Din ultimul număr:
Contemporanul » Clubul Ideea Europeană

Clubul Ideea Europeană

„Să faci lucruri care să dureze” (I)

Prof. dr. Florin Stănică, prorector la Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti, are o carieră de 30 de ani la catedră, în pomicultură şi horticultură şi 12 ani ca Prorector al Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti (USAMV). Prof.dr. Florin Stănică este unul dintre cei mai buni specialişti din România în domeniu, profesie în ...

citește »

„Explicându‑ne trecerea care este viaţa…”

Forma ideatică se întrupează   Mihaela Helmis: Oare dacă despre un om se spune că e de atâtea ori om câte limbi vorbeşte, artistul vizual, artistul plastic este tot de atâtea ori om prin câte materiale se exprimă? Dvs. cum vedeţi lucrurile astea? Mircia Dumitrescu: Pentru mine materialul nu prea există, contează ceea ce doresc să comunic. Deci, materialul vine ...

citește »

Formatoare, viaţa culturală a anilor ’80 din România…

Germán A. de la Reza este unul dintre importanţii intelectuali ai momentului, a cărui formare începea în România în anii ’80 ai secolului trecut. Acum profesor‑cercetător la Universitatea Autonomă Metropolitană din Mexic, din 1990 până în 1995 a fost cercetător la Universitatea de la Stockholm şi în 2005‑2006 profesor invitat la catedra „Simon Bolivar” de la Sorbona. Absolvent al Facultăţii ...

citește »

„Referitor la romancieri, pe Nicolae Breban contez!”

George Motroc: Domnule Profesor Marian Victor Buciu, vă propun un interviu pornind de la cartea dvs. 10+10 Prozatori exemplari nominalizaţi la Nobel… Privind retrospectiv, astăzi aţi face modificări în listele din carte, de exemplu, aţi adăuga un autor sau un roman lansat după 1989, care să merite o astfel de nominalizare? Marian Victor Buciu: M‑am oprit, pentru regimul literar, forţat ...

citește »

Povestea unei erori

Traducându‑l pe Friedrich Nietzsche (1844‑1900) în limba română, m‑am trezit dintr‑odată în faţa unui cuvânt atribuit de filosof lui Iisus – idiot, gest la care eu m‑am împăroşat pe loc. Eram pus în situaţia Sfântului şi Dreptului Simion din Biblie, unul dintre traducătorii Septuagintei, care n‑a putut să‑şi creadă ochilor că Maria, mama lui Christos, fecioară fiind, va da naştere ...

citește »

Geopolitică şi istorie în spaţiul românesc

Știinţa geopolitică, cea care analizează influenţele geografice asupra raporturilor interstatale şi asupra politicilor naţionale, a fost deosebit de înfloritoare în Germania interbelică, în special în aşa‑numita Şcoală de la München a lui Karl Haushofer. Interpretată abuziv de învingătorii aliaţi sovietici şi anglo‑americani drept o ştiinţă imperialistă, ea a fost puternic prigonită în anii postbelici, în Apus, ca şi în Răsărit, ...

citește »

„Coloana fără sfârşit este un cântec etern”

Împreună cu trei generaţii din familia lui Gheorghe din Gorj: Georgescu‑Gorjan, mai putem găsi detalii pentru a înţelege drumul Coloanei lui Brâncuşi de la Târgu Jiu. El însuşi o ipostazia ca „un proiect de coloană care, mărită, ar putea sprijini bolta cerească”. Sorana Georgescu‑Gorjan, fiica inginerului Ştefan Georgescu-Gorjan, şi‑a făcut o profesiune de credinţă din a desluşi sensuri şi semnificaţii, gesturi şi evenimente decisive ...

citește »

Coridoarele culturale ale Europei de Sud‑Est

În anul 1974, într‑o formulare sintetică, şi în 1983, într‑o demonstraţie extinsă, am lansat teza coridoarelor culturale, pornind de la caracterul internaţional al extremităţilor Dunării de Jos, unde, alături de români, au vieţuit bulgari şi maghiari, sârbi şi greci, italieni, tătari şi turci. Identificând asemenea coridoare pe care au circulat, mai ales dinspre sud spre nord, idei, bunuri culturale, forme ...

citește »

„Cu graţia lui Dumnezeu…”

„Ceea ce stimez mai mult la Eugen Simion este faptul că‑şi duce viaţa la altitudinea pe care i‑au sugerat‑o munţii ce i‑au înconjurat copilăria. Zilele lui se petrec într‑o severitate mirosind a brazi şi mângâiate cu adieri melancolice venind din podgoriile pline de arome ale Prahovei. Critic literar de primă linie, tânărul meu prieten (e mai mic decât mine cu ...

citește »

Veneţia şi cazul românesc (secolele XVI‑XVIII)

Oricum Maria, fiica lui Petru vodă – îngropată la Murano – fusese înconjurată în timpul vieţii de o ambianţă veneţiană, rimând cu ataşele veneţiene ale celor doi soţi, epirotul Zotu Tzigara din Ianina – îngropat la San Giorgio dei Greci – şi nobilul veneţian, „clarissimo signor” Paolo Minio. Domniţa din dinastia Basarabilor avea, în 1587, o colecţie de picturi reprezentând, ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest