Contemporanul Revista Contemporanul. Ideea Europeană

Evenimentele Revoluţiei Ruse şi ale Războiului Civil suportă un proces de idealizare legitimatoare, fiind reprezentate în literatura sovietică drept momente cruciale, eroice şi chiar mitice în raport cu noua ordine social‑politică şi cu ascensiunea lui Stalin Ancorată în premisa metodologică a Katerinei Clark, potrivit căreia produsele literare ale Războiului Rece sovietic trebuie interpretate ca „literatură de consum general”, cu o ...

Tot despre magia romanului scrie şi Gérard Bayo, o magie „inexplicabilă, savantă, redutabilă”, dublată de o viziune „lucidă şi gravă” şi de lirismul congenital Întâlnirea unei obsesii intelectuale recuperative cu o axiologie autoscopică filtrată liric generează impresionantul tablou biblio‑biografic din volumul Reflexe francofone. Receptarea operei lui Horia Bădescu în spaţiul cultural francofon, apărut în 2018 la Editura Şcoala Ardeleană din ...

Acelaşi capitol conţine şi un elegant intermezzo intitulat Scurt excurs istoric asupra frumosului, mostră de rigoare ştiinţifică şi construcţie sistematică, proprii comparatistului Vasile Voia, cărora li se adaugă o foarte rafinată şi erudită cunoaştere a filosofiei şi literaturii germane Apărută în siajul editării Operei lui Liviu Rusu, începute în 2004 cu Lucrări de psihologiei experimentală şi continuată cu o serie ...

Cu o scrupulos documentată atenţie la detalii, Mircea A. Diaconu confruntă în acest text felul în care el citea articolele publicate în 1989 de Nicolae Manolescu şi Eugen Simion în România literară cu perspectiva sa actuală asupra actului critic, conştient deopotrivă de filtrul nostalgiei autobiografice şi de impactul ulterior decomplexant al contextului politic „N-⁠a dispărut cu totul gratuitatea pură – ...

Cu un discurs dinamic, lipsit de excese şi digresiuni, romanul lui Dan Căilean reprezintă un joc ficţional elaborat pe reversul celei de-⁠a opta porunci transmise de Dumnezeu lui Moise, încurajat de practici contemporane, dar valid indiferent de epocă, proiectat cu precizie şi rafinament într-⁠o serie hibridă de convenţii literare, de la satiră şi distopie la thriller politic, ce reclamă simultan ...

Imun la idealizări şi istorii excesiv-⁠canonice, Mircea Muthu remarcă, de pildă, rezistenţa transilvană de după 1918 faţă de centralismul incipient al Bucureştiului, accentuează importanţa fondării Universităţii Româneşti din Cluj, abordează critic evoluţia şi implicaţiile cultural-⁠politice ale unor concepte precum localismul creator „Din câteva cioburi – reflecta în 1940 Sextil Puşcariu – nu poţi face o oglindă, ori cu câtă dibăcie ...

Aceleaşi valori guvernează implicarea lui Vasile Gogea în viaţa societăţii româneşti de azi, ale cărei tare le amendează cu o impecabilă acuitate critică, legitimată de altitudinea reală a unui spirit devotat adevărului, memoriei şi „lecţiilor” acestora „O luminare de ceară arde în faţa oglinzii. Luminarea de ceară se consumă încet, flacăra ei micşorându-⁠⁠se, pâlpâind până la stingere. Imaginea ei din ...

Indiferent de registru, porţile înseamnă opţiuni transcrise în istorii personalizate, create în atmosfera Cetăţii După un intermezzo editorial consacrat istoriei şi legendei, intitulat Voievodul Gelu. O poveste, Doina Cetea revine în perimetrul autobiografiei, subtil aluvionat anterior de volumul său de proză scurtă din 2010, Ierboaia, cu o carte de versuri intitulată Istorii, apărută în 2017 la Editura Şcoala Ardeleană din ...

Dacă focalizarea culturală a volumului descrie concentric o personalitate aflată în acord perfect cu mediul intelectual dominat de patriotism, efervescenţă literară şi generozitate, în genealogia lui Fabian, Niculae Vrăsmaş devoalează secundar o istorie locală colorată şi aventuroasă Importanţa memoriei şi a tradiţiei culturale revine constant în dezbaterile intelectuale, acompaniată deseori de o tonalitate alertă, menită să semnaleze o potenţială criză, ...

Rezultatul este un roman dur şi neconcesiv, cu o impresionantă proiecţie exorcizantă, construit în siajul mărturiei din 1991 a lui Corneliu Coposu despre detenţia sa atroce de la Râmnicu Sărat, „cel mai oribil loc de detenţie pe care l-⁠au inventat comuniştii”, potrivit mărturiei transcrise în motto-⁠ul volumului, şi concentrat în metafora pietrei Temă recurentă a discursului postrevoluţionar, necesitatea memoriei în ...