Contemporanul » Românii de pretutindeni

Românii de pretutindeni

Regina Mamă Elena, omagiată la Florenţa

Regina Mamă Elena a României s‑a născut în urmă cu 125 de ani, la 3 mai 1896, fiind fiica Regelui Constantin I al Greciei şi a Reginei Sofia, născută principesă a Prusiei. Prin naştere, a primit titlul de Principesă a Greciei şi a Danemarcei şi a devenit, prin căsătoria cu Principele Carol al II‑lea, Principesă a României şi mamă a Regelui ...

citește »

Marele evreu, român, englez Moses Gaster

Ne aducem aminte de acest ilustru savant evreu, născut la Bucureşti (17 septembrie 1856) în urmă cu 165 de ani, expulzat din România (la 2 noiembrie 1885) cu puţine zile după alegerea sa ca membru al Societăţii „Ateneul Român”, într‑un moment când ştiinţa sa întru filologie românească şi a vechilor scrieri româneşti era în plină înflorire, expulzare anulată de regele ...

citește »

Forme contemporane ale individualităţii exprimate în arta românească

Expoziţia Mirror, Mirror? a reunit doisprezece artişti români contemporani, în explorarea complexităţilor conceptului de individ şi a noţiunii de conştiinţă de sine. Aceştia au fost aleşi cu intenţia de a prezenta publicului suedez nuanţele unui context marcat de transformări socio‑istorice turbulente şi rapide în care ei s‑au dezvoltat, context în care atât identitatea naţională, cât şi rolul artiştilor au trebuit ...

citește »

Mare succes al cinematografiei româneşti în Spania

În perioada 3 august ‑ 5 decembrie 2021, Institutul Cultural Român de la Madrid în colaborare cu Cinemateca Matadero din Madrid, FilmoTeca de Catalunya (Barcelona), Institut Valencià de Cultura, Consejería de Cultura y Patrimonio Histórico de la Junta de Andalucía, Filmoteca din Zaragoza, La Semana del Audiovisual Contemporáneo din Oviedo şi Fundación Municipal de Cultura din Oviedo, Fundación Cristino de ...

citește »

La drum spre Xinjiang

Într‑o epocă de explozie informaţională ne găsim mereu în faţa unor impacturi, cu provocări şi reîmprospătări în cunoaştere, cu stocajul intelectual aflat tot timpul în transmutări şi pierderi, o stare din ce în ce mai dificilă de orientare şi aşezare de sine. Există totuşi unele lucruri ascunse în adâncul memoriei unui om şi o dată atinse, ies la suprafaţă, sar ...

citește »

Mioriţa n‑are de a face cu Baltagul

Ştim cu toţii că Mihail Sadoveanu a scris Baltagul inspirându‑se din Mioriţa şi din alte două balade culese tot de Vasile Alecsandri. A preluat din Mioriţa victima, ucigaşii, oile şi căutarea ciobanului de mama lui, îmbinată cu ciobăniţa din balada Şalga, care porneşte în căutarea hoţilor ce au prădat‑o şi se răzbună crâncen pe răufăcători. Din Dolca a preluat solidaritatea ...

citește »

Alegoria morţii şi nunţii cosmice a ciobanului

Ce altă creaţie a mai stârnit atât de aprinse controverse ca Mioriţa? Unii cercetători au respins episodul cu testamentul ciobanului, zicând că se abate de la structura epică uzuală şi ar prezenta o latură nefirească a ciobanului. Dumitru Caracostea şi Adrian Fochi elimină din Mioriţa versurile 72‑87. Fochi argumentează astfel: „Temele 13‑14 (alegoria morţii şi apoteoza ciobanului). Cu aceasta am ...

citește »

140 de ani de relaţii diplomatice România‑Spania

Călătorie în lumea satului maramureşean   Expoziţia „Maramureş: tradiţii şi poveşti”, structurată în două secţiuni, una fotografică şi una etnografică, şi care înfăţişează un univers rural autentic, fermecător prin simplitatea şi tradiţiile lui, poate fi vizitată, în perioada 5 iulie – 5 august 2021, la sediul Institutului Cultural Român de la Madrid. Vernisajul a avut loc luni, 5 iulie 2021. ...

citește »

Noi împuşcăm porcul

Tom Sandqvist m‑a mai întrebat: — Care este cea mai importantă componentă a literaturii populare române? — Cred că e sentimentul frăţiei cu natura şi cu toţi oamenii, optimismul, încrederea în izbânda binelui, cultul pentru valorile etice şi estetice. Şi mai este tezaurul de înţelepciune multimilenară, ce străbate întreaga producţie literară orală, cât şi înţelepciunea comprimată aforistic în zecile de ...

citește »

Un muzeu al limbii române

Giuseppe Antonelli descrie, în prima pagină a cărţii sale, Il museo della lingua italiana, publicată de Mondadori, o filă dintr‑o poveste contemporană şi cutremurătoare. Suntem în centrul din São Paulo, Brazilia, unde se află o clădire care se numeşte Estação da Luz. Se numeşte astfel pentru că se află în cartierul Luz (în portugheză: lumină) şi, în secolul trecut, era ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest