Contemporanul » Articole scrise de Adrian Dinu Rachieru

Articole scrise de Adrian Dinu Rachieru

Adrian Dinu Rachieru, sociolog, critic și istoric literar, eseist, prozator, profesor universitar, doctor în sociologie, actualmente prorector al Universităţii „Tibiscus” din Timişoara. S-a născut la Soloneţ- Suceava, la 15 septembrie 1949. Este absolvent al Liceului „Ştefan cel Mare” din Suceava (1967) şi al Facultăţii de Filosofie-Sociologie (1971), Universitatea din Bucureşti. [...]

O amprentă dostoievskiană

Am aflat cu mare întârziere de romanul Neant purpuriu, tipărit de Ion Timaru, în 2010, la editura Vicovia din Bacău. Nici despre autor nu ştiam mare lucru, încât, cuvine‑se, credem, să oferim, în deschidere, câteva detalii lămuritoare. Comandor aviator în rezervă şi licenţiat în drept, Ion Timaru a descoperit târziu scrisul, înfruptându‑se, mărturisea, „din comoara imaginilor / născute în spatele ...

citește »

Alte „lecturi fidele”

Cititoare de cursă lungă, Elena‑Brânduşa Steiciuc şi‑a impus, în practica scripturală, voinţa obiectivării. Ceea ce nu înseamnă că ar iubi stilul glacial, sentenţios, impersonal, casant, castrând afectiv comentariul. Dimpotrivă, scriind „pe alese”, alegând volume „pe sprânceană”, ocolind cărţile ridate, nu va râvni ecarisajul literar; în consecinţă, vor lipsi tuşele caustice, penalizând autori sau vestejind listele („alterabile”, oricum) în actualul context ...

citește »

Cassian Maria Spiridon – un poet metafizic

Cu ani în urmă, lăudând „lirismul ideizat” al lui Cassian Maria Spiridon, venerabilul profesor Constantin Ciopraga făcea o observaţie de neocolit: iscoditorul autor, nota el, meditând asupra existenţei tragice, „nu scrie poeme, ci un sistem poetic”, atacând, într‑un „univers insolit”, o problemă închisă în sine, fără soluţie. Cărţile care au urmat, în avalanşă, confirmă acest tragism asumat, vorbind despre o ...

citește »

Ludismul erudit

„Mi se spune poet ludic”   Până vom degusta noul volum conversaţional pus la cale de Robert Şerban (în dialog cu Şerban Foarţă), s‑ar cuveni să răsfoim Naraţiunea de a fi (Humanitas, 2013), adunând opt dialoguri, purtate tot de Robert Şerban (între 1997‑2011, pe baza unor înregistrări video şi audio), reîntâlnindu‑ne cu exuberanţa erudită a autorului Holorimelor, în vervă lingvistică ...

citește »

Marin Mincu, polemistul intratabil

Privit cu reticenţă, spirit sistematic, irascibil, narcisist, ritos‑doctrinar, o prezenţă incomodă ce afişa un aer imperial, informat şi inflamat, şi desfăşura orgolios proiecte heliadeşti, Marin Mincu (1944‑2009) a fost, s‑a spus cu dreptate, „victima propriului temperament”. Intemperanţa, polemismul, crizele de orgoliu, vanitatea rănită au stârnit reacţii de ostilitate şi ocultări vinovate; autoritar‑provocator, de o teatralitate infatuată, căzând uneori în fanfaronadă, ...

citește »

Gabriela Melinescu, între viaţă şi scris

„Cu simţurile‑n flăcări”, la nici 23 de ani, intra în arenă Gabriela Melinescu, dezvăluindu‑şi cu francheţe adolescenţa tulbure şi, mai apoi, în alt anotimp, zvâcnirile feminităţii, în clocot senzorial. Lirismul ei confesiv‑jubilativ „transcria” frenetic (nota Mircea Martin), cu sinceritate şi ingenuitate, un cumul de stări, întârziind pasul spre problematizare. Se consuma, mai degrabă, un „ceremonial eterat” al iubirii, sesiza şi ...

citește »

Recitind „Ivan Turbincă”

Cei care s-au apropiat de opera lui Creangă, încercându-şi (exegetic) puterile, au tras grabnic concluzia că avem de-a face cu un personaj-sumă a lumii lui, cu un unic erou care îmbracă felurite înfăţişări, desfătând – ca ţăran transplantat, îndărătnic, rostuit – pe „boierii” cei învăţaţi. Că humuleşteanul exploatează o bază folcloristică şi foloseşte material rustic (stilizat) – pare indubitabil; poporanitatea e slujită, însă, ...

citește »

Despre „roata istoriei literare”

O carte precum cea publicată recent de Ion Simuţ, Cum se scrie istoria literară (Editura Şcoala Ardeleană, 2022), ar merita, credem, o largă dezbatere. Nădăjduim că aşa se va şi întâmpla. Până atunci, să observăm că subiectul întreţine „o meditaţie fără sfârşit”, cum zice criticul, oferind un şir de „reflecţii libere”, chestionând destinul istoriei literare, încurajând „multiplicarea formelor de investigaţie”. ...

citește »

O aventură imagologică

O recentă apariţie editorială dedicată Chişinăului (Morile timpului, Editura Prut Internaţional, 2020), aparţinând Alionei Grati, ca proiect universitar privind „promovarea oraşelor”, nu este doar un eseu de imagologie literară, ci şi un ambiţios pariu al autoarei, cum ne informează din start. Fireşte, din unghiul mitopoeticii, pornind de la premisa că acel biet târguşor de pe malurile Bâcului, cu „o mulţime ...

citește »

Basarab Nicolescu şi transdisciplinaritatea

Convins că realismul clasic este depăşit şi că modernitatea este mortiferă, Basarab Nicolescu avertiza asupra nivelurilor diferite de realitate. Revoluţia cuantică ne‑a aşezat la o răscruce a Istoriei; ideologia scientistă, acaparând „obiectivitatea” şi ignorând orice altă cunoaştere, zeificând tehnoştiinţa, pare a uita că „totul e pus la punct pentru propria noastră autodistrugere”. În anthropocen, specia umană a devenit forţa geofizică ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest