Contemporanul Revista Contemporanul. Ideea Europeană

Invitaţia de a susţine conferinţe consacrate dialogului Jean‑Jacques Askenasy – Sorin Antohi. Valenţe identitare şi culturale, precum şi un Laudatio închinat academicianului Jean‑Jacques Askenasy – în cadrul proiectului România şi civilizaţia românească în Israel, derulat sub egida Academiei Române şi organizat de Fundaţia Culturală Ideea Europeană în colaborare cu Asociaţia Scriitorilor Israelieni de Limbă Română (ASILR) – a însemnat, întâi ...

„Mai putem vorbi despre insule în care ţăranul român îşi păstrează nealterată vorba, concomitent cu lada de zestre în care regăsim portul şi toate ritualurile?” – se întreabă Menuţ Maximinian într‑unul dintre textele adunate în Frontiere etnologice, volum apărut în 2021 la Editura Charmides din Bistriţa cu prefaţa Otiliei Hedeşan. Conştient că un univers rural neatins de avalanşa civilizaţiei materiale ...

„Dacă mă văd nevoit să afirm că nu am ajuns la concluzii conform aşteptărilor, nu înseamnă că a fost o muncă zadarnică şi că nu există câteva observaţii de luat în seamă” – notează regretatul Andrei Moldovan în studiul introductiv al volumului său postum Romanele poeţilor, apărut în 2022 la Editura Şcoala Ardeleană din Cluj‑Napoca, într‑o ediţie îngrijită de Ioan ...

Construite la intersecţia dintre propensiunea pentru detaliu şi generozitatea perspectivei de ansamblu, eseurile adunate de Mircea Moţ în Complicităţi selective, carte apărută în 2022 la Editura Ecou Transilvan din Cluj‑Napoca, dezvăluie un spirit capabil să trăiască exuberant şi autentic în universul literaturii, obsedat de încărcătura simbolică a fiecărui text asupra căruia se apleacă, alert la acurateţea lor hermeneutică, fascinat de ...

„Romantismul autentic este însoţit întotdeauna de o ontologie solidară cu o teologie” – afirmă Vasile Voia într‑o impresionantă sinteză intitulată Religia în epoca romantică. Un imaginar al Absolutului, apărută anul acesta la Editura Şcoala Ardeleană din Cluj‑Napoca, în paginile căreia comparatistul clujean – remarcabil prin longevitate intelectuală şi prin decizia de a aborda teme dificile – explorează un subdomeniu specializat ...

Descifrarea clinic‑hermeneutică a maladiei generate de „morbul cărţii” se ordonează, în cazul volumului de eseuri publicat de Andrea H. Hedeş în 2022 la Editura NEUMA din Cluj‑Napoca, în trena unui motto nietzschean, „cei care dansează sunt consideraţi nebuni de cei care nu aud muzica”, din care autoarea decupează, inspirat, şi titlul volumului său – Cei care dansează. Adunând scrieri publicate ...

În prezentarea impresionantului său exerciţiu de arheologie culturală consacrat mărcilor identitare ale „omului medioeuropean”, apărut în 2021 la Editura Polirom din Iaşi sub titlul Românii şi Europa mediană. Contribuţii la tipologia culturală a Europei, Ovidiu Pecican scrie: „Acum, când mi se pare că am dus la bun sfârşit această întreprindere intelectuală, mă gândesc dacă nu cumva ceea ce am izbutit ...

„Întrebarea uimit‑obtuză «ce se mai poate spune nou despre clasici?», observă Irina Petraş în După 31 de ani, prefaţa volumului său Eminescu – începutul continuu, este descurajată an de an de zeci de pagini care, dacă nu prin noutate absolută se susţin, rezistă, oricum, ca tentative de adăugat o nuanţă inedită corpusului interpretativ. Lectura este aventură a cunoaşterii într‑un grad mai ...

„Nu voi fi eu tare la numere, dar la cuvinte am ceva trecere. Uneori le simt ca pe nişte bebeluşi pe care îi port în braţe şi le cânt, iar ele stau cuminţi, alteori parc‑ar dansa şi m‑ar invita şi pe mine să joc în ritmul lor…” – declară, sigură pe sine, Fa, micuţa protagonistă a istorioarelor pe care Mircea ...

„Pentru mine – mărturiseşte SORIN ANTOHI în Prefaţa volumului său de dialoguri cu Jean‑Jacques Askenasy, apărut în 2021 la Editura Polirom sub titlul Oameni şi patrii. Istoriile şi geografiile identităţii –, dialogul a fost întotdeauna o cale esenţială de a mă raporta la Celălalt, la lume, la mine însumi”. Explorat la palier teoretic, transformat într‑o artă rafinată de‑a lungul întregii ...