Contemporanul » Teatru – Dramaturgie

Teatru – Dramaturgie

Conflicte şi comunicare între generaţii

Politica globalizării, manifestându‑şi programatic tendinţele de integrare a unei lumi pe zi ce trece mai haotice, şi consumerismul excesiv reprezintă fără niciun dubiu probleme care ridică grave semne de întrebare… Dacă Teatrul Naţional din Iaşi a renunţat de ani buni să‑şi mai confrunte producţiile cu criticii, preferând ca acestea să rămână în anonimat, deşi e posibil ca unele să fi ...

citește »

Smerenia de la Oprişor

Prieteniile bucură viaţa, înseninează sufletul şi dau lumină gândurilor. Aleargă pe nisipul fierbinte, între uitare şi neuitare, şi cuprind nespusul tăcerilor în văzul amintirii. Prieteniile întăresc verbul a trăi, a trăi cu imaginaţie. Închipuirea şi realitatea hrănesc organic cuvintele neştiutoare de înţelesuri sau sărăcite prin uzură. Navigăm cu simţurile dilatate printre fiordurile de nelinişte ale unui destin în ispăşire. Mici ...

citește »

Rimini Protokoll și resuscitarea limbajelor teatrale

Înfiinţată în urmă cu peste douăzeci de ani de către Helgard Haug (autoare şi regizoare), Stefan Kaegi (regizor) şi Daniel Wetzel (regizor), afiliată în 2003 Centrului de performance HAU din Berlin, Compania germană Rimini Protokoll nu se distanţează de conceptul de teatru postdramatic, teoretizat de Hans‑Thies Lehmann înr‑o carte de referinţă (publicată la Frankfurt pe Main în 1999, iar în ...

citește »

Meyerhold şi ipostaze ale grotescului

Meyerhold încheia o conferinţă ţinută în faţa regizorilor din teatrele dramatice cu propoziţia: „Trebuie neapărat să visăm la o platformă a îndrăznelilor”… Arta spectacolului aparţine prin excelenţă prezentului şi presupune participare nemijlocită la „eveniment”, fiind principala sursă de producere a emoţiilor. Drept urmare, cronicarul dramatic în calitate de consumator, „judecător direct”, ca şi spectatorul, are posibilitatea abordării şi definirii principiilor ...

citește »

De la „sublimul trădării” la cunoaştere de sine

Sorin Crişan, exeget cu vocaţie de „arheolog”, realizează, în volumul Sublimul trădării (Editura Ideea Europeană), o investigaţie în istoria teatrului, o pătrundere în interiorul actului teatral, în procesele lui de evoluţie, prin radiografierea metamorfozelor şi mutaţiilor ideilor teatrale produse de‑a lungul timpului. Mario Vargas Llosa în Scrisori către un tânăr romancier, referindu‑se la însemnătatea autobiograficului pentru scriitor, evocă parabola teniei ...

citește »

În căutarea normalităţii pierdute

Ada Lupu Hausvater e vitală astăzi pentru Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” din Timişoara. Spun vitală pentru că personalitatea şi harul ei marchează de un deceniu şi jumătate, atât ca manager, cât şi ca regizor, destinul unei instituţii teatrale de „frunce”, cum zice bănăţeanul. Neobosit, implicat, inteligent, cu ştiinţă de a asculta şi înţelege, cu tact, managerul a reuşit să‑şi alcătuiască ...

citește »

Politică şi religie

Sacrificiul de care dă dovadă pentru a‑şi păstra identitatea cu neamul îl propulsează pe Brâncoveanu în galeria martirilor. Şi a sfinţilor… Cred că Alexandru Popa este un caz singular între dramaturgii români contemporani. În mai puţin de cinci ani, de la debutul din 2015 şi până la finele lui 2019, în dreptul numelui său se adună opt spectacole în premieră ...

citește »

Teatrul on-line în vremea pandemiei (II)

De pe versantul pe care l‑a cucerit şi‑l stăpâneşte cu drepturi de monarh absolut, Silviu Purcărete, consecvent ideilor sale, creează, ca de fiecare dată, în Povestea prinţesei deocheate… Bazându‑se pe textul cehovian, citindu‑l în literă şi spirit, captându‑i traumele şi încărcătura psihologică, Peter Stein realizează, în 1984, cu Trei surori, la Shaubuhne din Berlin, un spectacol fascinant prin frumuseţe şi ...

citește »

Teatrul on-line în vremea pandemiei

Clar, tot ceea ce evoc aici, şi am în vedere doar o cantitate infimă, relevantă însă estetic, din ceea ce a fost inclus în program, a intrat la noi în casă graţie tehnologiei, cu bunele şi relele ei. Mă refer la inerente poticniri de factură tehnică… Festivalul internaţional de teatru de la Sibiu (12‑21 iunie) anul acesta s‑a desfăşurat exclusiv ...

citește »

Mă întorc în poveste

Da. Într‑o poveste din copilăria ei, de acolo de lângă Orhei. O poveste cu bucurii şi sărbători… cu ninsoare şi flori… poveste care te apără de durere… Înţelegi? Zăpadă mare, flori multe, alb, alb, alb… totdeauna şi peste tot… Pe malul lacului Snagov, lângă pădure, un ponton de lemn, părăsit. Sfârşitul asfinţitului oglindindu‑se în apă. Printre copaci, un bărbat cărunt ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest