Contemporanul » Clubul Ideea Europeană

Clubul Ideea Europeană

Geopolitică şi istorie în spaţiul românesc

Știinţa geopolitică, cea care analizează influenţele geografice asupra raporturilor interstatale şi asupra politicilor naţionale, a fost deosebit de înfloritoare în Germania interbelică, în special în aşa‑numita Şcoală de la München a lui Karl Haushofer. Interpretată abuziv de învingătorii aliaţi sovietici şi anglo‑americani drept o ştiinţă imperialistă, ea a fost puternic prigonită în anii postbelici, în Apus, ca şi în Răsărit, ...

citește »

„Coloana fără sfârşit este un cântec etern”

Împreună cu trei generaţii din familia lui Gheorghe din Gorj: Georgescu‑Gorjan, mai putem găsi detalii pentru a înţelege drumul Coloanei lui Brâncuşi de la Târgu Jiu. El însuşi o ipostazia ca „un proiect de coloană care, mărită, ar putea sprijini bolta cerească”. Sorana Georgescu‑Gorjan, fiica inginerului Ştefan Georgescu-Gorjan, şi‑a făcut o profesiune de credinţă din a desluşi sensuri şi semnificaţii, gesturi şi evenimente decisive ...

citește »

Coridoarele culturale ale Europei de Sud‑Est

În anul 1974, într‑o formulare sintetică, şi în 1983, într‑o demonstraţie extinsă, am lansat teza coridoarelor culturale, pornind de la caracterul internaţional al extremităţilor Dunării de Jos, unde, alături de români, au vieţuit bulgari şi maghiari, sârbi şi greci, italieni, tătari şi turci. Identificând asemenea coridoare pe care au circulat, mai ales dinspre sud spre nord, idei, bunuri culturale, forme ...

citește »

„Cu graţia lui Dumnezeu…”

„Ceea ce stimez mai mult la Eugen Simion este faptul că‑şi duce viaţa la altitudinea pe care i‑au sugerat‑o munţii ce i‑au înconjurat copilăria. Zilele lui se petrec într‑o severitate mirosind a brazi şi mângâiate cu adieri melancolice venind din podgoriile pline de arome ale Prahovei. Critic literar de primă linie, tânărul meu prieten (e mai mic decât mine cu ...

citește »

Veneţia şi cazul românesc (secolele XVI‑XVIII)

Oricum Maria, fiica lui Petru vodă – îngropată la Murano – fusese înconjurată în timpul vieţii de o ambianţă veneţiană, rimând cu ataşele veneţiene ale celor doi soţi, epirotul Zotu Tzigara din Ianina – îngropat la San Giorgio dei Greci – şi nobilul veneţian, „clarissimo signor” Paolo Minio. Domniţa din dinastia Basarabilor avea, în 1587, o colecţie de picturi reprezentând, ...

citește »

Destinul est‑european al Veneţiei. Cazul românesc (secolele XVI‑XVIII)

Dacă este adevărat că Italia a pregătit dintotdeauna contactele Occidentului european cu Orientul continentului, Veneţia a păstrat mult timp fotoliul de orchestră italian pentru legăturile cu moştenirea bizantină şi lumea otomană, cu Balcanii grecilor şi slavilor, mai ales între 1500 şi 1800, cele trei secole ce au marcat zenitul şi decadenţa Serenissimei. Exemplar îmi pare faptul că istoricii şi geografii ...

citește »

Ion I. C. Brătianu și mântuirea prin acțiune

Avem în faţă o carte de căpătâi pentru România zilelor noastre. Cartea reaşezării României mari (României normale, mai degrabă) pe o traiectorie care ar fi fost una net câştigătoare. Este cartea‑manual a ceea ce e de făcut cu o ţară care a trecut printr‑un război devastator, a plătit enorm în urma lui, în oameni şi bani, şi‑a extins teritoriul, a ...

citește »

„Bucurie, deschidere şi lipsă de prejudecăţi”

Când, în urmă cu doi ani, artista Anca Mureşan, care trăieşte şi expune la Dusseldorf, precum şi la Bucureşti, a dezvoltat un proiect expoziţional unic – şi picta integral galeria H’art – impresiona nu doar lumea plasticienilor. Spaţiul galeriei a devenit pictură: pereţii, plafonul, podeaua, biroul galeristului, uşile. Inspirată de această realizare de la Bucureşti, Anca Mureşan a continuat cu o ...

citește »

Ev Mediu Târziu sau Renaştere?

Reiau aici, cu ajustările cuvenite, un text publicat de mine cu trei decenii în urmă[1] care s‑a dorit a fi un punct de vedere într‑o dezbatere ce s‑ar putea numi chestiunea Renaşterii româneşti. O dezbatere în care s‑au pronunţat istorici şi istorici literari de marcă, de la Petre P. Panaitescu în anii imediat postbelici[2] la Dan Horia Mazilu în anii ...

citește »

Ce are de învăţat clasa politică de azi de la elitele care au făcut Unirea

Pe când era prim‑ministru, Iorga l‑ar fi întrebat pe Ion I. C. Brătianu, de la tribuna Parlamentului: „Ce are de învăţat un savant de la un inginer?”. La care Brătianu ar fi răspuns: „Măsura, domnule Iorga, măsura…”. Păstrând proporţiile, întrebarea care se pune la fiecare 1 Decembrie este aceasta: ce are de învăţat clasa politică actuală de la predecesorii ei ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest