Contemporanul » Articole scrise de Adrian Dinu Rachieru (pagina 5)

Articole scrise de Adrian Dinu Rachieru

Adrian Dinu Rachieru, sociolog, critic și istoric literar, eseist, prozator, profesor universitar, doctor în sociologie, actualmente prorector al Universităţii „Tibiscus” din Timişoara. S-a născut la Soloneţ- Suceava, la 15 septembrie 1949. Este absolvent al Liceului „Ştefan cel Mare” din Suceava (1967) şi al Facultăţii de Filosofie-Sociologie (1971), Universitatea din Bucureşti. [...]

Adrian Dinu Rachieru: Paul Celan şi „vina” supravieţuirii

E important de ştiut că Paul Celan, minte poliglotă, admirabil cunoscător al limbii franceze, nu a scris nici un rând în această limbă. El s-⁠a vrut un „trist poet de limbă teutonă” şi era încredinţat că retrăieşte, până la capăt, destinul atât de sinuos al spiritualităţii evreieşti. Recent, chiar în paginile Contemporanului, Boris Marian ne dădea asigurări că Paul Celan ...

citește »

Adrian Dinu Rachieru: Ioan Alexandru, un poet „transfigurat”

În regim de exaltare contemplativă, lirica lui Ioan Alexandru îmbracă straie de sărbătoare; mitologia umple timpul anterior istoriei, vorbind de un sat de esenţă morală. În profilul dedicat lui Ioan Alexandru (v. Generaţia orfelină, Ed. Ideea Europeană, 2014) conchideam că un respect muzeal însoţeşte posteritatea poetului. Şi că puţini vor fi fost cei care au dezlegat, în lirica de început ...

citește »

Adrian Dinu Rachieru: Aşteptând „îngerul de cristal”…

Trecută prin grele şi dureroase încercări, mânată de un irepresibil elan confesiv, autoarea se descarcă; rememorează alert „marele roman al vieţii”, construind personaje vii, de relief, atentă la contextele în prefacere. Cu un impozant roman, de o „deconcertantă sinceritate”, cum, imediat, s-⁠a remarcat, livrat sub eticheta de best-⁠seller (Eu nu ascult de nimeni!, Editura Pastel, 2013), revine, pe piaţa literară, ...

citește »

Adrian Dinu Rachieru: Marin Preda, între vocaţie şi aspiraţie (Delirul, după patruzeci de ani)

Preda trebuia să scape de teribila povară a Moromeţilor şi, în pofida succesului imens, să-⁠şi caute în continuare drumul. Scris din interiorul lumii ţărăneşti, reordonând un univers cunoscut, romanul Moromeţilor aduce în prim-⁠plan un ţăran enigmatic, chiar „paradigmatic”. Faţă de Eugen Barbu, trecut pe lista „băieţilor răi”, Marin Preda a fost recunoscut de supărăcioasa tagmă scriitoricească, aproape unanim până în ...

citește »

Mistica literaturii

„Păcălit” de primul Ceauşescu, Breban a luptat să rămână scriitor. Şi e convins că, în pofida ingerinţelor, s-⁠au ivit opere valabile în acel „exil estetic”, chiar dacă fenomenologia revizionistă de azi, reexaminând în regim de urgenţă literatura postbelică, îmbrăţişează justiţiar criteriul moral-⁠politic, devenind o „procuratură literată”, în numele unui militantism fantomatic. Am putea, desigur, eseiza îndelung pe marginea asumării acestui ...

citește »

Nicolae Breban şi „pulsiunea creaţiei”

Paradoxul e că un romancier în care, aparent, gâlgâie spontaneitatea, dezvoltă o literatură cu program, interesată de străfundurile insondabile. Din fericire, tezismul e slujit de un uriaş talent şi, astfel, corectat tacit. Breban nu cultivă scrisul frumos; încercarea de totalitate – utopia tangibilă asupra căreia gândeşte – presupune riscul greoiului, prolixitatea, redundanţa. Ajuns la o „bătrâneţe înaltă”, vital, traversând – ...

citește »

George Bălăiţă şi demonul povestirii

Romanul, de fapt, ne introduce în climatul anilor ’50 (teroare, industrializare, colectivizare forţată), fiind, prin ziaristul Naum, care îşi caută rădăcinile, o cronică de familie, cercetând, în vălmăşagul întâmplărilor, „istoriile” neamului Adamilor din Modra. Peste prima parte, domneşte pacea şi calmul din tabloul lui Pieter Janssens. Nimbul lumii domestice maschează o solemnitate comică: o sărbătoare trucată, anunţând înclinaţia spre farsă ...

citește »

George Bălăiţă sau comedia literaturii

Romanul lui George Bălăiţă este, indiscutabil, de o frapantă originalitate. El probează aderenţa scriitorului la satira socială, simbolistica magico-⁠fantastică pregătind un distonant eşafodaj esoteric, elogiul vieţii mărunte şi fixarea detaliului banal, observaţia şi pastişa ironică, inserţia jurnalistică. Povestirea creşte din sine, prozatorul are har şi haz, umflă lucrurile în jocul scrisului, aluatul se revarsă ameninţător peste rama naraţiunii. Ca şi ...

citește »

Un roman politic ignorat

Vânătoarea regală, o capodoperă, indiscutabil, îngăduie tocmai această extensie. Fiindcă orice „vânătoare” este, de fapt, o căutare, inclusiv (sau în primul rând) a adevărului. Întâmpinând sărbătoreşte debutul lui Dumitru Radu Popescu (Fuga, ESPLA, 1958), publicat, încă student, la Steaua (unde va fi corector şi, apoi, redactor, după ce, în anul III, abandonase medicina şi unde îşi tipărise, în 1954, prima ...

citește »

Daniel Drăgan sau simfonia vieţii

Aidoma lui Matei, privind-⁠o pe Laura, Daniel Drăgan, ademenit, el însuşi, de umbra viselor, descoperă farmecul contemplaţiei, desluşind, în cărţile sale, dincolo de coaja anecdotică, o noimă şi un mesaj. Chiar dacă se voia, în juneţe, scenarist şi regizor, literatura l-⁠a confiscat, mărturisea Daniel Drăgan, „cu o patimă captivantă”; din apele ei n-⁠a mai dorit să iasă, vădind o admirabilă ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now