diplomație Culturală, 2005

Andrei Marga (n. 22 mai 1946, București) este un filozof, politolog și om politic român, profesor universitar, a fost ministru de externe al României în mai-august 2012, ministru al educației în 1997-2000, rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj între anii 1993-2004 și 2008-2012, laureat al premiului Herder în anul 2005. Herbert Marcuse. Studiu critic , Editura Dacia, Cluj, 1980, 250 p.

Cărți: Cunoaștere și sens. Perspective critice asupra pozitivismului , Editura Politică, București, 1984, 256 p.; Acțiune și rațiune în concepția lui Jürgen Habermas , Editura Dacia, Cluj, 1985, 306 p.; Raționalitate, comunicare, argumentare , Editura Dacia, Cluj, 1991, 327 p.; Introducere în metodologia și argumentarea filosofică , Editura Dacia, Cluj, 1992, 194 p.; Philosophy in the Eastern Transition , Editura Apostrof, Cluj, 1993, 200 p.; (reeditare), Editura Apostrof, Cluj, 1995, 283 p.; Explorări în actualitate , Editura Apostrof, Cluj, 1995, 187 p.; Filosofia unificării europene , Editura Apostrof, Cluj, 1995, 257 p.; ediția a II-a, , Editura Apostrof, Cluj, 1997, 392 p.; ediția a III-a, editura Fundației pentru Studii Europene, Cluj, 2003, 436 p.; Universitatea în tranziție , Editura Apostrof, Cluj, 1996, 209 p.; Academic Reform. A Case Study, Presa Universitară Clujeană, Cluj, 1997, 100 p.; Reconstrucția pragmatică a filosofiei, Editura Polirom, Iași, 1998, 193 p.; Educația în tranziție, Editura Dacia, Cluj, 1999, 126 p.; Relativismul și consecințele sale , Editura Fundației pentru Studii Europene, Cluj, 1999, 200 p.; Anii reformei: 1997-2000 , Editura Fundației pentru Studii Europene, Cluj, 2001, 200 p.; ediția a II-a, 2007, 570 p.; University Reform Today Editura Universitară Clujeană, Cluj, 2001, 206 p.; ediția a II-a, 2003, 409 p.; ediția a III-a, 2005, 363 p.; Introducere în filosofia contemporană, Editura Polirom, Iași, 2002, 560 p.; Ieșirea din trecut (documente și reflecții) , Editura Alma Mater, Cluj, 2002, 264 p.; Religia în era globalizării, Editura Fundației pentru Studii Europene, Cluj, 2003, 287 p.; ediția a III-a, 2006, 299 p.; Eleven years after / După unsprezece ani (1994-2004), Presa Universitară Clujeană, Cluj, 2004, 111 p.; Die kulturelle Wende. Philosophisce Konsequenzen der Transformation, Presa Universitară Clujeană, Cluj,2004, 610 p.; Bildung und Modernisierung, Presa Universitară Clujeană, Cluj,2005, 364 p.; Argumentarea, Editura Fundației pentru Studii Europene, Cluj, 2006, 427 p.; Filosofia lui Habermas, Editura Polirom, Iași, 2006, 520 p.; Speranța rațiunii. Interviuri, Editura Fundației pentru Studii Europene, Cluj, 2006, 412 p.; La sortie du relativisme, Editura Limes, Cluj, 2006, 288 p.; ediția a II-a, 2008, 324 p.; Relativismul și consecințele sale / Relativism and its concequences, ediție bilingvă, Presa Universitară Clujeană, Cluj, 2007, 350 p.; Diagnoze – Articole și eseuri, Editura Eikon, Cluj, 2008; Dialoguri, Presa Universitară Clujeană, Cluj,2008, 389 p.; Philosophie et Theologia Hodie, Editura Fundației pentru Studii Europene, Cluj, 2008, 580 p.; Philosophie der europäischen Einigung, Presa Universitară Clujeană, Cluj, 2009, 380 p.; Challenges, Values and Vision, Presa Universitară Clujeană, Cluj, 2009; Criza și după criză, Editura Eikon, Cluj, 2009; Frații mai mari. Întâlniri cu Iudaismul, Editura Hasefer, București, 2009; Absolutul astăzi. Teologia și filosofia lui Joseph Ratzinger, Editura Eikon, Cluj, 2010; Criza și după criză, Editura Eikon, Cluj, 2010, (a doua ediție); Argumentarea, Editura Academiei Române, București, 2010; Challenges, Values and Vision, Presa Universitară Clujeană, 2011, (a doua ediție); Profilul și reforma Universității clujene, Presa Universitară Clujeană, 2011, (a treia ediție); Riflessioni italiane, Grinta, Presa Universitară Cluj, 2011; După cincisprezece ani. Fifteen Years after (1998-2004 și 2008-2012), Presa Universitară Cluj, 2011; România actuală (Diagnoză), Editura Eikon, Cluj, 2011; The Destiny of Europe, Editura Academiei Române, București, 2011; The Pragmatic Reconstruction of Philosophy, Cluj University Press, Cluj, 2012; Crizele Modernității Târzii, Editura Academiei Române, București, 2012

Premii, burse și distincții internaționale: 1975-1976, Bursă DAAD, Universitatea din Freiburg im Breisgau și Universitatea din Bielefeld (Germania); 1993, Bursă de cercetare și specializare la Woodrow Wilson Center, Washington DC (SUA); 1996, Bursă de cercetare și specializare la National Endowment for Democracy, Washington DC (SUA); 1975-1994 Burse de cercetare și specializare DAAD, Universitățile din Erlangen, Münster și Frankfurt am Main; Institutul „Max Planck” – Starnberg (Germania); 1999, Mare Ofițer al Ordinului Național al Meritului, Franța; 2000, Marea Cruce a Ordinului Național al Meritului, Portugalia^; 2000, Insigne Aureum (Universitatea din Maribor, Slovenia; 2000, Doctor Honoris Causa al Universității „Ion Creangă” din Chișinău; 2002, Les Palmes Académiques, Ministerul Educației Naționale, Franța;2002, Premiul România-Israel și Medalia Ierusalimului, Israel; 2003, Das Große Verdienstkreuz, Germania; 2003, Doctor Honoris Causa al Universității din Debrecen, Ungaria; 2003, Medalia de Aur a Universității din Tübingen, Germania; 2005, Premiul Herder; 2005, Medalia Pontificia. Anno XXVI. Joannes Paulus II, Vatican; 2006, Medalia Pontificia. Anno I. Benedictus XVI, Vatican; 2006, Doctor în Științe Umaniste, Universitatea Plymouth, Statele Unite; 2008, Premiul Fundației Sara și Haim Ianculovici, Israel; 2008, Cetățean de Onoare al orașului Karmiel, Israel; 2008, Doctor Honoris Causa al Universității „Paul Valéry”, Montpellier, Franța; 2009, Ordin de Merit al Republicii Italiene, în grad de Cavaler, Italia; 2010, Doctor Honoris Causa al Universității Corvinus, din Budapesta, Ungaria; 2010, Doctor Honoris Causa – Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia; 2010, Doctor Honoris Causa – Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava; 2010, Doctor Honoris Causa – Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți (Republica Moldova); 2011, Crucea Patriarhală – Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române; 2011, Doctor Honoris Causa – Baku Pedagogical State University (Azerbaidjan); 2011, Doctor Honoris Causa – Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava; 2011, Doctor Honoris Causa – Universitatea Constantin Brâncuși din Târgu Jiu (România).

Marin Radu Mocanu s-a nascut la 23 aprilie 1938, in Alexandria, judetul Teleorman. A absolvit Liceul teoretic din Alexandria (1955), Facultatea de istorie din Universitatea Bucuresti (1962). Debut absolut – 1978. Din 1962 a fost cercetator stiintific (arhivist) la Arhivele Nationale Centrale iar incepand cu 1992, a ocupat functiile de director al acestei institutii si profesor in cadrul Facultatii de arhivistica. Semneaza in numeroase reviste literar-culturale precum Ramuri, Romania literara, Luceafarul, Contemporanul etc. Este membru al Uniunii Scriitorilor.

Carti de poezie: Dorul de seara, Ed. Sprint, Bucuresti, 1992.

Carti de eseu: Arhivele si cultura, Ed. MAI, Bucuresti, 1998; Arhivele si statul, Ed. MAI, Bucuresti, 2000. Proza: Tot o apa si un pamant, roman, Ed. Evenimentul, Bucuresti, 1998; Monstrii somnului, roman, Ed. Virgilius, Ramnicu Valcea, 2000; Oameni de nicaieri, roman, in curs de aparitie la Ed. Ideea Europeana. Volume de documente: Cazarma scriitorilor, Ed. Libra, Bucuresti, 1998; Cenzura comunista, Ed. Albatros, Bucuresti, 2000; Literatura si cenzura comunista, Ed. Albatros, Bucuresti, 2002; Vremuri satanice, Ed. Ideea Europeana, Bucuresti, 2005; Scriitorii si puterea, Ed. Ideea Europeana, Bucuresti, 2006; Cenzura a murit, traiasca cenzorii!, in curs de aparitie la Ed. Ideea Europeana; De la proletcultism la national-neoproletcultism, in curs de aparitie la Ed. Fundatia Academia Civica.

Jeana Morărescu – critic şi teoretician literar, eseistă, poetă, critic de teatru, cercetător interdisciplinar în domeniul filosofiei ştiinţei de graniţă, în cadrul Grupului de Cercetări Interdisciplinare al Comitetului Român pentru Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii, de pe lângă Academia Română; Membră a Uniunii Scriitorilor din România, Membră UNITER şi membră a secţiei române a Asociaţiei Internaţionale a criticilor de teatru.

G. Mosari s-a născut la Bacău. A absolvit Facultatea de Drept la Iaşi. În România a fost consilier juridic principal la combinatul textil din fosta regiune Bacău, până în 1977 când a emigrat în Israel. În Israel este avocat şi notar cu birou independen Scrieri În România – a colaborat la ziare şi reviste din fosta regiune Bacău, cu rubrici permanente: ziarul „Steagul roşu”, revista „Plaiurile Bistriţei” şi la publicaţiile Casei de Cultură. Lucrări independente: „Volei pe meleaguri băcăuane” „În numele balonului rotund” „Ţara cere” – scenetă În Israel: Cărţi: Povestiri de buzunar: „Capul calendar”, 1994, „Lumea pe dos” – 1996, „Salutări de departe”- 2000, „Luna pe pământ” – 2001 Tablete: „Cutia cu tablete” – 2002, „Vorbe în pustiu”- 2003, „Tablete internaţionale” – 2010, „Eu sunt cel mai bun” – 2011.

Vasile Muscă (n. 1 iunie 1944, Dudeștii Vechi, jud. Timiș) este un om de cultură și filosof român, profesor univesitar la Facultatea de Istorie și Filosofie Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, șef al Catedrei de Istoria filosofiei antice și medievale. Titlul de doctor în filosofie îl obține în 1968. În prezent se numără printre membrii Societății române de filosofie. Premiul Vasile Conta al Academiei Române pentru volumul Filosofia ideii naționale la L. Blaga și D.D. Roșca (Cluj-Napoca, Biblioteca Apostrof, 1996). Domeniile de specialitate ale lui Vasile Muscă sunt: filosofia antică greacă, idealismul german, filosofia istoriei, filosofia culturii.

Cărţi: Introducere în filosofia lui Platon, Oradea, Ed. Aion, 2008 (Ediția a 3-a); Spusul si de nespusul, Cluj Napoca, Ed. Eikon, 2008 (Ediția a 2-a adaugată); Iluminism și istorism, Cluj Napoca, Ed. Grinta, 2008; La philosphie dans la cité. Trois fable de philosophie politique et un introduction, Cluj Napoca, Ed. Grinta, 2008; Discurs despre filosofie, Cluj, Grinta, 2005; Lumile și trecerile lui Eminescu, Cluj-Napoca, Grinta, 2004; Spusul și de nespusul. Mediții, însemnări, aforisme. Cluj, Apostrof, 2003; Permanența idealismului german. Studii și eseuri privind idealismul german, Cluj-Napoca, Ed. Grinta, 2003; Încercare asupra filosofiei românești. Schița unui profil istoric, Cluj-Napoca, Grinta 2002; Introducere în filosofia lui Platon, Iași, Polirom 2002 (ed. a II-a adăugită); Vârsta națiunii. Ipostaze filosofice ale raționalismului, București, Ed. I.R.I., 2002; Filosofia ca istoria filosofiei, Cluj-Napoca, Dacia, 2002; Leibniz – filosof al Europei baroce, Cluj-Napoca, Dacia, 2001 (150 pag.); Filosofia în cetate. Trei fabule de filosofie politică și o introducere, Cluj-Napoca, Apostrof, 1999; Introducere istorică în filosofie, Cluj-Napoca, Ed. Biblioteca Apostrof, 1999 (ed. a II-a adăugită); Prelegeri de logică, Cluj-Napoca, Ed. Argonaut, 1997 (Ediția a 3-a); Filosofia ideii naționale la L. Blaga și D.D. Roșca, Cluj, Biblioteca Apostrof, 1996; Introducere în filosofia lui Platon, Cluj, Dacia, 1994.

Ionel Necula, profesor, critic si istoric literar, a semnat mai multe texte despre autori ca Cioran, Ion Petrovici, perioada interbelica fiind un domeniu des frecventat de acest autor. „Cioran – un metafizician? Da, desi, cum observase si Fernando Savater, formula nu-l cuprinde stricto sensu, adica nu acopera intelesul traditional al termenului. Trecea drept un ganditor privat, provocator, scandalos chiar. Pastrase ceva din conditia naeionesciana a metafizicii, dar, desigur, ii epurase toate prelungirile teologale. Stim doar ca la Nae Ionescu, metafizica avea si o functie soteriologica intrucat provenea dintr-un dezechilibru fiintial si reprezenta „o preocupare pur omeneasca a acelora care si-au ratat mantuirea si care incearca sa se echilibreze in existenta, in conditia aceasta umana, printr-o intelegere totala si armonica a existentei“. Cioran e dispus sa mentina ideea metafizica a dezechilibrului fiintial (dintre suflet si corp, dintre minte si inima, dintre imanent si transcendent), dar in nici un caz si functia mantuitoare, conditia de refugiu compensator pentru cei ce-au esuat in exercitiul ascezei. Metafizica nu este o rezerva a misticii, ci mai curand anticamera ei. Orice sfant eliberat de sperante si certitudini poate lua infatisarea unui cinic scarbit de lume. In felul lui, Diogene este un sfant care a parcurs un traseu invers celui batatorit de Iov.” (I. Necula)

Gelu Negrea este critic si istoric literar, romancier, jurnalist si regizor. A absolvit Facultatea de Filologie (Universitatea Bucuresti, 1969), Facultatea de Ziaristica – curs postuniversitar (1981) si Facultatea de Regie de teatru (1994). Este membru al Uniunii Scriitorilor din Romania. Volume publicate: Anti-Caragiale (Editura Cartea Romaneasca, 2001; editia a II-a, 2002); Cine esti dumneata, domnule Moromete? (Editura Muzeului Literaturii Romane, 2003); Dictionar subiectiv al personajelor lui I.L. Caragiale (A-Z), vol. I (Editura Cartea Romaneasca, 2004; editia a II-a, 2005); Codul lui Alexandru (roman) (Editura Cartea Romaneasca, 2007); Dictionar subiectiv al personajelor lui I.L. Caragiale (A-Z), editie definitiva (Editura Cartea Romaneasca, 2009; Premiul „Titu Maiorescu” acordat de Academia Romana pe anul 2009); Secretul lui Don Juan. 1001 aforisme (Editura Palimpsest, 2010).

Alexandra-Daniela Oprică s-a născut în data de 10 noiembrie 1970, într-o familie de profesori, care au părăsit fiecare satul natal pentru a urma o carieră universitară la Craiova –oraș oarecum depărtat de freamătul cultural, economic și social al capitalei, dar efervescent totuși–, din care au plecat Maiorescu și Titulescu, dar în care a ajuns, și pentru a-și saluta un fost coleg de clasă, însuși generalul de Gaulle în 1968.

A absolvit Liceul Pedagogic din Craiova în anul 1989 în urma căruia a primit repartiția guvernamentală de a lucra ca învățătoare la Liceul “Frații Buzești” din aceeași localitate. Un an mai târziu a intrat la Facultatea de Litere și Istorie, secția română-franceză, din cadrul Universității din Craiova. Cochetând timp de un an și cu profesia de jurnalist la singura televiziune locală, Terra Sat, a obținut diploma de licență în anul 1996, când s-a înscris la un masterat în limba română contemporană, absolvit anul următor, și când, s-a titularizat ca profesor de limba și literatura română la același liceu de prestigiu, devenit între timp, Colegiul Național “Frații Buzești”. Peste șase ani a reușit să-și mai agațe un mic trofeu, cel al stăpânirii limbii spaniole; diploma poartă semnătura Institutului Cervantes din Madrid.

Anul 2006 a marcat începutul unui nou drum, în Spania, la Madrid. O găsim integrată în compania IBM (până în 2009) și în același timp colaborând cu asociațiile românești în proiecte adresate românilor ce au ales să trăiască în Spania. Este primul profesor de limba română ca limbă străină în cadrul recentului înființat, pe atunci, Institut Cultural Român din Madrid (din 2008 până în prezent).

În 2010 s-a înscris la Masteratul de pregătire a profesorilor care predau limba franceză ca limbă străină, la Universitatea Complutense din Madrid, care i-a deschis drumul pentru un doctorat în didactica limbii române ca limba a doua, la aceeași universitate.

Problema migrației a preocupat-o constant, fapt ce s-a concretizat în obținerea în 2012 a unui certificat care îi conferă abilitatea de a lucra cu familiile migrante, ca urmare a absolvirii unui curs teoretico-practic suținut de Înalta Școală Națională de Licențiați și Doctori în Științe Politice și Sociologie din Madrid împreună cu Spanische Weiterbildungsakademie din Bonn.

Din 2010 participă activ la manifestările lingvistice și literare organizate în cadrul Universitații Complutense din Madrid, Universității din Craiova, Universității Aldo Moro din Bari, Italia, Universității din Hong Kong, Asociației Internaționale de Paremiologie, Universității din Murcia, Universității Castilla la Mancha, Institutul Cultural Român din Madrid, cu lucrări și seminarii despre paremiologie, interculturalitate, limba și literatura română, limba și literatura spaniolă sau cu prezentări legate de criteriile de redactare a unei lucrări de disertație.

A organizat atât proiecte adresate românilor din Spania cu ocazia Zilei Naționale a României (2013, 2014, 2015), cu ocazia zilei aniversare a poetului Mihai Eminescu (2014, 2015), cu ocazia sfârșitului de an școlar al elevilor români participanți la cursurile de limba română, cât și proiecte adresate publicului spaniol precum punerea în scenă, cu studenți spanioli, a comediei Lanțul slăbiciunilor de I.L. Caragiale, realizarea de traduceri în spaniolă din folclorul românesc, grupat sub tema dragostei și intitulat Dragobete, întocmirea și predarea unui curs de Noțiuni de limbă și cultură română adresat funcționarilor din primăriile regiunii Madrid, pregătirea unor secvențe de lecții în cadrul proiectului Noaptea cărților, organizat de ICR Madrid și a serbărilor și concursurilor de la fiecare sfârșit de an școlar la același ICR Madrid.

Din 2013 este realizatoarea unei emisiuni săptămânale în limba română la postul public de radio Collado Villalba.

Horia Pătrașcu (n. 1976) este o figură distinctă a culturii române contemporane. Prin cărțile și articolele sale, el scoate exercițiul filosofic din spațiul aseptic și indiferent al bibliotecii și amfiteatrului și îl reintroduce, cu îndrăzneală și naturalețe, în lumea vie a societății actuale. Sine retractatione, romanul de debut din 2001, de factură existențială, sondează adâncimile sufletului uman rupt între Eros și Thanatos, între ficțiune și realitate, între iluzie și adevăr. Despre urât și alți demoni. Reflecții și exclamații (2005) este un adevărat jurnal metafizic în care conceptele devin trăiri intime, iar ideile evenimente personale. În Singur printre români (2009) întâlnim o adevărată „patologie socială” așezată în „categorii comprehensive” (Vintilă Mihăilescu). Sentimentul metafizic al tristeții (2011) este o fascinantă incursiune în istoria pattern-urilor afective ale întâlnirilor cu ființa și neființa, autorul delimitând patru forme ale tristeții și deopotrivă patru epoci ale metafizicii: melancolia, acedia, nostalgia și angoasa. Terapia prin Cioran. Forța gândirii negative (2014) este o reinterpretare revoluționară și sistematică a marelui filosoful român din perspectiva rolului central pe care-l are extazul și funcția gnoseologică în gândirea acestuia – ca modalitate de a depăși „eul” și „blestemul” individuației.

Horia Pătrașcu este de asemenea o voce bine conturată și foarte apreciată în spațiul publicistic cultural și științific. Cronicile sale de carte sau articolele de opinie ori culturale au avut o largă audiență și, unele dintre ele, au produs vii dezbateri.

Mircea Platon (n. 23 iunie 1974, Iaşi)

Redactor-șef la Convorbiri literare (Iași). Doctor în Istorie (2012), The Ohio State University at Columbus, Ohio, SUA.

A publicat peste 200 de eseuri, comentarii politice și recenzii în toate marile ziare și reviste culturale din ţară. A publicat studii de istorie în Russian History (Brill), Du Bois Review: Social Science Research on Race (Cambridge University Press), Fascism. Journal of Comparative Fascist Studies (Brill), French History (Oxford University Press), History of Political Economy (Duke University Press), Intellectual History Review (Routledge)

Premii literare și distincții universitare

2013-2015 Social Sciences and Humanities Research Council of Canada Postdoctoral Fellow, Department of History, University of Toronto

2012 Premiul pentru Eseu al USR Iași pentru volumul Conștiinţa naţională și statul reprezentativ (Iași, Timpul, 2011)

2011 Trans-Atlantic Summer Institute in European Studies Fellowship, Center for German & European Studies, University of Minnesota

2011 Lynn and Harry Bradley Foundation Fellowship for Military History, The Ohio State University

2010-2011 Presidential Fellowship, The Ohio State University

2009 Premiul „Lucian Blaga” al Academiei Române pentru cartea Cine ne scrie istoria? (Iași, Timpul, 2007)

2005-2009 Doctoral Fellowship, Canada Social Sciences and Humanities Research Council

Bibliografie selectivă

Paseism polemic sau încercare de naţionalism critic, eseuri (Iași, Agora, 1996)

Jocuri sub ulm, poezii (Timișoara, Marineasa, 1999)

Literatură cu blazon, eseuri (Iași, Timpul, 2000)

Ortodoxie pe litere, eseuri (București, Christiana, 2006)

Cine ne scrie istoria?, studii și eseuri (Iași, Timpul, 2007)

A treia forţă: România profundă, eseuri (București, Logos, 2008; co-autor: Ovidiu Hurduzeu)

Măsura vremii: Îndemn la normalitate, eseuri (București, Predania, 2009; co-autor: Gheorghe Fedorovici)

Conștiinţa naţională și statul reprezentativ, studii și eseuri (Iași, Timpul, 2011)

Cartea străduţelor subtile, poezii (Iași, Ed. Timpul, 2015)

Ce-a mai rămas de apărat (București, Eikon, 2016)

Ioan-Aurel Pop (n. 1 ianuarie 1955, Sântioana, Cluj)

Este un istoric român, academician, profesor universitar, din 2012 rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj, din 2018 președinte al Academiei Române.

Cariera științifică:
Din 1989 este doctor în istorie, cu o teză intitulată „Adunările cneziale din Transilvania în secolele XIV-XVI”.
Din 1993 deține funcția de director al Centrului de Studii Transilvane din Cluj. Între 1994-1995 a fost director al Centrului Cultural Român din New York.

În anul 2010 a fost ales membru titular al Academiei Române.
domeniul specialzarii: Istorie medievală, instituții medievale, paleografie latină;

Membru în organisme științifice:
• Membru în Comisia de Istoria Relațiilor Internaționale din cadrul Comitetului Internațional de Științe Istorice
• Vicepreședinte al Comitetului Național al Istoricilor din România (din 2007).
• Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” din Iași (2008),
• Muzeul Național de Istoria Transilvaniei (din 2009),
• Membru in Consiliul general de atestare a diplomelor și titlurilor universitare (CNATDCU).

Cărți:
• Istoria, adevărul și miturile. Note de lectură. Ed. Enciclopedică, București, 2002, 391 p.
• Contribuții la istoria culturii românești (cronicile brașovene din secolele XVII-XVIII), Dacia, Cluj-Napoca, 2003, 338 p.
• Românii și maghiarii în secolele IX-XIV. Geneza statului medieval în Transilvania, ediția a II-a, revizuită și adăugită, Ed. Tribuna, Cluj-Napoca, 2003, 290 p.
• I Romeni e la Romania. Una breve storia, Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 2004, 276 p.+5 hărți. [traducere și note de Giuseppe Munarini]
• Die Rumänen und Rumänien. Eine kurze Geschichte, Zentrum für Siebenbürgische Studien – Rumänisches Kulturinstitut, Cluj-Napoca, 2005, 278 p. plus 6 hărți.
• Los Rumanos Y Rumania. Una breve historia, Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 2004, 276 p.
• Patrimoniul natural si cultural al României. Muntii Apuseni, [ed. Ioan Aurel Pop, Marius Porumb], Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 2004, 296 p.
Cărți în colaborare:
• Rumänien. Raum und Bevölkerung – Geschichte und Geschichtsbilder – Kultur – Gesellschaft und Politik heute – Wirtschaft – Recht und Verfassung – Historische Regionen, [ed. Thede Kahl, Michael Metzeltin, Mihai-Răzvan Ungureanu], Lit Verlag, p. 195-220
• Istoria ilustrată a României, București, Litera internațional, p. 155-229 (cap. „Românii în secolele XIV-XVI: de la Republica creștină la restaurarea Daciei”).
• Monografia Comunei Țaga, coord. Ioan Mârza, Cluj-Napoca, 2009 (capitolul „De la lumea medievală la cea modern”, p. 283-305). (împreună cu Sorin Șipoș), Silviu Dragomir și dosarul Diplomei Cavalerilor Ioaniți, Cluj-Napoca, 2009, 210 p.

Volume coordonate, editări:
• Historia e rumanise. [Editor]. Tirane, Botimet Toena, 2001, 392 p. (în colaborare cu: Ș. Fischer-Galați, D. C. Giurescu)
• Istoria Transilvaniei. vol. I (până la 1541). [Coordonator]. Centrul de Studii Transilvane, 2003, 374 p. (în colaborare cu Thomas Nägler)
• Una storia dei Romeni. Studi critici, [Coordonator], Centro di Studi Transilvani, Cluj-Napoca, 2003, 488 p. (în colaborare cu Stephen Fisher-Galati și Dinu C. Giurescu)
• Patrimoniul cultural al României. Transilvania (lucrare în limbile română, engleză, franceză, germană și italiană), [Coordonator] Institutul Cultural Roman – Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 2004, 292 p. (în colaborare cu Marius Porumb)
• Memoriu topografic și statistic asupra Basarabiei, Valahiei și Moldovei, provincii ale Turciei în Europa. [Editor]. Institutul Cultural Roman, Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, [autor:Antoine Francois Le Clerc]
• Istoria României. Compendiu, [coord. alături de Ioan Bolovan], Institutul Cultural Român – Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 2005, 810 p., plus 15 hărți
• Județul Cluj/Kolozs megye/ Cluj County/ Kreis Klausenburg, Cluj-Napoca, Tribuna, 2008, 286 p. (cu I. Maxim Danciu)
• Istoria ilustrată a României, București, Litera internațional, 608 p. (cu Ioan Bolovan)(general editor),
• Mélanges d’Histoire Générale, Nouvelle Série, I/2, Section I. Between Worlds, 2 (Extincta est lucerna Orbis: John Hunyadi and his Time, edited by Ana Dumitran, Lorand Madly, Alexandru Simon), Cluj-Napoca, 2009, 564 p. + XXXII planșe.
• Susana Andea, Ioan-Aurel Pop (coordonatori), Alexandru Simon (secretar de redacție), Sub semnul trecutului. Profesorului Nicolae Edroiu la 70 de ani, Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 2009, 724 p.
• Ioan-Aurel Pop, Thomas Nagler (coordonatori), Istoria Transilvaniei, vol. I (până la 1541), ediția a II-a, revăzută și adăugită, Academia Română, Cluj-Napoca, 2009, 381 p. și anexe.
• Ioan-Aurel Pop, Thomas Nagler, Andras Magyari (coordonatori), The History of Transylvania, vol. II (from 1541 to 1711), Romanian Academy, Cluj-Napoca, 2009, 448 p.
Manuale, suporturi de curs:
• Istorie. Clasa a X-a, [Coordonare] Cluj-Napoca, 1999 (editia I), 2002 (editia a II-a), 215 p. (în colaborare cu Victor Moldovan)
• Istorie. Clasa a XI-a, Cluj-Napoca, 2005.

Adrian Dinu Rachieru, sociolog, critic și istoric literar, eseist, prozator, profesor universitar, doctor în sociologie, actualmente prorector al Universităţii „Tibiscus” din Timişoara. S-a născut la Soloneţ- Suceava, la 15 septembrie 1949. Este absolvent al Liceului „Ştefan cel Mare” din Suceava (1967) şi al Facultăţii de Filosofie-Sociologie (1971), Universitatea din Bucureşti.

Debut: 1983, Orizontul lecturii (Eseuri de sociologia literaturii), Editura Facla, Timişoara

Volume publicate:

Critică şi istorie literară: Pe urmele lui Liviu Rebreanu, 1986; Scriitorul şi umbra (Sorin Titel), 1995; Poeţi din Bucovina (1996); Marin Preda – Omul utopic (1996); Liviu Rebreanu – Utopia erotică (1997); Alternativa Marino (2002); Nichita – un idol fals? (2006); Eminescu după Eminescu (2009); Poeţi din Basarabia (2010); Ion Creangă – spectacolul disimulării (2012); Despărţirea de Eminescu? (2012).

Sociologia culturii: Orizontul lecturii (Eseuri de sociologia literaturii), 1983; Vocaţia sintezei (Eseuri despre spiritualitatea românească), 1985; Elitism şi postmodernism (1999, 2000); Globalizare şi cultură media (2003), McLumea şi cultura publicitară, (2008);

Eseistică: Cele două Românii? (1993), Bătălia pentru Basarabia (2000, 2002)

Roman: Trilogia Legea conservării scaunului. Au apărut deocamdată Vina (2002); Frica (2004); în pregătire Revoluţia SRL.

Publicistică sportivă: Biblioteca din iarbă (2002), Viaţă de microbist (2004), Mutumania (2005), Cei doi Hagi (2007).

Premii literare: Premiul pentru critică al revistei Luceafărul (1982); Premiul „M. Eminescu” – Suceava (SSB): 1995, 1996, 2010; Fundaţia Culturală a Bucovinei: 1995, 1999; Salonul Naţional de carte (Iaşi): 1997, 1999; Salonul Internaţional de carte (Chişinău): 2000, 2006, 2007, 2010, 2012; Diplomă de onoare Societatea Română de Radiodifuziune (2001); Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Cavaler (2002); Premiul pentru critică (Reims, Franţa): 2002; Premiul revistei Lumina (Novi Sad, Serbia): 2007; Premiul revistei Cafeneaua literară, Piteşti, 2012; Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova: 2001, 2011, 2012; Premiul pentru istorie literară, Filiala Bacău a USR, 2011. Membru al USR, al Uniunii Scriitorilor din Moldova şi al Asociaţiei Sociologilor din România. Membru ARIP (Asociaţia Română de Istorie a Presei).

Nicoleta Sălcudeanu, născută la Târgu Mureş, la 21 februarie 1960; şcoala primară absolvită în Târgu Mureş; absolventă a liceului “AL. Papiu Ilarian” din Târgu Mureş, secţia filologie-istorie; absolventă, în 1990, a Universităţii “Al. Ioan Cuza” din Iaşi, Facultatea de Filologie, secţia română-engleză, cu lucrarea de licenţă Alegorie şi simbol în proza lui Mateiu. I. Caragiale, sub conducerea prof. univ. Dr. Ion Apetroaie.

Doctorat: susţinut la 7 martie 2003, la Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Facultatea de Litere, cu teza Exilul literar românesc (1944-1989) – îndrumător prof. univ. Dr. Ion Pop, comisia fiind alcătuită din prof. univ. Dr. Doina Curticăpeanu, prof. univ. Dr. Cornel Ungureanu, prof. univ. Dr. Mircea Martin.

Între 1990 şi 1994, bibliotecară la Biblioteca Judeţeană Mureş; din 1994 până în prezent, cercetător ştiinţific la Institutul de Cercetări Socio-Umane “Gheorghe Şincai”, al Academiei Române, filiala Târgu-Mureş. Din anul 1999 până în prezent, redactor al revistei Discobolul. Din anul 2004 până în februarie 2007, redactor la revista Vatra.

Pentru volumul Graffiti:

Premiul de debut al Editurii Cartea Românească, al UniuniI Scriitorilor, 1999

Premiul Uniunii Scriitorilor, Filiala Mureş, 1999

Premiul de debut al revistei Tomis, 1999

Premiul pentru debut în critică şi istorie literară al revistei Discobolul, 2000

Pentru volumul Patria de hârtie. Eseu despre exil: nominalizat la Premiile Uniunii Scriitorilor, la secţiunea critică, eseu, istorie literară, pe anul 2003

Premiul Uniunii Scriitorilor, Filiala Mureş, pentru critică şi istorie literară

Premiul Dafora, pentru istorie literară, 2004

Pentru volumul Pasienţe:

– nominalizare la Premiile Uniunii Scriitorilor, secţiunea critică, eseu, istorie literară, memorialistică, pe anul 2005.

Eugen Simion este autorul a 30 de cărţi originale dintre care semnalăm: Proza lui Eminescu (1964); Eugen Lovinescu, scepticul mântuit (1971); Scriitori români de azi, I-IV (1974-1989), Timpul trăirii, timpul mărturisirii. Jurnal parizian (1977, ediţia a V-a – text integral – 2006); Dimineaţa poeţilor (1980, ediţia a IV-a 2008); Întoarcerea autorului (1981, ediţia a IV-a, 2005); Sfidarea Retoricii (1986); Moartea lui Mercuţio (1993); Mircea Eliade: Nodurile şi Semnele prozei (1995-2006); Fragmente critice, I-VI (1997-2009); Ficţiunea jurnalului intim, I-III (2001); Genurile biograficului, I-II (2002-2008); În ariergarda avangardei, 2004 (în colab. cu Andrei Grigor); Tânărul Eugen Ionescu (2006, 2009);

În limbi străine: Elmények kora, vollom asok kora. Parizsi naplo (1983); Imagination and Meaning. The Scholarly and Literary Worlds of Mircea Eliade (The Seaburg Press, New York, 1982, în colab.); Die Mitte der Welt. Aufsätze zu Mircea Eliade (Suhrkamp Taschenbuch Verlag, Frankfurt am Main, 1984, în colab.); The Return of the Author (Northwestern University Press, Evanston, Illinois, 1996); Le Retour de l’Auteur, l’Ancrier Editeur, France, 1996); Mircea Eliade: A Spirit of Amplitude (East European Monographs, Boulder, Distributed by Columbia University Press, New York, 2001). Mircea Eliade, romancier, Ed. Oxus, 2004, Paris). Umoran je demonteorije Ed. Apostrof-Rading, Belgrad, 2004. A iniţiat şi coordonat mai multe proiecte fundamentale ale Academiei Române, printre care proiectul de facsimilare a manuscriselor lui Eminescu (operaţie începută în 2004 şi încheiată în 2009; cele 24 de manuscrise, totalizând 14.000 de pagini, au fost reconstituite şi tipărite în 38 de volume) şi colecţia Opere fundamentale (o ediţie de tip Pléiade) în care au apărut până în prezent 114 volume, cuprinzând creaţia integrală a lui Mihai Eminescu, Ion Creangă, C. Negruzzi, Ion Luca Caragiale, Ioan Slavici, Octavian Goga, Mateiu I. Caragiale, George Bacovia, Ion Barbu, Tudor Arghezi, Liviu Rebreanu, Anton Holban, Mircea Vulcănescu, Marin Preda, Nichita Stănescu, Marin Sorescu, A.E. Baconski, Ştefan Bănulescu, ş.a. Este autorul unor ediţii, studii introductive şi antologii (Mihai Eminescu – Proză literară; Eugen Lovinescu – Scrieri, 9 vol.; Mircea Eliade, Proza fantastică); Antologia criticilor români, 2 vol., precum şi a unor prefeţe şi studii în limbi străine (Dictionnaire des citations du monde entier, Éditions Robert – pentru literatura română; Eugène Ionesco – Non, Préface, Editions Gallimard, 1986; Mémoires d’Europe, 3 vol., Gallimard – 1993 – partea relativă la literatura română; Ethnographie et Propagande: angoisses rêves et espoirs d’Europe, 2000, în colab.; Figures du Double dans les littératures européennes, Editions L’Age D’Homme, Lausane, Suisse, 2001, în colab.) etc.

A fost distins cu Premiul Academiei Române (1977) şi de cinci ori cu premii ale Uniunii Scriitorilor din România. I s-a acordat Ordinul naţional „Steaua României” în grad de „Mare cruce”, ordinul brazilian „Crucea Sudului”, ordinul şi diploma daneză „Comandor de gr.I al ordinului Danebrog” iar în 2002 a primit Legiunea de Onoare a Franţei (2002), „Ordinul Republicii” (Republica Moldova, 2010)

Membru al Academiei Române (1991), al Academiei Regale de Ştiinţe şi Litere din Danemarca, 2003; al Academiei de Ştiinţe Morale şi Politice din Franţa (2004); al Academiei din Atena (2009), membru al Academiei Regale a Doctorilor din Barcelona (Spania); al Academiei de Ştiinţe din Moldova; al Academiei Europeea (Londra). Este Doctor honoris causa al Universităţii din Belgrad şi a peste zece universităţi din ţară. În 1999 a înfiinţat Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, aflată sub auspiciile Academiei Române, cu scopul de a sprijini cercetarea românească şi a încuraja colaborarea intelectuală în cadrul comunităţii europene.

Bibliografie: Andrei Grigor: Eugen Simion (monografie, 2000); Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, Dicţionarul scriitorilor români, R-Z, Bucureşti, 2002; Manual de trudire a cuvântului. Eugen Simion – 70, Bucureşti, 2003; Vertical într-o lume agitată, Ed. Universităţii de stat a Moldovei, 2005). Dicţionarul General al Literaturii Române (vol. VI, 2008); Eugen Simion ’75 (2008); Ştefan Vida Marinescu: Eugen Simion sau excelenţa spiritului critic, I-II, 2009.

Cassian Maria Spiridon (9.IV.1950, Iaşi), poet şi eseist. În decembrie ’89 a fost arestat deoarece a organizat şi condus o mişcare revoluţionară conspirativă împotriva dictaturii comuniste. În ianuarie 1990 a fondat revista „Timpul” (care a apărut, sub conducerea sa, pînă la sfîrşitul lui octombrie 1991). În noiembrie 1991 înfiinţează Editura TIMPUL, pe care o conduce şi în prezent. În 1994 a întemeiat revista „Poezia”, iar în 1995 – „Caietele de la Durău”. Este, din 1995, redactor-şef al revistei „Convorbiri literare”, căreia i-a stabilit un profil distinct.

Autor a peste 45 de volume de poezie, eseistică şi publicistică. A obţinut numeroase premii şi distincţii literare, printre care Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române (pentru volumul Poeme în balans), două premii USR pentru eseu şi altele pentru poezie.

Este membru al Comitetului Director şi al Consiliului USR şi preşedinte al USR – Filiala Iaşi. Este cetăţean de onoare al municipiului Iaşi şi deţinător al medaliei Meritul Cultural în grad de Comandor. Prezent în diverse antologii din ţară şi din străinătate. Tradus în franceză, engleză, germană, spaniolă, suedeză, rusă, finlandeză, maghiară, poloneză, sîrbă, cehă, slovacă, chineză, japoneză, coreeană, turcă, arabă, armeană, albaneză etc.

Alex Ștefănescu născut la 6 noiembrie 1947 la Lugoj (unde părinții săi, amândoi din nordul Moldovei, s-au aflat temporar). Școala primară și liceul – la Suceava, între 1954-1965. Licențiat al Facultății de Limba și Literatura Română a Universității din București, în 1970. Între 1971-1989 lucrează succesiv în redacțiile publicațiilor: Tomis, SLAST, România liberă, Magazin. Din 1990 – redactor la România literară. Între 1995–2010 – redactor-șef al acestei reviste. Membru al Uniunii Scriitorilor din 1977. La sfârșitul lui 1994 înființează o editură particulară, Mașina de scris, condusă de soția sa, Domnița Ștefănescu. Membru al Consiliului de Administrație al TVR în perioada 1998-2002.

Autor a peste 5.000 de articole de critică literară, publicate în presă. Autor al piesei de teatru Melania și ceilalți jucată la Teatrul „Fantasio” din Constanța în 1992 (cu titlul Love story în lift) în regia lui Constantin Dinischiotu și la Teatrul de Stat din Arad în 1994, în regia lui Sabin Popescu. Autor al scenariului pentru serialul de teatru TV în 12 episoade Căsătorie imposibilă (în regia lui Silviu Jicman, difuzat în 2000). Realizează pentru Realitatea TV, săptămânal, timp de doi ani, 2004-2005, emisiunea Un metru cub de cultură (Premiul APTR pentru talk-show-uri pe 2004). Realizează pentru TVR Cultural, saptamânal, în perioada 2007–2009, emisiunea Istoria literaturii române contemporane povestită de Alex. Ștefănescu (Premiul APTR pentru emisiuni culturale pe 2008). Realizează pentru TVR Cultural, săptămânal, începând din 2009, emisiunea Tichia de mărgăritar. Apoi, din 2011, tot pentru TVR Cultural, emisiunea Iluminatul public.

Lucrări: Preludiu, Editura Cartea Românească, 1977 (critică literară); Jurnal de critic, Editura Cartea Românească, 1980; Tudor Arghezi interpretat de…, Editura Eminescu, 1981 (antologie); Între da și nu, Editura Cartea Românească, 1982 (critică literară); Dialog în bibliotecă, Editura Eminescu, 1984 (teorie literară); Introducere în opera lui Nichita Stănescu, Editura Minerva, 1986; Prim-plan (35 de profiluri de scriitori români contemporani), Editura Eminescu, 1987; Gheața din calorifere și gheața din whisky (jurnal politic, 1990-1995), Institutul European Iași, 1996 – Premiul Uniunii Scriitorilor; Întâmplări, Institutul European Iași, 2000 (proză); Ceva care seamănă cu literatura, Editura Știința, Chișinău, 2003 (critică literară)- Premiul Asociației Scriitorilor din București; Melania și ceilalți, comedie romantică în șapte părți, Editura Publicațiilor pentru străinătate, București, 2004; Jurnal secret, Editura Corint, București, 2005; Istoria literaturii române contemporane (1941-2000), concepția grafică: Mihaela Șchiopu, fotografii de Ion Cucu, Editura Mașina de scris, București, 2005 – Premiul Uniunii Scriitorilor; Jurnal secret, noi dezvăluiri (ilustrații de LINU, Ed. Corint, București, 2007); „Bărbat adormit în fotoliu. Întâmplări”, 2010, Editura Curtea Veche; „Cum se fabrică o emoție”, București, Ed. Ideea Europeană, 2011 (teorie literară); „Cum e să fii femeie”, dialog cu Lia Faur, București, Ed. Mașina de scris, 2012

Oana Elena Strugaru, cercetător şi critic literar. S-a născut la Suceava, la 9 mai 1982. Este absolventă a Facultăţii de Litere şi Ştiinţe ale Comunicării, Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava, unde îşi desfăşoară în prezent activitatea didactică. Este membru al International Network for Alternative Academia (www. alternative-academia.net) şi al Asociaţiei de Literatură generală şi Comparată din România.

Lucrări publicate:

• Patria de Hârtie a exilului literar românesc,  în „Hyperion”, Nr. 1,2,3 /2009,  ISSN: 1453-7354, pp. 160-162.
• Recuperări din presa exilului  în „Contemporanul. Ideea Europeană”,  Nr. 2/February 2010,  ISSN: 2069-6787, pp. 12-14
•  Conturul unui străin  în „Hyperion. Revistă de cultură”, Nr. 10-11-12/2010, 2010, ISSN: 1453-7354, pp. 166-168
• The Mirror of Exile. Autobiography as estrangement in the works of Andrei Codrescu în  “Revista Transilvania”, Nr. 6-7/2011, 2011, ISSN: 02550539, pp. 58-61
• Choosing to be a Stranger. Romanian Intellectuals in Exile în Helen Vella Bonavita (editor) Negotiating Identities. Constructed Selves and Others, Rodopi Press, Olanda, ISBN 978-90-420-3400-6
• Exile beyond Borders. The writer and the Exilic Subjectivity  în Al. Cistelecan, Iulian Bodea, Eugeniu Nistor (editori) Literature, Communication, Interculturality, Asymetria Press, Paris, 2011, ISBN 978-2-9536827-2-4, pp. 229-236
• Particule elementare sau eşecul umanităţii prin istorie în Contemporanul, Nr. 04 (733)/april 2013, ISSN: 1220- 9864
• Sunetul asurzitor al nimicului, în Contemporanul, Nr. 05 (733)/mai 2013, ISSN: 1220- 9864
• Către o dimensiune globală a literaturii, în Contemporanul, Nr.12 (741)/decembrie 2013
• The limits of multiculturalism and the right to fiction in Studies on literature, discourse and multicultural dialogue, ed.: Iulian Boldea, Editura Arhipelag XXI , Târgu Mureş, 2013, ISBN 978-606-93590-3-7
• Globalization and Literature. What is Left of Literary History? în Euresis. Cahiers roumains d’etudes litteraires et culturelles, Institutul cultural român, 2013  

Cărţi, traduceri

• Exilul ca mod de existenţă, Editura Muzeul Literaturii Române, 2013, Bucureşti, ISBN 978-973-167-093-5
• Elizabeth Gilbert, Războiul Homarilor, (traducere) ed. Humanitas, 2011

Alexandru Surdu, filosof, membru titular al Academiei Române. S‑a născut la Braşov (24 februarie 1938).

A absolvit Liceul „Andrei Şaguna” din Braşov (1952–1955) şi cursurile Facultăţii de Filosofie a Universităţii din Bucureşti (1958–1963). A studiat logică simbolică şi fundamentele ştiinţelor la Institutul de Matematici al Universităţii din Amsterdam (1969–1970). Este doctor în filosofie (din 1976). Cariera sa ştiinţifică a început la Centrul de Logică al Academiei Române (1964–1975) şi s‑a continuat la Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti, unde a fost profesor în perioada 1993–2007, şi la Institutul de Filosofie al Academiei Române (din 1992), pe care actualmente îl conduce în calitate de director. A dezvoltat o serie de contribuţii originale în logică şi în filosofie, fiind autorul unei noi teorii logice şi a unui sistem filosofic original. În 2014 a fost ales vicepreşedinte al Academiei Române.

Lucrări principale (selecţie):

Logică clasică şi logică matematică (1971); Elemente de logică intuiţionistă (1976); Neointuiţionismul (1977); Vocaţii filosofice româneşti (1995); Actualitatea relaţiei gândire–limbaj. Teoria formelor prejudicative (1989), Şcheii Braşovului (1992); Pentamorfoza artei (1993); Gândirea speculativă (2000); Aristotelian Theory of Prejudicative Forms (2006); Filosofia pentadică I. Problema transcendenţei (2007); Teoria formelor logico‑clasice (2008); Filosofia pentadică II. Teoria subsistenţei (2012); Filosofia pentadică III. Existenţa nemijlocită (2014).

Mirel Taloș s-a născut în 1973.

A absolvit Liceul de matematică-fizică din Zalău în 1992. Studii de filologie hispanică și română la Universitatea București (1992-1996), încheiate cu o teză de licență despre romanul politic al lui Mario Vargas Llosa. În 1999 a absolvit și Facultatea de Științe Politice a SNSPA. Între anii 2001-2004 a fost managing director al Ergon Communications, companie de relații publice asociată cu Struble Eichenbaum Communications din SUA.

Între anii 2005-2007 a fost consilier de stat al primului-ministru Călin Popescu-Tăriceanu.

Din 2007 până în 2016 a fost deputat, membru al Comisiei de cultură, arte și mijloace de informare în masă a Camerei Deputaților, raportor al comisiei pentru mass-media.

A elaborat și susținut inițiative legislative în domeniul artelor și al mass-media.

A publicat Partidele politice în tranziție (Editura Libripress, 2002) și Îndrumar în liberalismul politic (Editura Curtea Veche, 2004). A fost senior editor al publicației Cadran politic (2005-2008) și senior editor al publicației Perspective politice (2004-2007).

A fost reprezentant al primului-ministru în comisia bursei speciale Guvernul României (2005-2007). Este membru al Consiliului de conducere al Institutului de Studii Liberale, pentru care este și lector.

Face parte din conducerea Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film (UARF), secțiunea „scenariu de film”.

A debutat în literatură cu proză scurtă în revista Conta în 2012 (Parfum de Havana, Încă o zi de lumină, Jidov Szappan). A mai publicat proză scurtă în revistele Contemporanul, Caiete Silvane și Convorbiri Literare.

A publicat romanul Colecționarul de nuduri (Editura RAO, 2018, prefață de Mircea Platon, premiul Revistei „Contemporanul”, pentru debut).

Anca Tomoioagă, profesor de limba și literatura română. S-a născut la Oradea, în 1 martie, 1983. Este absolventă a Facultății de Litere a Universității Oradea (2006), a obținut titlul de doctor în cadrul Școlii Doctorale ale aceleași universități (2011).

Cărți de critică literară: Fowles’s love for a Grecian urn (re-reading John Fowles’s “The Magus”), (2008);

Articole și studii:

– Prefață la volumul de poezie Dorul de cer, Dan Iluță, decembrie, 2013;

– Psalmii Aurei Christi, în revista Tribuna, Cluj Napoca,  Anul XII, 1-15 mai, 2013

– B. Fundoianu – psalmistul vitalităţii, în revista Ramuri, 06/2013, Caracal;

– Vocația sacră a poeziei în revista Contemporanul, nr. 4 (734), Mai, 2013;

– Metamorfozele psalmului în poezia românească în revista Contemporanul nr 4, (721), Aprilie, 2012;

– Psalmul în poezia românească în revista Contemporanul nr. 5, (722), Mai, 2012;

– Psalmul biblic vs psalmul macedonskian (sau impostura lui Macedonski),  Caietele Oradiei,  anul 3, nr. 4, ianuarie, 2010;

– Întoarcerea spre sacrul poeziei,  Familia, aprilie, 2010, nr.4;

– God in R.S. Thomas’s and Şt. Aug. Doinaş’s poems, în volumul colectiv Cultural Texts and Contexts in the English Speaking world, Editura Universităţii Oradea, 2010;

– The Romanian poetic psalm – A search for God, publicată în cadrul conferinței  internaţionale a doctoranzilor, Miskolc, 8-12 august  2010, în volumul conferinţei;

– Psalmistul şi Dumnezeul lui în postmodernitate (Psalmi, Şt. Aug. Doinaş), în volumul colectiv Studii Umaniste, coord. Graţian Cormoş, 2010, Editura Argonaut, Cluj-Napoca.

– Portretul lui Basil Halward, publicată în volumul colectiv Mimesis: artă şi imagine în literatură / ed.: Dana Sala. – Oradea : Editura Universităţii din Oradea ; Cluj-Napoca : Editura Canonica, 2009;

– Psalmii arghezieni în critica literară. Retrospectivă,  în volumul colectiv Teze şi antiteze ale actualităţii,  coord. Graţian Cormoş, Editura Infodata, Cluj-Napoca 2009;

– Reason and Miracle in Şt. Aug. Doinaş’s Psalms,   în revista Caietele Echinox, vol. 17, Mythos vs. Logos, coord. Corin Braga, Editor: Phantasma. Centru de Cercetare a Imaginarului, Cluj-Napoca, România, 2009.

Maria-Ana Tupan, a fost bursieră Fulbright afiliată la Penn State University (1994-5). Membră a Uniunii Scriitorilor, Secția de Critică și Istorie Literară. Premii ale Uniunii Scriitorilor (1996) și ale unor reviste literare: “Covorbiri Literare”(2000) și “Viața Romanească” (2006).

Magda Ursache s-a născut la Bucureşti, la 20 decembrie 1943. A absolvit Colegiul „B.P. Hasdeu” din Buzău şi Facultatea de filologie a Universităţii „Al.I. Cuza” din Iaşi, cu diplomă de merit, în 1967.
A lucrat în redacţia revistei „Cronica” (redactor, Secţia Poezie) şi la Universitatea „Al.I. Cuza” (asistent la Catedra de limba română).
Membră a Uniunii Scriitorilor din România.

Alexa Visarion s-a născut la 11 septembrie 1947 în comuna Băluşeni, jud. Botoşani. Este căsătorit şi are doi băieţi – Felix Alexa şi Cristian Alexa. Este regizor de teatru şi film, scenarist, profesor univ. dr.

A absolvit Magna cum laude IATC „I.L. Caragiale”, Bucureşti, în 1971 la clasa profesorului universitar Radu Penciulescu. Este doctor în Artele Spectacolului din 2001, susţinând disertaţia Spectacolul ascuns – valenţe interpretative şi spectaculare ale teatrului shakespeariean, apreciată cu distincţia Summa cum laude de către comisia de doctorat UNATC „I.L. Caragiale”, Bucureşti. Este Doctor Honoris Causa a UNATC „I.L. Caragiale”, Bucureşti, 2014, Doctor Honoris Causa al Universităţii Naţionale de Arte „George Enescu” din Iaşi, 2013 şi al Universităţii de Arte din Târgu Mureş, 2013. Este Profesor Honoris Causa al Universităţii „Babeş-Bolyai”, Cluj Napoca. A lucrat în ţară şi străinătate peste 100 de spectacole pe texte de I.L. Caragiale, A.P. Cehov, W. Shakespeare, G. Büchner, L. Pirandelo, M. Gorki, L. Blaga, D.R. Popescu, Fănuş Neagu, G. Djagarov, Arnold Wesker, Mihail Sebastian, Eugene O’Neill.

A scris şi regizat şapte filme artistice de lung metraj: Înainte de tăcere, Înghiţitorul de săbii, Năpasta, Punct… şi de la capăt, Vinovatul, Luna Verde şi Ana. A colaborat pentru realizarea scenariilor cu Ion Băieşu, Radu F. Alexandru şi Iris Spiridon. A obţinut numeroase premii şi distincţii, printre care Premiul Academiei Române pentru întreaga creaţie teatrală şi cinematografică (2008), Premiul pentru întreaga activitate UNITER (2005), Premiul ATM pentru cel mai bun spectacol (1981), Premiul Secţiei de Critică ATM pentru exegeză scenică şi filmică a operei lui I.L. Caragiale (1979), Marele Premiul la Festivalul Internaţional de Teatru Arezzo (1979). A fondat primul teatru independet bilingv din România, Teatrul româno-american Eugene O’Neill, în 1991 şi Asociaţia Culturală „Dialog” (2002). A publicat numeroase articole, eseuri, interviuri, dezbateri pe teme artistice şi didactice, cronici, comentarii pe teme de strategie şi management publicate în cele mai importante reviste din ţară şi prezentate pe posturile naţionale de radio şi televiziune. A publicat volumele: ANA – sens şi imagine (2014), Goana pe nisip (2012), De la Ziditorul la Zidirea (2007), Cortina de cuvinte (2007), Spectacolul ascuns (2002).

Este Director Onorific al Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoşani, cetăţean de onoare al Municipiului Botoşani (1992), cetăţean de onoare al comunei natale Băluşeni (2015). A primit Ordinul Naţional ,,Serviciul Credincios’’ în grad de Cavaler, acordat de Preşedinţia României. Este membru al Asociaţiei Autorilor de Film şi TV, UCIN, membru fondator al Uniunii Artiştilor şi Realizatorilor de Film – UARF.

Între anii 1985-2005 a fost membru al The Association for Theatre Higher Education, ATHE (SUA), membru al Societăţii „I.L.Caragiale” (1979-1985). Din 1971 este membru al Uniunii Teatrale din România – UNITER.

Victor Voicu

Medic farmacolog, doctor în medicină

Preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Medicale a Academiei Române.

Membru titular al Academiei Române din 2001 (corespondent – 1991).

Ales membru-corespondent din străinătate al Academiei Naţionale Franceze de Medicină, academicianul Victor Voicu este medic farmacolog, preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Medicale din Academia Română şi, pentru a doua oară, secretar general al Academiei Române. Alegerea acad. Victor Voicu în Academia Naţională Franceză de Medicină vine să încununeze o carieră profesională de excepţie, de medic farmacolog.

Astfel a fost recunoscută contribuţia sa în dezvoltarea şcolii româneşti de farmacologie, precum şi implicarea în viaţa academică medicală din ţară şi din străinătate. Cu prilejul acestei ceremonii, acad. Victor Voicu a omagiat şcoala românească de medicină şi a recunoscut statutul de model al ştiinţelor medicale franceze: „Este o onoare pentru mine ca om, ca om de ştiinţă, ca medic, ca reprezentant al şcolii medicale româneşti, este o onoare această recunoaştere. Şcoala medicală franceză a stat la originile formării şcolii medicale româneşti aproape două secole. Carol Davila a înfiinţat învăţământul medical superior românesc în 1857. Deci, e vorba de aproape 200 de ani. Marile şcoli pe specialităţi s-au format tot în Franţa, bacteriologia, virusologia, neurologia şi altele, toate s-au fomat în marile clinici. Actualmente, mulţi dintre cei care sunt performanţi în medicina românească sunt formaţi în Franţa. Noi avem o mare recunoştinţă pentru şcoala medicală franceză şi, implicit, onoarea care

ni se acordă este un semn că sunt apreciaţi cei care s-au format în aceşti ani. De acum încolo, voi munci în continuare cât mă va lăsa Creatorul”.

Academicianul Victor Voicu este doctor în medicină, membru corespondent al Academiei Române din 1991 şi titular din 2001. Este profesor universitar de Farmacologie Clinică, Toxicologie şi Psihofarmacologie la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti şi Preşedintele Societăţii Române de Farmacologie, Terapeutică şi Toxicologie Clinică. E membru al Federaţiei Internaţionale de Ştiinţe Farmaceutice, al Colegiului European de Neuropsihofarmacologie, al Societăţii Americane de Chimie, al Colegiului American de Farmacologie Clinică. În 2005 a primit titlul de Doctor honoris causa al Universităţii

„Ovidius” din Constanţa şi al Universităţii „Vasile Goldiş” din Arad. A făcut cercetări ştiinţifice în domeniile compuşilor organofosforici şi antidotismului acestora, farmacologia radioprotectorilor chimici, farmacologia

experimentală şi clinică a antihipertensivelor şi antiaritmicelor, psihofarmacologia psihotomimeticelor şi drogurilor de abuz. Este coordonator de studii de bioechivalenţă şi studii clinice de fază I. Academicianul

Victor Voicu este autorul a peste 20 de volume monografice, 300 de lucrări ştiinţifice publicate şi comunicate şi deţine aproape 30 de brevete de invenţie.

În data de 1 decembrie 2017, de Ziua Naţională a României, acad. Victor Voicu a fost decorat de Preşedinţia României cu Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Comandor, în semn de „înaltă apreciere pentru prodigioasa carieră academică, reprezentând excelenţa ştiinţifică şi culturală românească, pentru promovarea imaginii ţării noastre în mediile ştiinţifice internaţionale”.

Andrei Zanca (pseudonimul literar al lui Andrei Carol Sofalvi, Zanca fiind numele de fată a mamei sale) (n. 13 septembrie 1952, Sighisoara) este un poet și traducător român, membru al Uniunii Scriitorilor din România, traducător din 8 limbi, apreciat în țară și străinătate, care trăiește în Heilbronn, Germania.
A studiat la Academia Comerciala din Bucuresti si a urmat cursuri de germanistica in Cluj. A fost redactor al revistei Echinox, profesor de romana si limbi straine la Sighisoara.

Este autor de traduceri din din limbile germana, franceza, engleza, spanioala, italiana, printre autorii tradusi numarandu-se: Franz Kafka, Hans Magnus Enzensberger, Reiner Kunze, Paul Celan, Werner Durrson, Michael Kruger, Ingrid Bacher, Richard Wagner, Richard Reschika, Kurt Drawert, Dieter Schlesak. Este redactor pentru Germania al revistelor Vatra, Euphorion, Provincia Corvina si membru al Uniunii Scriitorilor din Romania din anul 1990.