Contemporanul Revista Contemporanul. Ideea Europeană

Equus   În contextul dramaturgiei „tinerilor furioşi”, John Osborne, Arnold Wesker, piesele lui Peter Shaffer (Amadeus, În căutarea soarelui, Equus etc.) antrenează personajele într‑un raport polemic trecut‑viitor, speranţă‑zădărnicie, tandreţe‑ranchiună, credinţă‑agnosticism, în confruntări care amendează conformismul social, sterilitatea tuturor formelor de îngrădire a vieţii, de sufocare a ei cu convenienţe. Criza, conflictul permanent cu propriul eu, dar şi cu ceilalţi, generează ...

Întrebat adeseori ce semnifică monumentalul său tabloul, Guernica, găzduit astăzi de muzeul Reina Sofia din Madrid, Picasso dădea mai totdeauna un răspuns pe care îmi permit să‑l consider proverbial: „Acest taur este un taur şi acest cal este un cal (…) Ideile şi concluziile la care aţi ajuns poate le‑am obţinut şi eu, însă s‑au produs în mod instinctiv, inconştient”. ...

Iniţiate şi gândite de regizorul Mihai Măniuţiu, managerul Teatrului Naţional Lucian Blaga, Întâlnirile internaţionale de la Cluj, o manifestare teatrală anuală cu valoare de eveniment, s‑au plasat încă din start pe o pârtie cu o amprentă culturală largă, ambiţioasă, alternând afişul spectacologic, constant bogat şi divers, cu dezbateri teoretice de actualitate, dar şi cu expoziţii retrospective, lansări de cărţi, evocări ...

Vito Pandolfi remarcă în Istoria teatrului universal faptul că dramaturgia lui Pirandello se circumscrie temelor literaturii italiene în general. De asemenea, laitmotivele ei se regăsesc şi în proza şi eseurile scriitorului sicilian. Împreună cu tragicul, grotescul şi comicul constituie elemente predominante ale unei estetici riguros definite. Introspecţia conştiinţei individuale din spaţiul dintre nordul şi sudul Italiei, dintre Roma şi Agrigento, ...

De cealaltă parte a lumii   Regizoare, autoare de piese de teatru (una dintre ele, Pulverizare, obţine în Franţa, în 2013, Marele premiu pentru literatură dramatică), dar şi a două romane, Zone d’amour prioritaire şi Tu marches au bout du monde, scrise şi acestea în limba franceză, Alexandra Badea, urmând exemplul unor iluştri înaintaşi (Cioran, Eliade, Ionescu, Banu), e de ...

În august, în mod normal stagiunea teatrală este închisă. Artiştii sunt în vacanţă sau repetă, pregătind deschiderea spaţiilor de spectacol cu viitoare premiere. Teatrul Naţional „Radu Stanca” din Sibiu a contrazis regula şi de astă dată. Cu neastâmpărul ce‑l caracterizează, cu o „foame” permanentă de a născoci şi săvârşi, care i‑au asigurat de‑a lungul deceniilor un statut unic, Constantin Chiriac, ...

Piesa lui Jean‑Philippe Daguere, Adio, domnule Haffmann, jucată în premieră pe ţară la Teatrul Naţional Bucureşti, sala Pictură, în regia lui Felix Alexa, îşi plasează acţiunea în Parisul anilor 1942‑1944 în plină ocupaţie nazistă, aducând în prim‑plan crize de conştiinţă şi existenţă cotidiană pe fondul unui context istoric dramatic. Autorul este interesat de un asemenea subiect nu din dorinţa de ...

Politica globalizării, manifestându‑şi programatic tendinţele de integrare a unei lumi pe zi ce trece mai haotice, şi consumerismul excesiv reprezintă fără niciun dubiu probleme care ridică grave semne de întrebare… Dacă Teatrul Naţional din Iaşi a renunţat de ani buni să‑şi mai confrunte producţiile cu criticii, preferând ca acestea să rămână în anonimat, deşi e posibil ca unele să fi ...

Înfiinţată în urmă cu peste douăzeci de ani de către Helgard Haug (autoare şi regizoare), Stefan Kaegi (regizor) şi Daniel Wetzel (regizor), afiliată în 2003 Centrului de performance HAU din Berlin, Compania germană Rimini Protokoll nu se distanţează de conceptul de teatru postdramatic, teoretizat de Hans‑Thies Lehmann înr‑o carte de referinţă (publicată la Frankfurt pe Main în 1999, iar în ...

1.Sub fiecare pas e o mină neexplodată dintr‑un război neterminat cu tine este, poate, textul‑spectacol cel mai personal al lui Radu Afrim. Cu o disponibilitate creatoare nestăpânită, acesta se menţine constant în zona de profunzime a teatrului. Încă din scenariu (aşa cum ne‑a obişnuit) se afirmă o dublă perspectivă: aceea a unui poem cu un caracter de sine stătător şi ...