Contemporanul » Lecturi – Despre Cărți (pagina 21)

Lecturi – Despre Cărți

Adrian Dinu Rachieru: Tragicul fastuos

O antologie „de poet”, s-⁠a spus strepezit, prin care publicul nostru „suporta”, în premieră aproape, impactul cu valorosul „pluton” al sud-⁠americanilor, de pildă, începând cu Borges şi terminând cu Murillo Mendes; şi, alături, fără „jenă estetică”, în numele unui necesar act justiţiar, marii noştri poeţi necunoscuţi dincolo de fruntarii. În paranteză fie spus, Baconsky a deplâns în repetate rânduri (v. ...

citește »

Theodor Codreanu: Preludiu la o istorie a literaturii gălăţene

Zanfir Ilie este deja autorul unei bogate opere de valorificare a culturii gălăţene (dar nu numai, dacă ţinem seamă de lucrările închinate lui Liviu Rebreanu şi I.L. Caragiale), însumând peste cincisprezece cărţi. În 2013, publica Galaţiul în spaţiul cultural naţional, în care a inclus şi un capitol cu scurte prezentări ale scriitorilor locului, în ordine alfabetică. Dicţionarul incipient de acolo ...

citește »

Alexandru Ciocan: Eseu despre nefiinţa cărţii

„Dacă aş fi un om care să scrie cărţi, aş merge chiar acum/ şi mi-⁠aş captura lumile în cuvinte”. Afirmaţia aceasta, prezentă într-⁠un poem aflat înspre finalul volumului Aproape memorie, întăreşte o presupunere care se insinuează încă de la început: aceasta nu este o carte. Dar negaţia nu funcţionează ca în Trădarea imaginilor; acolo, Magritte, dincolo de fulgurantul blocaj logic ...

citește »

Andrei Marga: Normativitatea ascunsă în PISA şi Bologna

PISA şi Bologna conţin o normativitate ascunsă – cea a unei societăţi fără persoane, lipsită de alte inovaţii, afară de cele tehnice. Autorii vorbesc pe faţă de „eşecul” celor două iniţiative, remarcând că nu s-⁠au realizat ţintele, ci se înaintează spre un nou „feudalism” în educaţie şi în societate şi o sporire a irelevanţei Privarea de substanţă este evidenţiată în ...

citește »

Iulian Boldea: Onirismul radical. Virgil Mazilescu

Virgil Mazilescu trebuie privit, însă, nu doar ca un poet al limbajului, oricât de încifrat, ci şi ca un poet al fiinţei, cu un discurs liric ce are o miză clar ontologică, dispusă într-⁠un registru neoexpresionist Poezia lui Virgil Mazilescu este reputată, înainte de toate, prin ermetismul ei, prin încifrarea sensurilor, care, pentru a putea fi percepute, presupun un anumit ...

citește »

Florin-Corneliu Popovici: Fluviul destinului, mirajul confesiunii

Carte-⁠album sau album-⁠carte, ce se pretează la a fi citită, dar şi răsfoită (privită), Mirajul Nilului este şi o carte ce abundă de feminitate. Indiferent însă de statut, cartea creează impresii, fie de lectură, fie de natură vizuală Un titlu inspirat, cum este cel de faţă, Mirajul Nilului. Mirage of the Nile, dincolo de faptul că reprezintă cartea de vizită ...

citește »

Theodor Codreanu: Ceea ce nu poate fi negociat

Nu e vorba de cazuri izolate, nesemnificative, ci de un fenomen foarte grav al „revizionismului” postdecembrist al deţinătorilor puterii în cultură, fenomen asociat cu acela al demitizărilor menite să elimine din centralitatea canonică a literaturii şi culturii române valori ca Eminescu, Iorga, Blaga, Rebreanu, Ion Barbu, Mircea Eliade, Marin Preda, Nichita Stănescu, Marin Sorescu ş.a.m.d. Radiografierea fenomenului a fost realizată ...

citește »

Svetlana Aleksievici, laureata Premiului Nobel pentru Literatură 2015. Ultimii martori

Colecţia Clasici Contemporani Litera continuă cu un alt titlu de excepţie, de Svetlana Aleksievici – Ultimii martori (Poslednie svideteli, 1985), amintiri ale adulţilor care în vremea celui de-⁠al Doilea Război Mondial erau copii. Dintre toate scrierile Svetlanei Aleksievici, Ultimii martori este cea mai sfâşietoare. Căci ce poate fi mai cumplit decât copilăria în timp de război, mai tragic decât inocenţa ...

citește »

Constantina Raveca Buleu: Geo Şerban despre Mirajul francez al lui Mihail Sebastian

Dincolo de amplele descrieri ale geografiei sale simbolice, configurate la capătul unor plimbări pe străzi şi prin istorie, sau de mărturiile experienţei acut personalizate a muzeelor sale, Parisul articolelor-jurnal ale lui Mihail Sebastian înseamnă intensitate culturală, experimentată fără poze dogmatice, cu o privire de ansamblu, în care se armonizează obiectivitatea, aviditatea cunoaşterii şi umorul subtil Opera, personalitatea şi, mai ales, ...

citește »

Ioan Buduca: Inimă şi prilej

Un suc foarte special, zicea Goethe, este sângele între cele ale elementului apă. Între cele ale elementului foc, la fel de specială este căldura din sângele nostru. Când pierdem focul din sânge, murim. Când pierdem apa din sânge, murim. Vă amintiţi? I-⁠au înţepat coasta cu o lance, ca să vadă dacă murise. Din trupul Său s-⁠a scurs sânge şi apă. ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest