Contemporanul » Articole scrise de Dana Pocea

Articole scrise de Dana Pocea

Dana Pocea (actriță, editor, critic de teatru, autoare de eseuri și comentarii literare) s-a născut într-o familie de aromâni  în comuna dobrogeană Cogealac. A abosolvit Liceul nr. 8 din Constanța, iar în 1998 Facultatea de Teatru a Universității Hyperion din București, secția actorie, cu examenul de licență susținut la UNTEC. [...]

Fantezie şi reflexivitate

Piesele incluse în colecţia Teatrul românesc contemporan, iniţiată de Editura Academiei Române, Undeva, Cândva sau Youthtopia, Frumoasa adormită şi trezită sau Waking Beauty, Weekend la mare, O bunică de milioane, Magazinul de bărbaţi, Staţia sau Central Park şi Memorialul durerii, scrise de‑a lungul a peste trei decenii (1990‑2021), alcătuiesc o antologie de autor edificatoare, plasată cronologic pe axa unui traseu ...

citește »

Performanţă şi diversitate

Decalată cu aproape o lună faţă de precedentele, care de obicei începeau în 23 aprilie, ziua când Shakespeare este pretutindeni evocat aniversar, cea de a treisprezecea ediţie a Festivalului ce‑i poartă numele, desfăşurată la Craiova (19‑29 mai a.c.), a demonstrat că cifra 13 nu numai că nu e ostilă norocului, depăşind superstiţia ce a generat‑o, ci că îşi găseşte acoperire ...

citește »

Mostre de afirmare a identităţii

Equus   În contextul dramaturgiei „tinerilor furioşi”, John Osborne, Arnold Wesker, piesele lui Peter Shaffer (Amadeus, În căutarea soarelui, Equus etc.) antrenează personajele într‑un raport polemic trecut‑viitor, speranţă‑zădărnicie, tandreţe‑ranchiună, credinţă‑agnosticism, în confruntări care amendează conformismul social, sterilitatea tuturor formelor de îngrădire a vieţii, de sufocare a ei cu convenienţe. Criza, conflictul permanent cu propriul eu, dar şi cu ceilalţi, generează ...

citește »

Miraculosul Beckett

Întrebat adeseori ce semnifică monumentalul său tabloul, Guernica, găzduit astăzi de muzeul Reina Sofia din Madrid, Picasso dădea mai totdeauna un răspuns pe care îmi permit să‑l consider proverbial: „Acest taur este un taur şi acest cal este un cal (…) Ideile şi concluziile la care aţi ajuns poate le‑am obţinut şi eu, însă s‑au produs în mod instinctiv, inconştient”. ...

citește »

De la Dostoievski la Pirandello

Iniţiate şi gândite de regizorul Mihai Măniuţiu, managerul Teatrului Naţional Lucian Blaga, Întâlnirile internaţionale de la Cluj, o manifestare teatrală anuală cu valoare de eveniment, s‑au plasat încă din start pe o pârtie cu o amprentă culturală largă, ambiţioasă, alternând afişul spectacologic, constant bogat şi divers, cu dezbateri teoretice de actualitate, dar şi cu expoziţii retrospective, lansări de cărţi, evocări ...

citește »

Un ceremonial al coabitării dintre real şi iluzie

Vito Pandolfi remarcă în Istoria teatrului universal faptul că dramaturgia lui Pirandello se circumscrie temelor literaturii italiene în general. De asemenea, laitmotivele ei se regăsesc şi în proza şi eseurile scriitorului sicilian. Împreună cu tragicul, grotescul şi comicul constituie elemente predominante ale unei estetici riguros definite. Introspecţia conştiinţei individuale din spaţiul dintre nordul şi sudul Italiei, dintre Roma şi Agrigento, ...

citește »

Tineri regizori pe scena Teatrului Naţional „Radu Stanca” din Sibiu

De cealaltă parte a lumii   Regizoare, autoare de piese de teatru (una dintre ele, Pulverizare, obţine în Franţa, în 2013, Marele premiu pentru literatură dramatică), dar şi a două romane, Zone d’amour prioritaire şi Tu marches au bout du monde, scrise şi acestea în limba franceză, Alexandra Badea, urmând exemplul unor iluştri înaintaşi (Cioran, Eliade, Ionescu, Banu), e de ...

citește »

Construirea speranţei

În august, în mod normal stagiunea teatrală este închisă. Artiştii sunt în vacanţă sau repetă, pregătind deschiderea spaţiilor de spectacol cu viitoare premiere. Teatrul Naţional „Radu Stanca” din Sibiu a contrazis regula şi de astă dată. Cu neastâmpărul ce‑l caracterizează, cu o „foame” permanentă de a născoci şi săvârşi, care i‑au asigurat de‑a lungul deceniilor un statut unic, Constantin Chiriac, ...

citește »

Despre exprimarea scenică multiplă

Piesa lui Jean‑Philippe Daguere, Adio, domnule Haffmann, jucată în premieră pe ţară la Teatrul Naţional Bucureşti, sala Pictură, în regia lui Felix Alexa, îşi plasează acţiunea în Parisul anilor 1942‑1944 în plină ocupaţie nazistă, aducând în prim‑plan crize de conştiinţă şi existenţă cotidiană pe fondul unui context istoric dramatic. Autorul este interesat de un asemenea subiect nu din dorinţa de ...

citește »

Conflicte şi comunicare între generaţii

Politica globalizării, manifestându‑şi programatic tendinţele de integrare a unei lumi pe zi ce trece mai haotice, şi consumerismul excesiv reprezintă fără niciun dubiu probleme care ridică grave semne de întrebare… Dacă Teatrul Naţional din Iaşi a renunţat de ani buni să‑şi mai confrunte producţiile cu criticii, preferând ca acestea să rămână în anonimat, deşi e posibil ca unele să fi ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest