Contemporanul » Poemul lunii

Poemul lunii

Pierre de Ronsard: Sonnets pour Hélène

Quand vous serez bien vieille   Quand vous serez bien vieille, au soir à la chandelle, Assise auprès du feu, dévidant et filant, Direz chantant mes vers, en vous émerveillant: «Ronsard me célébrait du temps que j’étais belle». Lors vous n’aurez servante oyant telle nouvelle, Déjà sous le labeur à demi sommeillant, Qui au bruit de Ronsard ne s’aille réveillant, ...

citește »

Un poem de… Mihai Kantzer

Rondul de dimineaţă mă uit în oglindă, văd un vechi tovarăş de arme, am ridicat viziera, am frecat coturile de la distanţă, ca într-un vechi ritual şamanic, îmi fac rondul de dimineaţă în jurul mesei din living, şi apoi o iau de la capăt, pe un alt traseu mai anevoios, mai stâncos maşini îmi taie calea pe peretele alb, oameni ...

citește »

Trianon după 100 de ani. România văzută prin ocheanul poeziei

Aura Christi Lecţia de libertate Sfinţi trişti, cu aure negre, ciuruiţi de gloanţe, sudalme, transformaţi în paznici ai grânelor, apoi în paznici ai armelor şi soldaţilor; trataţi cu evlavie de păsări şi câini, sfinţi trecuţi prin furcile caudine, nefiresc de senini, apropiaţi şi străini… Învăluiţi în aburul unui surâs abia înţeles, admiraţi în tăcere, strânşi unii în alţii, ca sufletul ...

citește »

Trianon după 100 de ani. România văzută prin ocheanul poeziei

Înviere Brusc s-a-nserat. În sfeşnic lumânarea, pocnind, se-aprinse singură, din nou. Trei zile L-am vegheat sub răsuflarea de somn ce-n somn e somnului ecou. Şi între pleoape strâns ţineam mormântul: roşie stâncă spartă-n sur dreptunghi. Romanii-ntre măslini dormeau urându-L, stând ghemuiţi, cu capul pe genunchi. La vremea cântului de miruire, ne-am pus cenuşă-n păr şi-am plâns amar: „O, suflete, durere-i ...

citește »

Poeme de Simona-Grazia Dima

Jad Zeul, cu inima bătând iute în statuia verde, linsă de ape, îşi scutură pletele, îşi îndreaptă ţinuta şi se ridică în picioare. La simpla mişcare a sa căzu pe spate întreaga colonie de savanţi, comentatori, cineaşti ce-i suiau cătinel, ca microbii, trupul de jad, împovăraţi de microscoape, camere, dosare. Şi toată cercetarea li se dezintegră. Putere Trec fiinţele, din ...

citește »

Diti Ronen

Diti Ronen este poet şi editor de cărţi de poezie. Este profesor de artă, teatru şi politici culturale. Predă pentru doctoranzi la Universitatea Hebraica din Ierusalim. A publicat şase cărţi de poezii şi numeroase articole şi eseuri. Patru dintre cărţile ei au fost editate în Israel (Cu căptuşala în afară, poezii, 1999, Editura Gvanim; Caietul lunii, poezii, 2002, Editura Hakibutz ...

citește »

Aporiile timpului

* El e nefiind şi nu este fiind * El începe cu începutul şi se termină cu sfârşitul. El e începutul şi sfârşitul, dar nu e nici Alfa, nici Omega. * Stă la dreapta lui Dumnezeu, dar nu ştie nici când începe, nici când se termină totul. * El vine pe lume atunci când începe să moară. De la o ...

citește »

Poem de Cassian Maria Spiridon

Dintr-⁠o haltă părăsită Cassian Maria Spiridon * * * roţile înghit la nesfârşit asfaltul în lumina amiezii o călătorie străjuită de mesteceni îmbrăcaţi în verdele strălucitor braţ lângă braţ cu umerii lipiţi înaintăm la flacăra mistuitoare a unui foc care nu arde ne petrecem pe lângă edificii păzite de înalte coşuri pe lângă vile pierdute între ierburi urmăm între singurătăţi ...

citește »

Poem de Aura Christi: Cenuşa

Ostrovul Învierii Cenuşa O, Doamne, Doamne, Doamne, semnul cui sunt eu, de când mă tot ridic din arbori şi miresme, albine zăpăcite, tremurând în florile care-au înnebunit caisul? Tu taci, mă strângi în mine. Cânt. Mă smulgi din mine cu tot cu rădăcini. Pierdut şi blând, mă regăsesc, adânc şi viu, ca-n moarte ori lumină, iarăşi şi iar, tot mai ...

citește »

Mihai Eminescu: Rugăciunea unui dac

Rugăciunea unui dac Pe când nu era moarte, nimic nemuritor, Nici sâmburul luminii de viaţă dătător, Nu era azi, nici mâne, nici ieri, nici totdeauna, Căci unul erau toate şi totul era una; Pe când pământul, cerul, văzduhul, lumea toată Erau din rândul celor ce n-au fost niciodată, Pe-atunci erai Tu singur, încât mă-ntreb în sine-mi Au cine-i zeul cărui ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest