Contemporanul » Clubul Ideea Europeană (pagina 10)

Clubul Ideea Europeană

Ioan-Aurel Pop: Un element definitoriu al identităţii româneşti

Împărtăşindu-⁠ne mereu din seva acestor „locuri de ispititor belşug şi de trecere a oştilor”, se cuvine să ducem mai departe marea învăţătură a savanţilor de spiţă veche şi – cum spunea Vasile Pârvan – „să-⁠i slăvim pe daci pentru vitejia lor şi să-⁠i binecuvântăm pe romanii cuceritori, căci datorită lor ne-⁠am născut noi, miracolul românesc” Ultima iniţiativă protestantă în materie ...

citește »

Alexandru Surdu: Vremea judecătorilor

Cultura istoriei şi a credinţei Să luăm însă aminte! În timpul dictaturii comuniste au fost condamnaţi şi închişi la noi mai mult de trei milioane de oameni nevinovaţi, dintre care au murit în închisori, lagăre şi deportări, bătuţi şi torturaţi, peste două milioane. Or, toţi aceştia au fost judecaţi, uneori în procese publice, iar la sentinţe au contribuit avocaţi, procurori ...

citește »

O carte-eveniment: Nicolae Breban, Jocul şi fuga Editura Contemporanul

Relativ recent, Nicolae Breban a făcut un amplu turneu de conferinţe şi lansări în Nordul României. Sub auspiciile Institutului de Studii Balcanice „Titu Maiorescu” de la Timişoara, prezentat de acad. Păun Ion Otiman şi profesorul Crişu Dascălu, romancierul Nicolae Breban a ţinut conferinţa Valorile naţionale ale României. Cu sprijinul Asociaţiei Pro-⁠România şi a Universităţii din Oradea, în Aula Magna, autorul ...

citește »

Eveniment: Româniaciteste la Iaşi – Convorbiri literare, ediţia a XX-a

Convorbiri literare se apropie de 150 de ani Între 21 şi 23 aprilie 2016, la Iaşi, s-a desfăşurat ediţia a XX-a a Zilelor revistei Convorbiri literare, care a adunat un public numeros din România şi de peste hotarele ei. Lume bună. Prieteni de o viaţă. Flori. Polemici cordiale. Lecturi de poezie. Nicolae Breban a susţinut conferinţa Soarta revistelor literare, afirmând ...

citește »

Crişu Dascălu ● 75

Cornel Ungureanu Între amintiri De fiecare dată când am scris despre Crişu Dascălu, am avut în memorie o imagine din vremurile studenţiei noastre (el, mai mare decât mine cu vreo trei ani) când ţinea o comunicare excepţională, plină de trimiteri erudite şi de momente analitice de mare fineţe, desfăşurate în jurul Domnişoarei Nastasia. Nu avea nici o îngăduinţă nici faţă ...

citește »

Alexandru Zub: Naţiune culturală şi naţiune politică la români în epoca modernă

■ Academia Română (1866-2016)  ● În preajma centenarului Marii Uniri (1918-2018) Dezbaterile Academiei Române ■ Identitatea naţională Definiţia cea mai complexă a fost dată însă, prin Kogălniceanu, în Divanul ad-⁠hoc al Moldovei (1857): „Avem acelaşi început, aceeaşi limbă, aceeaşi religie, aceeaşi istorie, aceeaşi civilizaţie, aceleaşi instituţii, aceleaşi legi şi obi­ceiuri, aceleaşi temeri şi aceleaşi speranţe, aceleaşi trebuinţe de îndestulat, aceleaşi ...

citește »

Ioan-Aurel Pop: Ce sunt românii?

Dezbaterile Academiei Române ■ Identitatea naţională Nu există popor pe lumea asta care să nu aibă o origine, care să se fi născut din nimic, care să fie generaţie spontanee. De asemenea, nu există popor care să nu se fi întrebat de unde vine, ce face şi încotro se îndreaptă. Trebuie spus răspicat că susţinerea originii romane a românilor nu ...

citește »

Alexandru Surdu: Simularea Apocalipsei

■ Academia Română (1866-2016) Cultura istoriei şi a credinţei Constantin Noica apucase, la început de secol trecut, tramvaiele cu cai, şi se tot mira de perfecţionarea mijloacelor de transport şi de viteza deplasărilor, uitând de propriile sale suferinţe din anii aceia, ca şi de milioanele de crime care se petreceau sub ochii noştri Apocalipsa este ultima carte din Noul Testament, ...

citește »

Gheorghe Benga: Ionel-Valentin Vlad între fizica laserilor şi Academia Română

Ionel-⁠Valentin Vlad este mândru de originea sa pe linie maternă dintr-⁠o veche familie de nobili maramureşeni, iar pe linie paternă dintr-⁠o la fel de veche familie de români din apropierea municipiului Alba Iulia (Apulum). A moştenit nu doar „genele“ valoroase din cele două „ţări“ din Transilvania, ci a primit şi educaţia în spirit autentic patriotic din familie În urmă cu ...

citește »

Elena Solunca în dialog cu Victor Voicu: Academia Română trebuie să dea semnale pentru renaşterea naţională

 Academia Română (1866-2016) În preajma centenarului Marii Uniri (1918-2018) Victor Voicu: „Academia Română trebuie să dea semnale pentru renaşterea naţională” Academia Română încă de la înfiinţarea sa şi definirea sa (1866, 1867, 1879), prin componenţa membrilor fondatori, a dat un semnal de mare semnificaţie privind unitatea naţională a românilor din toate regiunile autoidentificate drept româneşti („pe baza unităţii de limbă ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest