Contemporanul » Lecturi – Despre Cărți (pagina 40)

Lecturi – Despre Cărți

Constantin Coroiu: Când istoria se ascunde în spatele ei înseşi

Decojind ceapa este povestea vieţii lui Günter Grass până în 1959, anul apariţiei romanului Toba de tinichea. Ea se încheie astfel: „Aşa am trăit de atunci înainte, de la pagină la pagină şi între o carte şi alta. Timp în care mi-⁠am păstrat bogăţia de personaje dinăuntru. Dar, ca să vorbesc despre asta, nu e destulă ceapă şi nici chef ...

citește »

Florin-Corneliu Popovici: Rebeli în guerrilla urbană

O umanitate modestă, simplă, cu o educaţie lacunară, insipidă, sub standard, underground, cifre în statistici seci şi masă de manevră electorală, fără pretenţii metafizice sau la înnobilare sufletească, care are ca unic obiectiv trăitul de pe o zi pe alta, ieşitul la liman. Ideea de a face un doctorat în manele (sintagmă oarecum oximoronică), ,,muzică de ghetou, interzisă la TVR ...

citește »

Leonid Dimov, visătorul

Legile visului dislocă şi substituie într-⁠un fel sfidător legile realităţii. Realitatea spre care se tinde nu e deloc simplu de atins. De aceea e motivată exortaţia: „Şi să vă-⁠ntoarceţi un pic în realitate.” În O lacrimă privirea locutorului-⁠actant, deşi goală şi tăcută, închipuie totul, ca atare şi prezenţa femeii. Limbajul lui e intens colorat, exotic, preţios („E vorba mea lucioasă, ...

citește »

Iulian Cătălui: Mircea Popescu – un cărturar, un ziarist, o conştiinţă

Dintre expeditori este suficient să-⁠i amintim pe M. Eliade, pe Alexis Macedonski, pe Ştefan Baciu, V. Ierunca, Vintilă Horia ş.a. Multe dintre aceste scrisori relevă aspecte importante ale activităţii literar-⁠culturale din exilul românesc. Una dintre cele mai bune apariţii editoriale din ultima vreme (la Editura Muzeului Naţional al Literaturii Române, Bucureşti, 2013) este Mircea Popescu – un cărturar, un ziarist, ...

citește »

Angela Martin. Între cuvânt şi tăcere

E în întregul angajament analitic, fenomenologic, al eseurilor Angelei Martin, ceva din asumarea misionarismului naţional, din civismul ce vine din tradiţia publicisticii ardelene. (Să reţinem că această doamnă a literaturii române se trage dintr-⁠un oraş ardelean, Aradul, având o educaţie în acest spirit. Nevoia de a se pronunţa asupra a tot ce se întâmplă în ţară după evenimentele revoluţionare din ...

citește »

Lista mea

Literatura română după o revoluţie Editura All mi-⁠a încredinţat coordonarea unei colecţii de proză, „Lista lui Alex. Ştefănescu”. În această colecţie apar exclusiv cărţi recomandate de mine, romane şi volume de proză scurtă. Iar eu recomand numai şi numai acele cărţi care îmi plac. Nu contează dacă autorii sunt tineri sau bătrâni, bărbaţi sau femei, cunoscuţi sau necunoscuţi, talentaţi sau… ...

citește »

Const. Trandafir: „Mărgele înşirate pe aţa subiectivităţii”

Dar dacă a început cartea în joacă, Nicolae Bacalbaşa face literatură fără să vrea, ştiut fiind că între ludic şi creaţie este o strânsă indeterminare. Vorba lui Arghezi: „N-⁠am făcut nimic altceva – m-⁠am jucat”. Nicolae Bacalbaşa e de meserie medic şi, într-⁠o veche şi onorabilă descendenţă, scrie literatură. Autorul spune în mica „Predoslovie” a cărţii sale Opriţi dricul, mortu’ ...

citește »

Livia Cotorcea: Un mare poem al literaturii universale în limba română

Înscris într-⁠o biografie creatoare nu lipsită de excese narcisiace, dar şi de lucidă regizare din partea subiectului ei, alături de Cantos de Ezra Pound şi de The Wast Land de T.S. Eliot, la care s-⁠ar mai putea adăuga poemele rusului Velimir Hlebnikov Poetul, 1919 şi Zanghezi, 1921-⁠1922, deşi poartă amprenta unor căutări şi trăiri personale, poemul Altazor se dovedeşte a ...

citește »

Angela Negreanu: Vremelnicie şi veşnicie în poezia Carolynei Kleefeld

„Spiritul meu se pleacă adânc,/ sorbind din fântânile copacilor./ Veşnicia se zămisleşte/în răsuflarea mea,/ în adierea de vânt./ Din văpaie mă înalţ/ către nori – reînviată.” Lectura poeziilor lui Carolyn Mary Kleefeld din volumul Zori hoinari, în traducerea Olimpiei Iacob, te determină să priveşti mai atent în jurul tău contemplând natura cu misterele ei şi să reflectezi la condiţia umană, ...

citește »

Constantin Coroiu: Scrisori imaginare

Îmi reamintesc de revelaţia pe care o are un personaj dintr-⁠o nuvelă a lui Gabriel García Márquez. El constată că şi iubirea se învaţă… Se învaţă, da, inclusiv din cărţile mari, adevărate ca însăşi viaţa. Până în ultimul deceniu al secolului trecut, pentru mine, imperiul de la Răsărit însemna, în primul rând, marii săi scriitori: Vasili Şukşin, mistuit de flacăra ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest