Contemporanul » Lecturi – Despre Cărți

Lecturi – Despre Cărți

O carte din pandemie

Perioada de recluziune pe care am trăit‑o recent, din motive de epidemie globală, a produs şi urme, nu puţine, în plan artistic şi literar. Pe de o parte, artiştii şi scriitorii au avut mai mult răgaz pentru lucrul lor, pe de alta, şi o nouă temă de abordat, în conexiune directă cu realitatea destul de traumatizantă a unei umanităţi aflate ...

citește »

Concepte‑cheie din gândirea şi cultura chineză

Cine nu a auzit astăzi de qí (气), dào (道), yīn (阴), yáng (阳), cele mai vehiculate concepte din gândirea chineză?! În mod cert, fiecare dintre noi şi‑a format o idee asupra acestor cuvinte‑concept care nu‑şi găsesc traducerea în nicio altă limbă; ele au fost preluate direct şi explicate prin diverse mijloace, deoarece nu pot fi incluse în note de ...

citește »

Reflecţii istoriografice la Centenar

„Dincolo de posturile teatrale, încremenite, ale istoricului – poate obligatorii în virtutea unei proiecţii de sine în constelaţii înalte –, instantaneele îşi au rostul lor, surprinzându‑l în dinamica exercitării magisteriului său. Asta ca să nu mai spunem că o configuraţie stabilă are la bază, în general, o sumedenie de exerciţii şi de provizorate”, scrie Ovidiu Pecican în volumul Metafora trecutului ...

citește »

Laudă turnului de fildeş. Răspunderea pentru ceea ce ai îmblânzit

Nici un aparat din lume – oricât de performant, oricât de sofisticat – nu va fi apt de a înlocui niciunul dintre termenii formulei – să admitem noţiunea ca variantă de lucru – artist‑public. Nici un robot din lume, previzibil, nu va crea în vecii vecilor – oricâte servere şi programe hiper‑performante ar conţine în viscerele‑i sofisticate, la care mă ...

citește »

„Ereticul” Tolstoi

Păcatul în care cad creştinii ispitiţi de raţionalismul secularizant, pretinzând că o fac chiar în numele Bisericii, mai ales în Occident, dar nu numai, s‑ar părea că vine din contradicţia sesizată şi de Tolstoi: „Împărtăşirea învăţăturii lui Hristos în cuvinte şi negarea ei în fapte” (Întoarcerea la învăţătura lui Hristos). Şi Scriptura ne‑o reaminteşte, prin dilema: cunosc binele şi vreau ...

citește »

Un poet transtemporal

Noul volum de sinteză O sută şi una de poezii – apărut în prestigioasa colecţie de antologii cu acelaşi titlu a Editurii Academiei Române (Bucureşti, 2020) – al lui Viorel Dinescu se cere citit prin grila propusă de Theodor Codreanu, antologatorul şi autorul studiului introductiv care, împreună cu schiţa bibliografică şi grupajul de repere critice, se prezintă în fond ca ...

citește »

Despre forţa de sugestie a tăcerii

Lăcrămioara Stoie scrie o poezie profundă şi rafinată, subtilă în chiar transparenţa ei. Noul volum, o minciună adâncă, plină de farmec (Lăcrămioara Stoie, O minciună adâncă, plină de farmec, Cuvânt‑înainte de Angela Marcovici. Tracus Arte, 2020, Bucureşti), este dovada recentă a acestei opţiuni auctoriale, deşi poeta a ales rafinata şi discreta exprimare începând cu volumul de debut, Jurnalul cuvintelor tăcute, ...

citește »

Corpuri, exiluri, terapii

Înzestrată cu o miză academic‑existenţială indiscutabilă, Corpuri, exiluri, terapii, cartea Emanuelei Ilie editată în 2020 de Cartea Românească Educaţional şi prefaţată de Doru Scărlătescu abordează un „subiect cu totul neliniştitor – corpul traumatizat ca temă radicală a autoreprezentării feminine”, asumându‑şi nu numai curajul de a explora un domeniu mai puţin analizat la noi, deşi el e departe de a fi ...

citește »

Romanul ca o baladă

Noul roman al lui Adrian Lesenciuc (Balada, roman, Editura Creator, Braşov, 2020, 342 pag.; cele anterioare: Moartea noastră cea de toate zilele, Cimitirul eroilor, Limbile vântului) îmi oferă prilejul de a pune în discuţie o chestiune (de fapt, o structură) fundamentală a operei literare: Ritmul. Nu e o chestiune nouă. Încă din 1927, profesorul – dar şi romancierul şi eseistul ...

citește »

Limbajul făpturii

Tace glasul gândurilor, al raţiunii, dar lasă loc altor limbaje, începând cu limbajul făpturii, eliminând urmele egoului narcisiac şi lăsând să grăiască făptura însăşi, prin reconcilierea lui Narcis cu Echo, subiectivitatea extremă cu obiectivitatea lumii în care tăcerea devine ecoul Fiinţei: „Noi credem că realitatea tăcerii ca fiinţă, adică artă, filosofie şi teologie este în acelaşi timp subiectivă şi obiectivă” ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest