Contemporanul » Articole scrise de Adrian Dinu Rachieru

Articole scrise de Adrian Dinu Rachieru

Adrian Dinu Rachieru, sociolog, critic și istoric literar, eseist, prozator, profesor universitar, doctor în sociologie, actualmente prorector al Universităţii „Tibiscus” din Timişoara. S-a născut la Soloneţ- Suceava, la 15 septembrie 1949. Este absolvent al Liceului „Ştefan cel Mare” din Suceava (1967) şi al Facultăţii de Filosofie-Sociologie (1971), Universitatea din Bucureşti. [...]

„Destinul istoric al independenţei”

Preocupată stăruitor de soarta Republicii Moldova, radiografiind sinuosul ei destin istoric după proclamarea independenţei, Galina Martea, fiica învăţătorului Vladimir Sârbu din Corneşti (j. Ungheni), actualmente stabilită în Olanda, ne‑a dăruit recent un nou volum, cercetând „filosofia identităţii moldave” în anii de independenţă (1991‑2020). Basarabia – destin şi provocare (vol. 2, Editura Tipo Moldova, 2020) promite un posibil serial, adunând articole ...

citește »

O „incontestabilă continuitate”

Relaţia lui Eminescu cu respectiva „foaie” a fost una de „incontestabilă continuitate”, prin care s‑a impus ca mare poet, definind esenţial literatura română… Ion Negoiţescu amintea, în Istoria sa, de „unitatea excepţională a personalităţii”, răsfrântă în orizontul romantismului, încercând a acredita superioritatea postumelor. Lăsată în nedesăvârşire şi „somnolaritate”, dezhumată, poezia plutonică, de mari voluptăţi vizionare, îmbibată de mitos, închipuind o ...

citește »

Gazetarul Eminescu. Problema Eminescu

În cultura noastră, problema Eminescu întreţine, se ştie, un interminabil (din fericire!) război imagologic. Admirat sau contestat, considerat un reper axial, intangibil sau, dimpotrivă, un scriitor alternativ, expirat, Eminescu ar trebui citit din perspectivă holistă, îmbrăţişând – deopotrivă – lirica şi jurnalistica sa. Or, tocmai dualismul eminescian provoacă vrajba. Considerată „o eroare”, gazetăria a fost repudiată de unii, exploatată, amputată ...

citește »

Despre „metoda Noica”

Uşurătatea cu care, în numele justiţiarismului, vocalii „iacobini” ai epocii postdecembriste lansează, de‑a valma, etichete infamante nu l‑a ocolit nici pe Noica. Visul nicasian al unei cruciade culturale, folosind – ca strategie – „o acomodare productivă” cu trecutul regim, a iscat un potop de acuze, vizând „relaţia specială” cu organele a celui puşcărizat, reabilitat şi, în cele din urmă, „răsfăţat”. ...

citește »

Cioran, un „romantic întârziat”?

Recent, renumitul eminescolog, cu un doctorat la Pisa despre Eminescu şi Leopardi, a tipărit un nou volum, recitindu‑l pe Cioran sub „auspiciile romantismului”… Crescut la şcoala umanioarelor timişorene, sub veghea admirabililor profesori Gh. I. Tohăneanu şi Eugen Todoran, primul, rejectat pe meleaguri bănăţene, celălalt, alături de Victor Iancu şi Deliu Petroiu, recuperat după episodul cerchist, Iosif Cheie‑Pantea, el însuşi un ...

citește »

Camil Petrescu, în 3 D

Fenomenologia husserliană rămâne „muza” lui Camil Petrescu, deşi scriitorul încercase să împace două doctrine în conflict, altoind Filosofiei substanţei intuiţionismul lui Bergson… Reactivând „preocurări mai vechi”, cum ne înştiinţează, Iulia Murariu se întoarce la Camil Petrescu, autorul favorit, bănuim. După ce ne‑a dăruit câteva cărţi dense, temeinic lucrate, vădind lecturi din doască în doască, metabolizate, despre Labiş, Nichita Stănescu şi, ...

citește »

În „infernul” poeziei

Afişând un ostentativ aer doctoral, critici acriţi ne asigură că poezia, o biată „relicvă romantică”, ar fi în criză. Altfel zis, nu are – în limbajul epocii noastre turboconsumeriste – piaţă. Soarta poeziei e pecetluită oare? Sub cupola unui romantism întunecat, brăzdat de fulgere apocaliptice şi înfiorări thanatice, se consumă travaliul liric al polivalentului Radu Ulmeanu, un „răzvrătit”, de fapt, care, ...

citește »

Eugen Uricaru și istoria „secretă”

Posedând „ştiinţa imaginarului” şi o admirabilă (chiar de la debut) maturitate stilistică, Eugen Uricaru s‑a impus şi prin disponibilitate tematică; romancier profesionist, el intră, indiscutabil, în lotul restrâns al celor cu adevărat importanţi… Odată cu Grădina Paradisului (iniţial, Grădina Raiului, cum aflam dintr‑un interviu), apărut recent la Polirom, deschizând, bănuim, un alt ciclu romanesc, Eugen Uricaru, fantazând – pe ştiuta‑i ...

citește »

„Arhiva” Pora

Mircea Pora rămâne, totuşi, un autor „rău cunoscut”, constata Bedros Horasangian, invitând la o necesară reevaluare… Deşi temeinic aşezat în peisajul literar (nu doar timişorean), beneficiar al salvelor de entuziasm care, în timp, i‑au însoţit volumele, prozatorul Mircea Pora, urmărit de câteva neofilite prejudecăţi, are încă un statut ambiguu. Prima dintre ele ar fi superstiţia romanului. Om al fragmentului, Mircea ...

citește »

Ion Marin Almăjan și Orgoliile orașului regal

Orgoliile oraşului regal, carte distinsă cu Premiul Special Centenar al Institutului Cultural Român şi dedicată Centenarului Marii Uniri, nu este doar o rescriere a Tornadei… În diverse împrejurări, chestionat asupra destinului său literar, Ion Marin Almăjan răspundea, cu ştiuta‑i francheţe, că a visat să ajungă scriitor. Dovedind îndărătnicie, cheltuind energie şi ambiţie, construindu‑se cu tenacitate, cel care, cu ani în ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest