Contemporanul » Polemice

Polemice

„America dunăreană”

În Ardeal, devenirea non‑românească a românilor a luat forma maghiarizării forţate sau benevole, ostilitatea minoritară devenind sfidătoare la unii lideri udemerişti nu numai în numele unei minorităţi, cea secuiască, practic inexistentă (care ar lupta pentru autonomie), ci şi prin atitudinea din preajma centenarului Marii Uniri… Portugalia percepută ca o Americă iberică. Tulburător, un asemenea „proiect” a existat şi‑n România. Eminescu ...

citește »

„Urâciunea pustiirii”

Căzuţi în cea mai flagrantă formă de negare a realităţii lui Dumnezeu, propagandiştii noii „religii” n‑au nici măcar minima inteligenţă să‑şi dea seama că dorinţa le‑a fost împlinită: ţara s‑a umplut de spitale! În anul 167 î.H. regele grec Antiochus Epiphanies a aşezat un altar pentru Zeus peste altarul darurilor arderilor de tot, în templul din Ierusalim. Tot el a ...

citește »

O „revoluţie spirituală a întregii naţiuni”

România se autodizolvă în spasmele mondialismului „corect politic”, hrănind alţi arhei etnici prin exodul masiv de populaţie, într‑o Europă ea însăşi ameninţată cu invazia musulmană… Proprio motu, Portugalia trăia o cumplită dramă a formelor fără fond. Fenomenul, credeau, la antipodul geografic, Eminescu, Maiorescu, Caragiale, G. Ibrăileanu, Iorga, devenise maladiv, un soi de brand românesc, o protocronie autohtonă, cum consideră contemporanul ...

citește »

Stare de vrajbă

Şi a venit miracolul. Adus de Coronavirus. Mi‑a fost dat să aud, din nou, cuvinte ca solidaritate, unire, unitate, uniune, front comun. Întrebare: vocabule ca neam şi naţiune, considerate istovite, depăşite, retrograde, trebuie să răsune numai la vreme de revoluţie, de război, de pandemie? O mai fi crescând vreun trifoi cu patru foi în România? Am ascultat duminică, 26 ianuarie ...

citește »

Mica marea lecţie de Istorie

Cinci criterii pentru a‑i declara mari români? Curaj, Geniu, Măreţie, Abilităţi de conducător, Încredere în moştenirea spirituală… „Bunii şi străbunii noştri au făcut o limbă şi au făcut o ţară, ba chiar mai multe ţări. Şi limba, şi ţara (ţările) ne‑au ajutat să trăim până azi. Şi dacă ar fi numai aceste două lucruri – limba şi ţara – şi ...

citește »

Subcultura şi Brâncuşi

Cum s‑ar manifesta sculptorul văzându‑se omagiat după reţetele nemuritoare de pe vremea festivismului comunist sau când ar descoperi reversul medaliei… Până mai deunăzi, dintr‑o legitimă lehamite faţă de abrupta decădere pe care o experimentăm în mai toate planurile, renunţasem cu totul la articolele mele polemice, pe diferite teme din jalnica noastră realitate. Dar, brusc, ceva m‑a scos din greaţa curentă ...

citește »

Facebook sau gândirea cu prefabricate

Facebook a înlocuit trupul! Suntem o comunitate fără să ne mai punem trupurile alături. Suntem prieteni fără să mai stăm unul lângă altul, fără să ne mai privim în ochi… „Viaţa pe facebook” – aşa sună titlul unei cărţi. Chiar aşa? Se pare că da. Facebook e aventură, e adrenalină, e provocarea pe care istoria nu ne‑o mai adresează. Facebook ...

citește »

Oamenii naţiunii

De la Marx cetire: „Muncitorii nu au patrie”, nici globalizanţii; pentru o Europă a naţiunilor se preocupă oamenii cu scaun la cap, apărători ai fibrei etnice… Cartea lui Ioan Adam, cu titlu clar şi precis, Panteon regăsit. O galerie ilustrată a oamenilor politici români, ajunsă la a doua ediţie în Bibliotheca Târgovişte, 2018, revăzută şi extinsă, cu texte prezentate, adnotate ...

citește »

Marea reeducare. Vocea lui Iorga şi serviciile secrete

Apostazia naţională a „păturii superpuse”, conturată dramatic de Nichifor Crainic, creează ceea ce Eminescu (încă din conferinţa Influenţa austriacă asupra românilor din Principate) a numit golul etnic din istoria românilor (devenit, la Emil Cioran, neant valah)… Rolul civilizator al Mitteleuropei habsburgice, exercitat asupra românilor bucovineni? Bogata documentare a lui Liviu Papuc şi Mircea Platon duce la concluzia: „Departe de imaginea ...

citește »

Risipitorii

Ne risipim şi risipim. Suntem din ce în ce mai risipitori. Mentalul stabil şi tradiţional e batjocorit în fel şi chip, personalităţile sunt şi ele minimalizate, ţintele fiind elitele cu reală conştiinţă naţională. Depreciem, depreciem, poate nu mai rămâne nimic. Sub un titlu ambiguu, În silă, dar fără dragoste se poate, europarlamentarul băsesc TRU afirmă de Crăciun, 2017 (25 decembrie, ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest