Contemporanul » Articole scrise de Adrian Dinu Rachieru (pagina 2)

Articole scrise de Adrian Dinu Rachieru

Adrian Dinu Rachieru, sociolog, critic și istoric literar, eseist, prozator, profesor universitar, doctor în sociologie, actualmente prorector al Universităţii „Tibiscus” din Timişoara. S-a născut la Soloneţ- Suceava, la 15 septembrie 1949. Este absolvent al Liceului „Ştefan cel Mare” din Suceava (1967) şi al Facultăţii de Filosofie-Sociologie (1971), Universitatea din Bucureşti. [...]

Eugen Uricaru şi „cealaltă istorie”

Deşi, „întâmplător”, scrie şi proză scurtă (o dovadă recentă: volumul Viaţa unui fluture, un triptic nuvelistic apărut la Ideea Europeană), deşi cochetează, în chip de observator‑pedagog, cu poezia (vezi Despre ce vorbim, editura Junimea, 2018), Eugen Uricaru a aflat în roman „modul de a fi în literatură”, cum mărturisea într‑un interviu. Doar aşa poate descoperi „cum merge lumea”, doar aşa, ...

citește »

Adrian Marino sau „singurătatea fecundă”

Refugiat în comparatistică, Teoria literaturii şi critica literară pentru a‑şi asigura „supravieţuirea culturală sub ceauşism”, cum, deseori, a mărturisit, apărându‑şi libertatea de spirit în plină ghetoizare, inclasabilul Adrian Marino a fost, indiscutabil, cel mai vizibil dintre criticii români din ţară în peisajul european. Dar cultura română, se pare, „nu‑l poate integra”, el însuşi declarându‑se inasimilabil. Abia după ’89, printr‑o lectură ...

citește »

Un dar pentru cultura noastră

În pestriţul peisaj revuistic de la noi, câteva reviste de top, grădinărind memoria, încearcă să risipească, dincolo de viaţa literară tribală şi funambulesca scenă a politichiei, ceaţa axiologică. Între acestea, negreşit, Contemporanul. Ideea Europeană, purtând cu demnitate o tradiţie. Trecută prin renaşteri succesive, Contemporanul pornea la drum, la 1 iulie 1881, ca „revistă ştiinţifică şi literară”, rod al cercurilor socialiste ...

citește »

O mitologie poetică

Dacă polivalenţa scriitorului Remus‑Valeriu Giorgioni, probată strălucit, o fi deconcertat (pe unii), detenta ludică, şocantă în volumul din urmă (Scandal în colonia de scribi, Editura Junimea, 2020) a surprins pe mulţi, neputincioşi a îndepărta coaja aparenţelor. Angajat ca „mus”, cercetând, pe toate feţele, „adâncurile fosforescente” ale mării şi „rănile” ei, retras la cabana din munţi, acolo unde, dintr‑o „lucarnă agăţată/ ...

citește »

Un monument bucovinean

A apărut cu ceva vreme în urmă, sub egida Muzeului Bucovinei din Suceava şi a Bibliotecii Bucovinei „I.G. Sbiera”, o impozantă lucrare, rod editorial al tandemului Emil Satco – Alis Niculică[1]. Dacă, din păcate, harnicul cărturar Emil Satco ne‑a părăsit în 2007, fiica sa, preluând ştafeta, i‑a continuat truda, reuşind să publice, amplificat şi diversificat, sisificul proiect, aducând informaţia „la ...

citește »

Gâlceava celor două voci

Un optzecist întârziat, străin, însă, de orice şablon generaţionist este, negreşit, Vasile Macoviciuc. Vădind debordanţă imagistică în urzeala unor trăiri contradictorii, atent la spectacolul lumesc, el încearcă o conciliere între spiritul ludic şi cel suferitor, prins în capcanele ceremonialului. Vitalismul şi angoasa, jovialitatea şi patetismul, topite într‑un romantism ostentativ‑desuet, „inventând” răni, se pliau – simetrizabil – pe o undă sceptică, ...

citește »

„Ziua verde” a poeziei

Trecută, fără grabă, prin desluşiri şi limpeziri, poezia lui Nicolae Panaite şi‑a adâncit deschiderea religioasă, mascată la start (Norul de marmură, 1981), vădind, în timp, o salutară continuitate, fie şi subterană, asigurându‑i un statut aparte în context geneaţionist. Poetul, ins delicat, discret şi răbdător, oferindu‑şi lungi pauze editoriale, ne‑a dăruit recent o nouă plachetă (Ziua verde, editura Junimea, 2019), colecţionând ...

citește »

Un miniaturist în centrul lumii

S‑a stins recent, la Bacău, un scriitor care s‑a zbătut pentru viaţa Filialei scriitoriceşti (păstorind‑o ani buni) şi care, la ceasul despărţirii (de mare discreţie, într‑o atmosferă, vai, kafkiană), ar merita, dincolo de acest mic popas bilanţier, o îndreptăţită recunoaştere. * Ca prezenţă insolită, cu o viaţă plină de peripeţii şi întâmplări dramatice, ascunse de ochii lumii, livrând „aiureli” sapienţiale ...

citește »

„Destinul istoric al independenţei”

Preocupată stăruitor de soarta Republicii Moldova, radiografiind sinuosul ei destin istoric după proclamarea independenţei, Galina Martea, fiica învăţătorului Vladimir Sârbu din Corneşti (j. Ungheni), actualmente stabilită în Olanda, ne‑a dăruit recent un nou volum, cercetând „filosofia identităţii moldave” în anii de independenţă (1991‑2020). Basarabia – destin şi provocare (vol. 2, Editura Tipo Moldova, 2020) promite un posibil serial, adunând articole ...

citește »

O „incontestabilă continuitate”

Relaţia lui Eminescu cu respectiva „foaie” a fost una de „incontestabilă continuitate”, prin care s‑a impus ca mare poet, definind esenţial literatura română… Ion Negoiţescu amintea, în Istoria sa, de „unitatea excepţională a personalităţii”, răsfrântă în orizontul romantismului, încercând a acredita superioritatea postumelor. Lăsată în nedesăvârşire şi „somnolaritate”, dezhumată, poezia plutonică, de mari voluptăţi vizionare, îmbibată de mitos, închipuind o ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest