Din ultimul număr:
Contemporanul » Lecturi – Despre Cărți (pagina 20)

Lecturi – Despre Cărți

Marian Victor Buciu: Sorin Titel, scriitor român, european*

În partea a doua, naratorul-⁠autor manevrează, ca într-⁠un caleidoscop sau vârtej, numeroase personaje. Siluete de personaje sau simple nume ori cognomene. Le-⁠aş numi prezenţe actanţiale, dacă le includem, pe lângă condiţia retorico-⁠gramaticală de subiecţi, şi predicaţia definitorie Recitesc (1) Dejunul pe iarbă, un mic, dar important, text, de dimensiunea romanului, concentrat, construit repetitiv, muzical. Saturat de viaţă concretă, afectivitate, întâmplări, ...

citește »

Mircea Braga: Ştefan Aug. Doinaş şi iradierea prin tâlcuri

E, de fapt, jocul permanent , inepuizabil între esenţe şi modul de atingere a lor, o formă „deviată” a relaţiei dintre categorial şi fenomen, mişcare asupra căreia filosofia n-⁠a încetat niciodată să se exercite. Problema n-⁠a rezolvat-⁠o Platon, din moment ce a trebuit să excludă poezia din cetate, dar a rezolvat-⁠o Pitagora, când a „citit” numerele prin lentila simbolului, cum ...

citește »

Iulian Boldea: Eugen Simion – voluptatea lecturii

Eugen Simion aduce în critica literară românească tonul judicios, lipsa exceselor temperamentale ori a stridenţelor expresive, căutând punctul de echilibru şi, totodată, acela de fugă ce caută să prindă în dinamica sa intimitatea textului, substanţa lăuntrică a operei în tot adevărul său ultim În Genurile biograficului, Eugen Simion interpretează texte aşezate sub semnul scriiturii autospeculare semnate Şerban Cioculescu, Octavian Paler, ...

citește »

Eveniment editorial: Lucian Blaga. Poemele luminii/ Les poèmes de la lumière în traducerea lui Jean Poncet

Un prieten al culturii române Era luna mai. Aşteptam să înflorească teii, care îşi întârziau splendorile. După un turneu de lecturi şi conferinţe publice, desfăşurate sub egida proiectului Româniaciteşte.ro în Sudul şi Nordul Ţării, ne aflam, iarăşi, la Alba Iulia, invitaţi şi de astă dată de Mioara Pop, directoarea Bibliotecii judeţene „Lucian Blaga”, la Salonul de Carte Alba Transilvana. Se ...

citește »

Constantin Cubleşan: Caragiale în… textele non-orale

Dominante în opera lui I. L. , consideră Gelu Negrea a fi „textele non-⁠orale”, adică scrisorile, articolele de ziar, bileţelele ş.c.l. care devin adevărate personaje ce introduc şi conduc diversle intrigi, atât în piese, cât şi în scrierile epice. Cercetător constant şi sistematic al operei lui I. L. Caragiale (v. Anti-Caragiale, 2001; Dicţionarul subiectiv al personajelor lui I. L. Caragiale, ...

citește »

Adrian Dinu Rachieru: Tragicul fastuos

O antologie „de poet”, s-⁠a spus strepezit, prin care publicul nostru „suporta”, în premieră aproape, impactul cu valorosul „pluton” al sud-⁠americanilor, de pildă, începând cu Borges şi terminând cu Murillo Mendes; şi, alături, fără „jenă estetică”, în numele unui necesar act justiţiar, marii noştri poeţi necunoscuţi dincolo de fruntarii. În paranteză fie spus, Baconsky a deplâns în repetate rânduri (v. ...

citește »

Theodor Codreanu: Preludiu la o istorie a literaturii gălăţene

Zanfir Ilie este deja autorul unei bogate opere de valorificare a culturii gălăţene (dar nu numai, dacă ţinem seamă de lucrările închinate lui Liviu Rebreanu şi I.L. Caragiale), însumând peste cincisprezece cărţi. În 2013, publica Galaţiul în spaţiul cultural naţional, în care a inclus şi un capitol cu scurte prezentări ale scriitorilor locului, în ordine alfabetică. Dicţionarul incipient de acolo ...

citește »

Alexandru Ciocan: Eseu despre nefiinţa cărţii

„Dacă aş fi un om care să scrie cărţi, aş merge chiar acum/ şi mi-⁠aş captura lumile în cuvinte”. Afirmaţia aceasta, prezentă într-⁠un poem aflat înspre finalul volumului Aproape memorie, întăreşte o presupunere care se insinuează încă de la început: aceasta nu este o carte. Dar negaţia nu funcţionează ca în Trădarea imaginilor; acolo, Magritte, dincolo de fulgurantul blocaj logic ...

citește »

Andrei Marga: Normativitatea ascunsă în PISA şi Bologna

PISA şi Bologna conţin o normativitate ascunsă – cea a unei societăţi fără persoane, lipsită de alte inovaţii, afară de cele tehnice. Autorii vorbesc pe faţă de „eşecul” celor două iniţiative, remarcând că nu s-⁠au realizat ţintele, ci se înaintează spre un nou „feudalism” în educaţie şi în societate şi o sporire a irelevanţei Privarea de substanţă este evidenţiată în ...

citește »

Iulian Boldea: Onirismul radical. Virgil Mazilescu

Virgil Mazilescu trebuie privit, însă, nu doar ca un poet al limbajului, oricât de încifrat, ci şi ca un poet al fiinţei, cu un discurs liric ce are o miză clar ontologică, dispusă într-⁠un registru neoexpresionist Poezia lui Virgil Mazilescu este reputată, înainte de toate, prin ermetismul ei, prin încifrarea sensurilor, care, pentru a putea fi percepute, presupun un anumit ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest