(Continuare din nr. 1/ 2023)   Lucia Negoiţă: Ai terminat studiile la Chişinău şi – foarte tânără find – ai venit la Bucureşti. A fost exil, exod sau… refacere a întregului? Ai fost un dar al Podului de Flori? Ai avut întâlniri revelatoare? Aura Christi: Am absolvit Universitatea de Stat de la Chişinău în vremuri când se făcea şcoală serioasă; educaţia era o ...

Mihaela Helmis: La dvs., doamnă academician Sabina Ispas, la Institutul de etnolografie şi folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române, venisem cu gândul să vă întreb ce a devenit după o vreme „Omul românesc” sau cum simţiţi că s‑a transformat institutul în care lucraţi de 55 de ani, pentru că vă găsesc, iată, într‑o lume în transformare, pe care se cuvine ...

„Olahus stătea la masă cu cei mai mari savanţi ai Europei”   Mihaela Helmis: Domnule profesor Gheorghe Chivu, nu ştiu dacă diferenţa, să‑i zicem temporală, între înfiinţarea unor universităţi, academii în ţările vestice şi România a putut să fie recuperată în timp. Ştiu însă că sunt valori pe care v‑aţi străduit, ne străduim să le punem în lumină. Atunci, numai dacă ...

Lucia Negoiţă: Dragă Aura Christi, eşti una dintre cele mai carismatice poete pe care le ştiu. Te‑am urmărit în manifestările publice, la emisiunile Trinitas TV, pe Calea Victoriei… Cu aerul tău de zână bună, trecând prin mulţimi. Ai mereu proiecte, le susţii şi le finalizezi, de parcă ziua ar avea pentru tine o altă durată. O poetă frumoasă, un scriitor ...

Basarabeanul din Bravicea ajungea la concluzia că autorul Luceafărului este un adevărat Bacon al poeticii moderne, ceea ce a scandalizat pe cârcotaşi şi pe sursierişti. La probatoriul lui George Munteanu, voi adăuga un argument forte furnizat de Baudelaire însuşi în eseul despre Flaubert din 1857. Autorul Florilor răului clasifica literaţii în două categorii: „progresişti” şi „întârziaţi”. Nu‑i aşa că sună ...

În 1962, Thomas S. Kuhn producea un adevărat vortex în ştiinţa occidentală, cu o carte care răsturna concepţia despre evoluţia paradigmelor ştiinţifice (Structura revoluţiilor ştiinţifice), concepţie dominată atunci de teoria cumulativă a lui Karl Popper, izvorâtă din dialectica hegeliană şi marxistă a antitezelor care provoacă evoluţia prin sinteză. Această evoluţie lineară prin acumulări de fapte este violentată de Kuhn cu ...

O valoare inestimabilă   Mihaela Helmis: Odată ce ştim că, într‑o estimare obiectivă, patrimoniul Bibliotecii Academiei Române poate să ajungă la peste 2 miliarde de euro, vorbim cu dvs. în calitatea de Secretar general al Academiei Române şi cu continuitate în acest important bord, cu siguranţă sunt mult mai multe cele pe care le aveţi de gospodărit împreună, de gestionat împreună. ...

În linii mari, Arghezi îşi continuă temele majore din Cuvinte potrivite şi Flori de mucigai – cunoaşterea, creatorul, natura, divinitatea, jocul, erotica, infernul uman –, sporindu‑le cu singurătăţi şi nelinişti puse „sub acoperişuri cosmice”. Interzis ca decadent şi primejdios pentru noua orânduire, după campania lui Miron Radu Paraschivescu din ’45‑’46 şi atacul mârşav al gazetarului proletcultist Sorin Toma, Arghezi va ...

Un context european   Mihaela Helmis: Cu acces personal, dar mai ales profesional, domnule vicepreşedinte al Academiei Române Mircea Dumitru, în spaţii culturale universitare academice, din Orientul Îndepărtat şi până în Statele Unite ale Americii, având cumva România un punct, să zicem, geometric, mă întreb cum este acum lumea universitară şi academică? Poate vorbind în termenii unui concept destul de ...

Originalitatea cercetătorului   Mihaela Helmis: Domnule academician, domnule vicepreşedinte al Academiei Române Marius Andruh, atunci când e vorba despre o specialitate precum chimia, aproape sigur că cei mai mulţi dintre noi se gândesc că ea are, ca la şcoală, măcar două ramuri. În care dintre ele ar trebui să vă recunoaştem şi, mai ales, cât de departe aţi reuşit să ...