Contemporanul » Polemice

Polemice

Prieteni şi duşmani

De treizeci de ani, poporul român le stă în gât unor analişti care nu recunosc drept legitimă îngrijorarea românilor faţă de rarefierea suveranităţii naţionale, a identităţii naţionale şi a economiei naţionale. Ei ar vrea şi să ne civilizeze, şi să ne facă prosperi, şi să ne facă ecumenici, şi să ne facă toleranţi, şi buni, şi frumoşi, şi devreme acasă. ...

citește »

Pe contrasens cu Conte

Spuneam, într‑un foileton mai vechi din Acolada, intitulat România în programul cultural RABLA, că nerecunoaşterea valorilor de criticari (deviaţie semantică de la circari), incompetenţi cu tupeu, produce haos. Actualul proces al valorizărilor se face după ambiţie şi parti‑pri-uri. Revizuirea, reexaminarea, regândirea trecutului sunt binevenite, dar după criterii precise. În caz contrar, revizuirea devine revizionism. Se lucrează după liste cu buni ...

citește »

Tolerăm intoleranţa?

S‑ar putea scrie o istorie a intoleranţei, pornindu‑se de la bibliotecile distruse, de la cărţile topite, arestate, prohibite, cu DO (Domiciliu Obligatoriu). Biblioteca lui Iorga, biblioteca lui Dinu Pillat, a lui Crainic, a lui Barbu Slătineanu, a lui Adrian Maniu, a lui Rădulescu‑Motru, a lui Sergiu Al‑George, a lui Al. Mironescu şi câte altele au mai fost distruse. Eliberat în ...

citește »

Cancel: istorie, cultură, identitate

„Dumnezeu, libertatea şi viaţa viitoare sunt termenii reali ai existenţei.” Petre Ţuţea Campania anti‑cultură a început demult, dar ia o amploare nebănuită prin mişcarea Cancel Culture, în alte cuvinte, „Anulează Cultura!” S‑a ciobit Pietá şi gestul a indignat o lume. Acum, se dezmembrează statui, se aruncă vopsea peste ele, iar excesele întru distrugere sunt aplaudate. Shakespeare începe să fie interzis ...

citește »

Sub masca „universalismului”. Un adevărat „Cernobîl” didactic

„Las vouă moştenire/ Creşterea limbii româneşti/ Şi‑a patriei cinstire”   Privind lucrurile din perspectiva valorilor, a finalităţilor educaţiei după ce am scos ca subtitlu versuri din Testament de Ienăchiţă Văcărescu, devine de neînţeles o măsură precum reducerea numărului de ore de Limba şi literatura română din Trunchiul comun, când avem deja generaţii întregi fără lecturi, fără gramatică şi diacritice în ...

citește »

„Vorbiţi, scrieţi româneşte, pentru Dumnezeu!”

„Oh, honey, it’so funny! Vino, my darling, să sărbătorim, aşa cum se cuvine, Ziua noastră comună şi oficială Ziua Limbii Române…” Mihai Barbu, Ziua Limbii Române. Like this…   Nu ne protejăm naţia, nu ne protejăm nici limba. Sado‑masochismului pe tema defectelor românilor, a ticăloşiei lor, a laşităţii lor (ne expunem şi defecte pe care nu le avem) îi corespunde ...

citește »

Declinul şcolii româneşti

Proiectarea planurilor-cadru pentru învăţământul românesc reprezintă o activitate strategică, interesând întreaga societate, nu doar un grup de experţi, pentru că de ea depinde cum va fi construit sau deconstruit viitorul naţiunii noastre…   Pandemia şi criza şcolii online „Cum arată azi şcoala, va arăta mâine ţara.” Spiru Haret, 1895   După nesfârşite amânări şi bâlbâieli, începutul anului ne‑a adus vestea ...

citește »

Marea minciună şi complicaţiile post‑Brexit

„Campania Remain a prezentat doar fapte, fapte şi iar fapte. Pur şi simplu nu funcţionează. Trebuie să ai o conexiune emoţională cu oamenii.”[1]Arron Banks – principalul finanţator al campaniei de ieşire a Marii Britanii din UE   Istoria Brexit‑ului   Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord s‑a retras din Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020. A urmat ...

citește »

„Destinul istoric al independenţei”

Preocupată stăruitor de soarta Republicii Moldova, radiografiind sinuosul ei destin istoric după proclamarea independenţei, Galina Martea, fiica învăţătorului Vladimir Sârbu din Corneşti (j. Ungheni), actualmente stabilită în Olanda, ne‑a dăruit recent un nou volum, cercetând „filosofia identităţii moldave” în anii de independenţă (1991‑2020). Basarabia – destin şi provocare (vol. 2, Editura Tipo Moldova, 2020) promite un posibil serial, adunând articole ...

citește »

Flora şi fauna criticii de întâmpinare

Sunt multe de spus despre Era Grafomanilor. Mai ales de Ziua Culturii Naţionale din 15 ianuarie, „acoperire” pentru Mihai Eminescu. Un moment astral al istoriei noastre literare a fost cumva micşorat, s‑a tras o perdea (cortină) culturală peste el. Pe fundalul viziunii negative despre etnie, voci sonore nu contenesc să declare, din Estul Vestului, că literatura română e inexistentă. Ca ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest