Contemporanul » Clubul Ideea Europeană

Clubul Ideea Europeană

„Iubeam cartea foarte mult, eram înnebuniţi după carte”

Despre artele vizuale, poezie şi lumea boemă a intelectualităţii de altădată. Mircia Dumitrescu, mărturii, la Avangarda, despre prietenia cu Nichita Stănescu, soarta manuscriselor lui Eminescu şi proiectele artistice nelansate încă. Invitatul episodului XI al podcast‑ului Avangarda, cu Ionuţ Vulpescu este artistul Mircia Dumitrescu – pictor, grafician şi sculptor, membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România şi membru corespondent al Academiei ...

citește »

Dincolo de a treia paradigmă

La Casa Filipescu‑Cesianu, din componenţa Muzeului Municipiului Bucureşti, a fost inaugurat la mansardă un nou spaţiu expoziţional ce a găzduit expoziţia de pictură „Constantin Severin. Două decenii sub semnul Expresionismului Arhetipal 2002‑2022”, organizată de Asociaţia Eudaimonia Europa. Un eveniment de excepţie în încercarea artistului de a‑şi oferi şi a ne oferi caratele unei ieşiri totale la public! Mihaela Helmis: Stilizări, linii ...

citește »

În spiritul lui Brâncuşi

Meserie şi vocaţie   Mihaela Helmis: Sunt mai multe momente, poate că două cele mai importante, unul al naşterii şi al doilea al renaşterii, de acum peste 30 de ani, la Muzeul Naţional de Artă al României. Din punctul dvs. de vedere unde se află acum Muzeul Naţional de Artă al României? Călin Stegerean: Muzeul Naţional de Artă al României se află ...

citește »

Despre cultură, mentalitatea românească, dictatură şi destinul intelectualului

Episodul şapte al podcast‑ului Avangarda, cu Ionuţ Vulpescu, aduce în prim‑plan un intelectual de seamă, istoricul Răzvan Theodorescu – vicepreşedintele Academiei Române şi fostul ministru al Culturii şi Cultelor de la începutul anilor 2000. Răzvan Theodorescu este autorul unor lucrări importante privind Evul Mediu şi istoria artei, dintre care amintim: Civilizaţia românilor între medieval şi modern. Orizontul imaginii (1550‑1800), Românii ...

citește »

Moştenirea lui Dinu Lipatti

Mihaela Helmis: Ne sună foarte cald şi foarte apropiat numele unuia dintre marii pianişti ai lumii şi ne bucurăm că el, românul Dinu Lipatti, reuşeşte să fie în continuare prezent pentru noi la atâta vreme după ce moştenirea sa a rămas să fie pusă în valoare, doamnă Alice Barb. Alice Barb: Cei care au auzit numele Lipatti şi-l cunosc poate ...

citește »

România viitorului, Europa trecutului şi omul timpului prezent

„Care e marea expediţie ratată a culturii secolului XXI?”   Ionuţ Vulpescu: Mă bucur să deschidem această serie de dialoguri cu un invitat special. Stăm de vorbă cu Ioan‑Aurel Pop, Preşedintele Academiei Române, fost rector al Universităţii Babeş‑Bolyai din Cluj, specialist în istoria medievală a României, în istoria Transilvaniei şi în paleografie latină. Profesorul Ioan‑Aurel Pop a fost director al ...

citește »

„Dumnezeu ne‑a deschis uşile: să muncim şi să creăm”

Echilibrul dintre forţe   Mihaela Rusu: Stimate Domnule academician Victor Voicu, cred că nimeni, indiferent de vârstă, nu este invulnerabil. Nimeni nu poate să spună: eu sunt perfect, pe mine nu mă afectează virusul pandemic. Există mai multe forme în care s‑a manifestat virusul Covid‑19, inclusiv forme asimptomatice sau forme uşoare, severe sau grave. Sub ce formă poate evolua această ...

citește »

„Academia Română, după Armata Română şi Biserică”

Nevoia de identitate   Contemporanul. Ideea Europeană: Domnule Dan Dungaciu, în cercetările pe care le face Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu al Academiei Române, în colaborare cu Centrul de Cercetări Sociologice LARICS, aţi măsurat pentru prima dată nivelul de încredere de care se bucură, la ora actuală, Academia Română. Ce concluzii se pot trage ...

citește »

I. „Scriitori români de azi” – o istorie en miettes a literaturii române postbelice

De la Maiorescu încoace, de când se poate vorbi şi la noi de apariţia criticii literare ca disciplină umanistă cu rol preponderent pedagogic, vizând selecţia axiologică şi educarea gustului public, a devenit un loc comun ideea că, spre deosebire de scriitor, captiv în propria lui subiectivitate, criticul trebuie să fie „obiectiv”, „transparent”, „impersonal” – mai exact: trebuie să tindă la ...

citește »

Ion Heliade‑Rădulescu slujind cultura şi Academia Română

Ne aflăm în an rotund Ion Heliade‑Rădulescu. La 6 ianuarie 1802 la Târgovişte se năştea cel considerat cel mai important ctitor din cultura română prepaşoptistă, scriitor, filolog şi om politic român, membru fondator al Academiei Române şi primul preşedinte al acesteia. După obiceiul şi în spiritul vremii, Ion Heliade‑Rădulescu învaţă limba greacă, înainte de a învăţa să citească româneşte din ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest