Din ultimul număr:
Contemporanul » (Con)texte

(Con)texte

Printre scriitori şi cărţi

„Gândirea vieţii printre cărţi este una în mişcare – conexează, se întoarce din drum, repetă, revine cu nuanţe, remaniază discret în pas cu mereu alte lecturi. Răz‑gândirea ţine şi ea aproape.” Reflectând asupra naturii metamorfotice a exerciţiului critic viu, invariabil evolutiv şi străin de inflexibilitatea cu pretenţii de infailibilitate a multor colegi de breaslă, Irina Petraş îşi asumă nu numai ...

citește »

Byblos versus Babel

O cântare a cântărilor sau o carte a cărţilor a inspirat căutătorii de absolut, de la cabalişti la Mallarmė sau Borges, în aceeaşi măsură ca elixirul vieţii pe alchimişti. Ca şi dansul, şi dansatorii lui Yeats – paradigmă şi întrupare –, atât cântarea, cât şi cartea, sau timpul lui Platon, sunt oglinzi mobile ale eternităţii. Oglinda tuturor cărţilor se mai ...

citește »

Vidul fără formă

O adevărată epopee – în parte biografie, în parte reportaj, în parte investigaţie detectivistă – cartea descrie eforturile autorului de a afla ce s‑a întâmplat, cât mai în amănunt, cu un unchi din partea mamei, Shmiel Jäger, cu soţia acestuia, Ester, şi cu cele patru fiice… Memorialist, eseist, critic literar, jurnalist şi traducător, americanul Daniel Mendelsohn (n. 1960) este, printre altele, ...

citește »

Aura Christi în engleză

Care este ipostaza Aurei Christi din Orbita zeului, aleasă de traducătorii versiunii engleze – un universitar american, Adam J. Sorkin, şi altul român, Petru Iamandi – ai unui volum apărut anterior în greacă, italiană, ebraică, spaniolă şi chineză? Au şi tropii istoria lor. Dacă o metaforă ar fi o imagine, sensul ei ar fi acelaşi în oricare context. Ea pare ...

citește »

Literatura între chetă şi comisionat

Comedie, paradox, inepuizabilă inventivitate din categoria Witz, limbaj umoristic în exces sunt calităţile indiscutabile ale acestor povestiri, în care sunt îngroşate până la grotesc stereotipuri misogine, clişee ale amalgamului New Age şi pseudoştiinţific, imposturii academice… Nu mică mi‑a fost surprinderea când am citit pe coperta interioară a unei cărţi de Octavian Soviany mulţumiri celor care contribuiseră la cheta organizată de ...

citește »

Despre prezent privind spre trecut

Tradusă şi publicată în străinătate, Deşcolarizarea României (Editura Ideea Europeană, 2020) s‑ar bucura, fără îndoială, de mult interes. Tratarea subiectului diferă însă de analizele politice occidentale prin patosul implicării, tropismul narativităţii şi arta persuasiunii… Eseurile de antropologie culturală ale lui Mircea Platon i‑au câştigat autorului un titlu de proprietate în istoria ideilor contemporane, deoarece ceea ce prezintă ca stare a ...

citește »

Sânziene şi alte fantasme

În lumina acestor dezvăluiri, opera Hertei Muller apare ca ieşirea de urgenţă din cele două infernuri: al totalitarismului comunist şi al unei familii marcată de ele… Deşi multe reviste, mai ales cu profil academic, publică adeseori articole sau studii care devin repere în cercetare sau care deşteaptă interesul pentru viitoarele volume în lucru, impactul lor este mai mic decât acela ...

citește »

Ars moriendi

Extensia vocii lui Dumnezeu devine un mit similar muzicii sferelor. Vergo însă, locul acţiunii, nu este nici pe departe un microcosm al armoniei cosmice… „Je suis l’Empire à la fin de la décadence”, ar putea spune Marchizul Helmed din romanul Ambitus de Alexandru Ecovoiu (Editura Polirom 2018), un rafinat raisonneur, aducând cu Milionarul lui Ştefan Bănulescu. E ultimul descendent al ...

citește »

Cultura şi ambasadorii ei

Acestei explozii de civilizaţie, Horia Bădescu îi găseşte o singură explicaţie: răbdarea şi perseverenţa poporului chinez. Marele dragon s‑a trezit, constată autorul, care pare implicit să transmită un îndemn… „Căci acum a venit vremea să batjocorim forme şi ceremonii”, citim într‑o piesă de Shakespeare, ale cărui cuvinte continuă să sară adesea din pagină în lume – dovadă că a citit‑o ...

citește »

Critica etică sau umanismul postmodern

Ernesto Sábato şi Augustin Buzura se profilează în oglinzile paralele ale ficţiunii existenţialiste, inspirată de regimuri totalitariste unor spirite etice şi problematice şi inserată uneori în rame sapienţiale biblice… În anii ‘30 ai secolului trecut, Mircea Eliade se considera norocos, deoarece generaţia sa nu se mai raporta doar la cultura naţională. Revista Criterion, unde publicau colegii de generaţie, trădează influenţa, ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest