Contemporanul Revista Contemporanul. Ideea Europeană

Nici spectrul finitudinii, nici „nemiloasa” memorie nu reuşesc să spulbere seninătatea supraordonată a (auto)reflexivităţii lirice din O sută şi una de poezii, asigurată recurent de „dragostea şi răbdarea îndelungă/ din lumea aceasta şi din cealaltă”… „Despre poeţi, scria Ioan Alexandru, numai moartea poate vorbi,/ Singură moartea ştie despre ei câte ceva” – scrie Rodica Marian în Amintirea poetului, poem cuprins ...

Pe această filiaţie, discursul metaromanului construieşte un substitut istoric, infinit mai dezirabil decât manualele de istorie ale epocii (mai ales cele datorate lui Mihail Roller)… Celebrat de istorici şi literaţi, Centenarul Marii Uniri reprezintă momentul ideal pentru apariţia unui metaroman consacrat regelui Ferdinand al României, Întregitorul, şi, prin extensie, unui întreg veac de istorie românească, marcat deopotrivă de victorii şi ...

Nuanţele acestei gemelarităţi pot fi urmărite în inventarul diacronic al principalelor reprezentări ale deşertului în istoria culturii europene, structurat strategic într‑un segment premodern, al credinţelor arhaice, miturilor şi religiilor… Provocatoare, cartografierea sofisticatului raport existenţial şi cultural instaurat între omul european şi deşert, receptat ca un spaţiu al alterităţii radicale, reprezintă punctul de plecare al unei excelente cărţi apărute în 2019 ...

Rezultat al unei conferinţe ieşene consacrate comicului în toate ipostazele sale, volumul coordonat de Constantin Dram propune nu numai o lectură agreabilă, ci şi o incitantă aventură intelectuală „Comicul absolut nu există, spunea cândva Sigmund Freud, decât doar pentru a întări regula prin excepţie; ceea ce e cu adevărat important este efectul comic, iar acesta depinde numai de punctul de ...

Străbatem bulevarde şi străzi aparent liniştite, totul fiind supus însă unui perpetuu exerciţiu de ficţionalizare terifiantă, al cărui rezultat este un volum colectiv care merită să fie citit După Noir de Bucureşti şi Gastro Noir, colecţia Mystery & Thriller a Editurii Tritonic se îmbogăţeşte în 2019 cu un nou proiect editorial, Noir de Timişoara. Povestiri reunite de Daniel Timariu, antologie ...

Survolarea primei jumătăţi de veac de evoluţie politică românească modernă îi permite Roxanei Patraş să remarce că una dintre cele mai acute preocupări ale mediului politic de dinainte de 1900 este istoricitatea partidelor, rezolvată de cele mai multe ori prin trasarea unei meta‑istorii de realizări şi triumfuri Ariditatea, asociată inerţial (şi, deseori, pe nedrept) oricărui studiu consacrat retoricii, se spulberă ...

În siajul nostalgiei studenţeşti se conturează, în Am şti, dacă am fi, o profundă reflecţie asupra valenţelor educaţiei, dezvoltată în subtile dihotomii condiţionale, menite să separe adevărata educaţie de simulacrele furnizate de sistemul educaţional autohton Iată amestecul de înţelepciune socratică şi candoare neconcesivă cu care craioveanca Xenia Negrea îşi începe incursiunea teoretico‑hermeneutică din volumul Elogiu incertitudinii – idei estetice şi ...

Caragiale rămâne o referinţă discretă şi în crearea unei noi tipologii umane autohtone – românul erectil –, portretizată explicit într‑o suită de povestiri omonime, dar prezentă constant în textura social‑ficţionalizată a volumului „Cum trebuie să fie un prozator adevărat?” – se întreabă alter ego‑ul ficţional al lui Radu Ţuculescu într‑una dintre blitz‑prozele ultimului său volum, Uscătoria de partid, apărut în ...

Criza valorilor, denunţată sistematic de către Nietzsche, îi oferă lui Nicolae Breban pivotul necesar pentru configurarea unei viziuni critice asupra evoluţiei civilizaţiei în trecerea de la modernitate la postmodernism Dihotomia apolinic‑dionisiac, depăşirea nihilismului şi a „moralei sclavilor”, „transmutaţia tuturor valorilor”, zarathustrianismul, triumful voinţei de putere, „moartea lui Dumnezeu”, doctrina Supraomului şi „eterna reîntoarcere a identicului”, ca de altfel orice aspect ...

Evenimentele Revoluţiei Ruse şi ale Războiului Civil suportă un proces de idealizare legitimatoare, fiind reprezentate în literatura sovietică drept momente cruciale, eroice şi chiar mitice în raport cu noua ordine social‑politică şi cu ascensiunea lui Stalin Ancorată în premisa metodologică a Katerinei Clark, potrivit căreia produsele literare ale Războiului Rece sovietic trebuie interpretate ca „literatură de consum general”, cu o ...