Contemporanul » Articole scrise de Adrian Dinu Rachieru

Articole scrise de Adrian Dinu Rachieru

Adrian Dinu Rachieru, sociolog, critic și istoric literar, eseist, prozator, profesor universitar, doctor în sociologie, actualmente prorector al Universităţii „Tibiscus” din Timişoara. S-a născut la Soloneţ- Suceava, la 15 septembrie 1949. Este absolvent al Liceului „Ştefan cel Mare” din Suceava (1967) şi al Facultăţii de Filosofie-Sociologie (1971), Universitatea din Bucureşti. [...]

Ion Marin Almăjan și Orgoliile orașului regal

Orgoliile oraşului regal, carte distinsă cu Premiul Special Centenar al Institutului Cultural Român şi dedicată Centenarului Marii Uniri, nu este doar o rescriere a Tornadei… În diverse împrejurări, chestionat asupra destinului său literar, Ion Marin Almăjan răspundea, cu ştiuta‑i francheţe, că a visat să ajungă scriitor. Dovedind îndărătnicie, cheltuind energie şi ambiţie, construindu‑se cu tenacitate, cel care, cu ani în ...

citește »

Creangă şi „spiritul coţcăresc”

Prins în cleştele dihotomiilor, ambalat de roiul analiştilor în varii etichete, rulate până la saţietate, Creangă oferă, prin colocvialitate şi singularitate, jucându‑şi umilitatea, un fabulos spectacol lingvistic… Convocând nume prestigioase, începând cu acad. Nicolae Breban, manifestările de la Piatra Neamţ şi Humuleşti (29 februarie – 1 martie a.c.), dedicate lui Ion Creangă, ne prilejuiesc un scurt popas exegetic, cercetând aici ...

citește »

Matei Călinescu sau conflictul identităţilor

Erudit, cumpănit, cordial, Matei Călinescu refuză o „fericire mincinoasă” (sperând în van în „îmblânzirea” sistemului) şi alege calea traumatică a exilului… Odată cu bursa pariziană (1968), despărţindu‑se – treptat – de „logica de ostatec”, Matei Călinescu intră în anul de cotitură, inclusiv în atitudinea faţă de scris. Atunci estul european era deja o lume cinic stabilizată, ne reamintea memorialistul N. ...

citește »

Eugen Simion • 85. Tinereţea spiritului

Cei care vesteau o nouă ordine literară, constată, iritaţi, că ierarhia şaizecistă, la care a trudit şi Eugen Simion, rezistă încă. Că o nouă imagine axiologică a literaturii noastre întârzie, chiar dacă nimeni nu pare să conteste necesitatea revizuirilor. „Spectacolul continuă, cu graţia lui Dumnezeu” Într-un recent eseu monografic dedicat lui Eugen Simion, văzut ca un „model de existenţă”, Mihai ...

citește »

Adrian Dinu Rachieru: Revoluţia stănesciană: „poetica rupturii”

Nichita Stănescu • 85 Magician, inventiv şi cogitativ, poetul „stănescizează” fără răgaz, oferind cu generozitate, torenţial, gratuităţi stilistice, excentricităţi (asimilate grabnic de urmaşi, îmbogăţindu-⁠şi recuzita), exerciţii de silogistică ş.a., realizând şi impunând, de fapt, o poetică a rupturii Provocând, sub flamura revizuirilor, o inflamată discuţie publică, binevenită într-⁠o cultură matură, vegheată de spirit critic (uneori, e drept, eşuând, cu aplomb ...

citește »

Adrian Dinu Rachieru: Pan Solcan sau ispita onirosimilului

După o viaţă în gazetărie, fără legătură cu cercurile literare (tranzacţionale, se ştie), ignorat, asumându-⁠şi marginalitatea, Pan Solcan s-⁠a stins cu aceeaşi discreţie. Căzut în uitare, e puţin probabil să fie recuperat la jocurile bursei literare; posteritatea, credem, îi rămâne datoare Însingurat, marginalizat, aproape „necunoscut” azi, fără „priceperea relaţiilor literare”, cum recunoştea într-⁠un interviu, prozatorul Pan Solcan (1924-2017) a trezit ...

citește »

Adrian Dinu Rachieru: Cioran, aşa cum a fost

Cartea în discuţie exprima „pasiunea şi regretele unei iubiri disperate”, trăită apocaliptic; iar rândul final din manuscris („Nu cred să nu cred în România”) asupra căruia atrage atenţia I. Dur, tăiat de Cioran, vorbeşte de la sine, dubla negaţie consfinţind „o tautologie productivă” Multă vreme un autor prohibit la noi, Cioran, are parte, acum, de o explozie editorială, ca salutar ...

citește »

Adrian Dinu Rachieru: Lucian Blaga şi anii dogmatici

Dacă deformările şi distorsionările, intervenţiile veninoase şi interpretările tendenţioase au însoţit filosofia blagiană, acuzată, în acelaşi timp, de anticreştinism şi misticism, abia „tirul ideologic” comunizant pregătea excomunicarea filosofului Redus la tăcere după instaurarea comunismului, Blaga s-⁠a repliat într-⁠o poziţie defensivă, doar Memoriul adresat C.C. al PMR, ca răspuns în urma infamului atac beniucian, semnificând o ieşire din „muţenie”. Totuşi, Blaga ...

citește »

Adrian Dinu Rachieru: Lucian Blaga şi omul secret

După dispariţia lui Blaga începe „germinarea mitului”, descoperit euforic ca poet, îmbălsămat în superlative, opera filosofică rezervându-⁠şi, în continuare, un destin ingrat Pentru a-⁠⁠l cunoaşte pe omul secret, invitaţia de a-⁠⁠i cerceta memorialistica este binevenită şi, parţial, lămuritoare. Dacă Hronicul şi cântecul vârstelor (1965) sonda memoria afectivă, „organizând” amintirile din „anii de ucenicie”, Luntrea lui Caron (1990, text nefinisat, titlu ...

citește »

Adrian Dinu Rachieru: Lucian Blaga în „obsedantul deceniu”

Chiar şi în anii prigoanei, Blaga s-⁠a simţit o existenţă creatoare, având sprijinul teoretic al filosofiei, sub nimbul metafizicii, cum mărturisea. Încât, folosind tăcerea ca „operă spirituală”, hrănind legenda, el „şi-⁠a proiectat biografia în zariştea mitului” E de circulaţie ideea, devenită aproa­pe bun obştesc, că, după 1948, Lucian Blaga a fost doar poet. Împăr- tăşind soarta excluşilor, fructificându-⁠şi, ca supravieţuitor, ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest