Din ultimul număr:
Contemporanul » Lecturi – Despre Cărți

Lecturi – Despre Cărți

Un roman şi principiul unificator al sensului

Dacă pe fundalul celor opt texte din volumul Vinerea albastră al Anei Olos introducem relaţionările stabilite de Paul Ricoeur între istorie, memorie şi uitare, textele respective pot fi privite ca integrate unei „anexe” care, ducându‑ne în actualitate, nu înlătură engramele istoriei consumate. Şi aceasta fiindcă, din întregul pe care îl reprezintă istoria trăită, experienţa se sprijină pe explicaţii, de unde ...

citește »

Reeditarea în Israel a Istoriei Evreilor din ţerile noastre de Nicolae Iorga

Înregistrăm o apariţie editorială insolită la Tel Aviv: Istoria Evreilor din ţerile noastre de Nicolae Iorga. Insolită din mai multe motive, între care invocarea că lucrarea conţine multe accente antievreieşti, desigur, e de natură să alarmeze. Istoria acestei lucrări e cunoscută. Cu 108 ani în urmă, la 13 septembrie 1913, Nicolae Iorga a susţinut în faţa membrilor Secţiei de Istorie ...

citește »

Introducere în bestiarul liric al lui Attila F. Balázs

Vă mărturisesc un secret în premieră. De fiecare dată când s‑a întâmplat să semnez vreun studiu critic legat de poeţi, insightul arhetipal, adoptat de bună voie şi nesilit de nimeni, s‑a dovedit a fi salvator. Metoda, nepatentată deocamdată după ştiinţa mea în alte literaturi, aduce întrucâtva cu un soi de radiestezie culturală ce împinge la suprafaţa receptării sursele tectonice şi ...

citește »

Strania poveste a unui pian

Cu toţi atomii ce‑l formau infuzaţi cu istorie şi cultură, orgolios pe picioarele opulent sculptate, cu rotiţe în capete, pianul Erard părea o vietate din mezozoicul muzicii, ascultătoare, supusă, o ofrandă cu corzile gata oricând să se zvârcolească şi să arunce spre cer, din materia ei intimă, sunete duioase… Rivalitatea dintre doi pianişti care se urăsc de moarte, fiecare aspirând, ...

citește »

„Cine‑mi va scrie povestea?”

Una dintre cărţile care trebuiau scrise este, fără niciun dubiu, şi romanul lui Adrian Lesenciuc – Balada (roman, Ed. Creator, Braşov, 2020, 342 p.) care aduce în prim-plan „povestea” plină de lumină a compozitorului Ciprian Porumbescu îmbrăţişată şi vegheată de figura tatălui său, preotul Iraclie, un adevărat Iov care poartă pe umerii săi destinul familiei şi al comunităţii pe care ...

citește »

Alexandru Surdu: Eminescu, filosoful. O situație paradoxală

Premisa de la care pleacă acad. Al. Surdu este aceea a întoarcerii la evidenţe, ocultate, în mod paradoxal, de istoria şi critica literară, cu ecou persistent şi în rândul filosofilor… La Editura Ardealul din Târgu Mureş, a apărut, în plină pandemie, cartea acad. Alexandru Surdu Eminescu şi filosofia. Întâmplarea a făcut ca la una dintre lansări, cea din data de ...

citește »

Centrum mundi: o necesară şi riguroasă cercetare despre „arborele cunoaşterii”

Surprinzător şi aproape regretabil faptul că – la o jumătate de an de la apariţia unei cărţi[1] ce‑ar putea desemna un eveniment în câmpul cercetării filologico‑teologice naţionale – nu s‑a găsit printre cărturarii din Bănie şi cu atât mai puţin printre colegii celor doi coordonatori şi ai celorlalţi colaboratori, niciunul dispus să semnaleze, fie şi la nivelul unei recenzii, această ...

citește »

O pledoarie exemplară

Limba română ocupă locul 15 „printr‑un scor global”, ceea ce „înseamnă enorm de mult pentru moştenirea culturală lăsată sieşi şi lumii de către poporul român”… „Străinii aflau toate acestea de la unii dintre români, care se mândreau cu numele şi cu originea lor”[1]. În recenta carte‑eveniment semnată de Ioan‑Aurel Pop, De la romani la români. Pledoarie pentru latinitate (Editura Litera, ...

citește »

Prizonierii Zeului. Un alt tip de limbaj

E ceva care lucrează forurile dinlăuntru în subterane şi aduce totul acolo, ca într‑o trezorerie invizibilă, interiorizând totul din setea unamunoiană de eternitate, care e până la un punct sete de cunoaştere de sine, eşuată în setea de cunoaştere a eului substanţial. Această înmagazinare vrăjită – să‑i spunem aşa, deşi termenul incomodează timpanul – această creştere, sporire lăuntrică iscată din ...

citește »

Ludmila Uliţkaia şi scara lui Iakov

Scara lui Iakov, o parabolă, o carte despre dragoste şi conştiinţă, o cronică de familie cu accente autobiografice, traversând un secol de istorie tumultuoasă, în care vocea care se impune aparţine unei femei. În 2016, Scara lui Iakov a câştigat, în cadrul Premiilor Bolşaia Kniga, locul al treilea şi Premiul cititorilor. Este tradus în peste douăzeci de ţări. Nora, tânără ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest