Contemporanul » Articole scrise de Dana Pocea

Articole scrise de Dana Pocea

Dana Pocea (actriță, editor, critic de teatru, autoare de eseuri și comentarii literare) s-a născut într-o familie de aromâni  în comuna dobrogeană Cogealac. A abosolvit Liceul nr. 8 din Constanța, iar în 1998 Facultatea de Teatru a Universității Hyperion din București, secția actorie, cu examenul de licență susținut la UNTEC. [...]

Meyerhold şi ipostaze ale grotescului

Meyerhold încheia o conferinţă ţinută în faţa regizorilor din teatrele dramatice cu propoziţia: „Trebuie neapărat să visăm la o platformă a îndrăznelilor”… Arta spectacolului aparţine prin excelenţă prezentului şi presupune participare nemijlocită la „eveniment”, fiind principala sursă de producere a emoţiilor. Drept urmare, cronicarul dramatic în calitate de consumator, „judecător direct”, ca şi spectatorul, are posibilitatea abordării şi definirii principiilor ...

citește »

De la „sublimul trădării” la cunoaştere de sine

Sorin Crişan, exeget cu vocaţie de „arheolog”, realizează, în volumul Sublimul trădării (Editura Ideea Europeană), o investigaţie în istoria teatrului, o pătrundere în interiorul actului teatral, în procesele lui de evoluţie, prin radiografierea metamorfozelor şi mutaţiilor ideilor teatrale produse de‑a lungul timpului. Mario Vargas Llosa în Scrisori către un tânăr romancier, referindu‑se la însemnătatea autobiograficului pentru scriitor, evocă parabola teniei ...

citește »

În căutarea normalităţii pierdute

Ada Lupu Hausvater e vitală astăzi pentru Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” din Timişoara. Spun vitală pentru că personalitatea şi harul ei marchează de un deceniu şi jumătate, atât ca manager, cât şi ca regizor, destinul unei instituţii teatrale de „frunce”, cum zice bănăţeanul. Neobosit, implicat, inteligent, cu ştiinţă de a asculta şi înţelege, cu tact, managerul a reuşit să‑şi alcătuiască ...

citește »

Politică şi religie

Sacrificiul de care dă dovadă pentru a‑şi păstra identitatea cu neamul îl propulsează pe Brâncoveanu în galeria martirilor. Şi a sfinţilor… Cred că Alexandru Popa este un caz singular între dramaturgii români contemporani. În mai puţin de cinci ani, de la debutul din 2015 şi până la finele lui 2019, în dreptul numelui său se adună opt spectacole în premieră ...

citește »

Cultura acasă

În fluxul istoriei omenirea a fost zdruncinată ciclic de molime şi calamităţi multiple, unele naturale, altele (războaiele) provocate de ea însăşi, fiindu‑i sortit să trăiască scenarii apocaliptice, în care spectrul morţii a însoţit‑o de‑a lungul secolelor sub diverse înfăţişări. Epidemiile de ciumă, holeră, malarie, lepră, gripă spaniolă, asiatică etc., ca să mă refer la cele de care nu noi suntem ...

citește »

Teatrul on-line în vremea pandemiei (II)

De pe versantul pe care l‑a cucerit şi‑l stăpâneşte cu drepturi de monarh absolut, Silviu Purcărete, consecvent ideilor sale, creează, ca de fiecare dată, în Povestea prinţesei deocheate… Bazându‑se pe textul cehovian, citindu‑l în literă şi spirit, captându‑i traumele şi încărcătura psihologică, Peter Stein realizează, în 1984, cu Trei surori, la Shaubuhne din Berlin, un spectacol fascinant prin frumuseţe şi ...

citește »

Teatrul on-line în vremea pandemiei

Clar, tot ceea ce evoc aici, şi am în vedere doar o cantitate infimă, relevantă însă estetic, din ceea ce a fost inclus în program, a intrat la noi în casă graţie tehnologiei, cu bunele şi relele ei. Mă refer la inerente poticniri de factură tehnică… Festivalul internaţional de teatru de la Sibiu (12‑21 iunie) anul acesta s‑a desfăşurat exclusiv ...

citește »

Îngeri şi elfi sau între real şi imaginar

Subiectul e localizat undeva într‑un sat din ţinuturile Insulei de Smarald, dar poate să se desfăşoare oriunde… Veşti bune. Final   Alexandru Dabija nu e la Teatrul Naţional „Marin Sorescu” din Craiova la prima întâlnire cu dramaturgul italian Davide Carnevali. Dimpotrivă, cu Veşti bune. Final, varianta originală a titlului fiind Sweet Home Europa, el recidivează. În stagiunea 2014‑2015 a montat ...

citește »

Două tinere autoare de dramaturgie: Stela Giurgeanu şi Elise Wilk

Spaime de tot felul, cumulând deznădejdea şi revolta cu descoperirea identităţii de gen, cu primele impulsuri erotice, cu suferinţa de a te şti abandonat etc., generează crize greu de surmontat… Piesa Stelei Giurgeanu, Matilda şi groparii, desemnată câştigătoare în 2018 în cadrul concursului organizat anual de Uniter sub egida şi cu sprijinul Casei Regale a României, a avut norocul să ...

citește »

O călătorie în memoria teatrului

Pentru Alexa Visarion teatrul oferă o posibilitate unică de a topi şi coagula experienţe şi revelaţii creatoare de un interes vital… La Festivalul Internaţional de Dramaturgie Contemporană de la Braşov (10-⁠19 noiembrie 2017), revenit la o condiţie de normalitate graţie domnului Dan Cogălniceanu, un manager hotărât să revigoreze, de altfel, o instituţie cu o imagine destul de şifonată în ultima ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest