Contemporanul » Lecturi – Despre Cărți

Lecturi – Despre Cărți

Eminescu – un filosof mărturisitor

„Lecturile kantiene”, cum le‑a denumit pentru tipar Alexandru Surdu, ca întâlnire, încă de la o vârstă sub douăzeci de ani, au însemnat, în evaluarea lui Noica, „marea întâmplare a culturii româneşti”[1]. Şi: „Ne‑am deprins prea mult a vedea în el poetul, fără omul de cultură din el, sau alteori omul de cultură liberă, aproape improvizată, fără dăruirea către cultura organizată”. ...

citește »

Lecturi canadiene

În Introducerea la volumul ei Alte lecturi canadiene/Other Canadian Readings, recent apărut la Editura Casa Cărţii de Ştiinţă din Cluj‑Napoca (2020), Mihaela Mudure scrie cu zâmbetul pe buze: „Personal, sunt de opinia lui William Congreve, care observa cu atâta agerime încă din secolul al XVII‑lea în «Prefaţa» la Incognita: «Some Authors are so fond of a Preface, that they will ...

citește »

O monografie‑monument al prieteniei

„Vai, câte minuni, câte chinezării mi‑au scăpat De‑a lungul timpului, Prea chircit în inima Europei, Lipit de raţiunea grecească, Dedulcit la silogism Şi născut prea târziu pentru extremul orient!   Marin Sorescu, Conversaţie pură c‑o literă chinezească   Istoricul chinez Sima Qian (145‑86 î.Hr.), prin intermediul operei Însemnări istorice lasă urmaşilor, pe lângă necesitatea consemnării tuturor faptelor, întâmplărilor, evenimentelor şi ...

citește »

Nebănuitele daruri

Când tratezi viaţa şi arta ca prilej de iniţiere şi construcţie de sine, în egală măsură, călătoria, deplasarea de serviciu, turneele de conferinţe, lecturi publice şi lansări devin ele însele pretexte de autocunoaştere şi, respectiv, construcţie de sine. Vorbim, aşadar, de ocazii de a te reapropia de pământul necunoscut care rămâi a fi, în esenţă, tu pentru tine însuţi prin ...

citește »

Un manifest artistic

Poezia Angelei Furtună continuă să rămână acea formă de manifest artistic pentru umanitate într‑o lume în continuă alunecare, în care este şubrezită, în primul rând, rezistenţa reperelor morale. Pentru a îşi impune vocea, precum Cassandra troiană, Angela Furtună propune un discurs liric de forţă, contondent, un discurs care relevă iminenţa unei pierderi irecuperabile şi, deopotrivă, durerea acestei pierderi. La fel ...

citește »

Un roman şi principiul unificator al sensului

Dacă pe fundalul celor opt texte din volumul Vinerea albastră al Anei Olos introducem relaţionările stabilite de Paul Ricoeur între istorie, memorie şi uitare, textele respective pot fi privite ca integrate unei „anexe” care, ducându‑ne în actualitate, nu înlătură engramele istoriei consumate. Şi aceasta fiindcă, din întregul pe care îl reprezintă istoria trăită, experienţa se sprijină pe explicaţii, de unde ...

citește »

Reeditarea în Israel a Istoriei Evreilor din ţerile noastre de Nicolae Iorga

Înregistrăm o apariţie editorială insolită la Tel Aviv: Istoria Evreilor din ţerile noastre de Nicolae Iorga. Insolită din mai multe motive, între care invocarea că lucrarea conţine multe accente antievreieşti, desigur, e de natură să alarmeze. Istoria acestei lucrări e cunoscută. Cu 108 ani în urmă, la 13 septembrie 1913, Nicolae Iorga a susţinut în faţa membrilor Secţiei de Istorie ...

citește »

Introducere în bestiarul liric al lui Attila F. Balázs

Vă mărturisesc un secret în premieră. De fiecare dată când s‑a întâmplat să semnez vreun studiu critic legat de poeţi, insightul arhetipal, adoptat de bună voie şi nesilit de nimeni, s‑a dovedit a fi salvator. Metoda, nepatentată deocamdată după ştiinţa mea în alte literaturi, aduce întrucâtva cu un soi de radiestezie culturală ce împinge la suprafaţa receptării sursele tectonice şi ...

citește »

Strania poveste a unui pian

Cu toţi atomii ce‑l formau infuzaţi cu istorie şi cultură, orgolios pe picioarele opulent sculptate, cu rotiţe în capete, pianul Erard părea o vietate din mezozoicul muzicii, ascultătoare, supusă, o ofrandă cu corzile gata oricând să se zvârcolească şi să arunce spre cer, din materia ei intimă, sunete duioase… Rivalitatea dintre doi pianişti care se urăsc de moarte, fiecare aspirând, ...

citește »

„Cine‑mi va scrie povestea?”

Una dintre cărţile care trebuiau scrise este, fără niciun dubiu, şi romanul lui Adrian Lesenciuc – Balada (roman, Ed. Creator, Braşov, 2020, 342 p.) care aduce în prim-plan „povestea” plină de lumină a compozitorului Ciprian Porumbescu îmbrăţişată şi vegheată de figura tatălui său, preotul Iraclie, un adevărat Iov care poartă pe umerii săi destinul familiei şi al comunităţii pe care ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest