Contemporanul Revista Contemporanul. Ideea Europeană

În siajul nostalgiei studenţeşti se conturează, în Am şti, dacă am fi, o profundă reflecţie asupra valenţelor educaţiei, dezvoltată în subtile dihotomii condiţionale, menite să separe adevărata educaţie de simulacrele furnizate de sistemul educaţional autohton Iată amestecul de înţelepciune socratică şi candoare neconcesivă cu care craioveanca Xenia Negrea îşi începe incursiunea teoretico‑hermeneutică din volumul Elogiu incertitudinii – idei estetice şi ...

Caragiale rămâne o referinţă discretă şi în crearea unei noi tipologii umane autohtone – românul erectil –, portretizată explicit într‑o suită de povestiri omonime, dar prezentă constant în textura social‑ficţionalizată a volumului „Cum trebuie să fie un prozator adevărat?” – se întreabă alter ego‑ul ficţional al lui Radu Ţuculescu într‑una dintre blitz‑prozele ultimului său volum, Uscătoria de partid, apărut în ...

Criza valorilor, denunţată sistematic de către Nietzsche, îi oferă lui Nicolae Breban pivotul necesar pentru configurarea unei viziuni critice asupra evoluţiei civilizaţiei în trecerea de la modernitate la postmodernism Dihotomia apolinic‑dionisiac, depăşirea nihilismului şi a „moralei sclavilor”, „transmutaţia tuturor valorilor”, zarathustrianismul, triumful voinţei de putere, „moartea lui Dumnezeu”, doctrina Supraomului şi „eterna reîntoarcere a identicului”, ca de altfel orice aspect ...

Evenimentele Revoluţiei Ruse şi ale Războiului Civil suportă un proces de idealizare legitimatoare, fiind reprezentate în literatura sovietică drept momente cruciale, eroice şi chiar mitice în raport cu noua ordine social‑politică şi cu ascensiunea lui Stalin Ancorată în premisa metodologică a Katerinei Clark, potrivit căreia produsele literare ale Războiului Rece sovietic trebuie interpretate ca „literatură de consum general”, cu o ...

Tot despre magia romanului scrie şi Gérard Bayo, o magie „inexplicabilă, savantă, redutabilă”, dublată de o viziune „lucidă şi gravă” şi de lirismul congenital Întâlnirea unei obsesii intelectuale recuperative cu o axiologie autoscopică filtrată liric generează impresionantul tablou biblio‑biografic din volumul Reflexe francofone. Receptarea operei lui Horia Bădescu în spaţiul cultural francofon, apărut în 2018 la Editura Şcoala Ardeleană din ...

Acelaşi capitol conţine şi un elegant intermezzo intitulat Scurt excurs istoric asupra frumosului, mostră de rigoare ştiinţifică şi construcţie sistematică, proprii comparatistului Vasile Voia, cărora li se adaugă o foarte rafinată şi erudită cunoaştere a filosofiei şi literaturii germane Apărută în siajul editării Operei lui Liviu Rusu, începute în 2004 cu Lucrări de psihologiei experimentală şi continuată cu o serie ...

Cu o scrupulos documentată atenţie la detalii, Mircea A. Diaconu confruntă în acest text felul în care el citea articolele publicate în 1989 de Nicolae Manolescu şi Eugen Simion în România literară cu perspectiva sa actuală asupra actului critic, conştient deopotrivă de filtrul nostalgiei autobiografice şi de impactul ulterior decomplexant al contextului politic „N-⁠a dispărut cu totul gratuitatea pură – ...

Cu un discurs dinamic, lipsit de excese şi digresiuni, romanul lui Dan Căilean reprezintă un joc ficţional elaborat pe reversul celei de-⁠a opta porunci transmise de Dumnezeu lui Moise, încurajat de practici contemporane, dar valid indiferent de epocă, proiectat cu precizie şi rafinament într-⁠o serie hibridă de convenţii literare, de la satiră şi distopie la thriller politic, ce reclamă simultan ...

Imun la idealizări şi istorii excesiv-⁠canonice, Mircea Muthu remarcă, de pildă, rezistenţa transilvană de după 1918 faţă de centralismul incipient al Bucureştiului, accentuează importanţa fondării Universităţii Româneşti din Cluj, abordează critic evoluţia şi implicaţiile cultural-⁠politice ale unor concepte precum localismul creator „Din câteva cioburi – reflecta în 1940 Sextil Puşcariu – nu poţi face o oglindă, ori cu câtă dibăcie ...

Aceleaşi valori guvernează implicarea lui Vasile Gogea în viaţa societăţii româneşti de azi, ale cărei tare le amendează cu o impecabilă acuitate critică, legitimată de altitudinea reală a unui spirit devotat adevărului, memoriei şi „lecţiilor” acestora „O luminare de ceară arde în faţa oglinzii. Luminarea de ceară se consumă încet, flacăra ei micşorându-⁠⁠se, pâlpâind până la stingere. Imaginea ei din ...