Contemporanul Revista Contemporanul. Ideea Europeană

Chiar şi în anii prigoanei, Blaga s-⁠a simţit o existenţă creatoare, având sprijinul teoretic al filosofiei, sub nimbul metafizicii, cum mărturisea. Încât, folosind tăcerea ca „operă spirituală”, hrănind legenda, el „şi-⁠a proiectat biografia în zariştea mitului” E de circulaţie ideea, devenită aproa­pe bun obştesc, că, după 1948, Lucian Blaga a fost doar poet. Împăr- tăşind soarta excluşilor, fructificându-⁠şi, ca supravieţuitor, ...

Constantin Virgil Gheorghiu câştigă brusc o notorietate mondială odată cu Ora 25, roman cu alură picarescă şi elemente biografice verificabile, dezvoltând tema timpului (o fixaţie a prozatorului) Născut la 9 / 15 septembrie 1916, la Valea Albă, într-⁠o familie de preoţi (din tată în fiu), Constantin Virgil (Vergiliu) a trăit cu obsesia / mitologia numelui. În Pourqoui m’a-⁠t-⁠on appelé Virgil? ...

Devotat literaturii ca puţini alţii, Buzura a probat, de-a lungul anilor, o consecvenţă esenţială. Idealul său a fost şi a rămas cel de a spune adevărul. Astfel, pagina sa, aridă şi densă, se încarcă de gravitate şi radicalitate. „Dacă ţi se dă hârtia liniată, scrie printre rânduri” – nota, undeva, Jimenez. Citat de Buzura, îndemnul de mai sus i-a direcţionat ...

Scrisul, ştim prea bine, este o „meserie fără orar”. Pentru Cornel Ungureanu literatura nu este un mod de existenţă, printre altele, ci însăşi existenţa; cititor habotnic, animator ubicuitar, trăind şi glorificând literatura, scriind nervos, capricios, vitezist, debordant (pe un fond ironic), criticul timişorean este – înainte de orice – un mare truditor Cronicar la Orizont (din 1963), Cornel Ungureanu debuta ...

Cazul lui Constantin Virgil Gheorghiu, autodeclarat „fanatic anticomunist”, este simptomatic. Un ciudat şi greu de înţeles paradox îi însoţeşte destinul scriitoricesc După seismul decembrist, rescrierea frisonantă a Istoriei, căzând în păcatul radicalismelor şi, pe de altă parte, o geografie literară în expansiune, propunându-şi, ca urgenţă, recuperarea exilului românesc au animat frontul critic, aducând în prim-plan autori interzişi şi cărţi tabuizate. ...

Centrul de greutate al opus-⁠ului La oglindă, cel mai proaspăt volum semnat de Alexandru Dobrescu (Eikon, 2016), încercând o istorie a plagiatelor româneşti până la 1900, mizează, însă, pe cazurile controversate ale „părinţilor” literelor române, cu ale lor „şi bune, şi rele”; de la călătoria lui Nicolae Milescu în „împărăţia Kitaiei”, asumându-⁠şi, ca sol al ţarului, „corvoada traducerii” (nemărturisită), urmându-⁠l, ...

Chiar dacă primul Dobrescu, un foiletonist pur-⁠sânge, titular în faimoasa echipă de critici a Convorbilor literare (1972-⁠1990), devenise, prin exigenţă şi francheţe, temut, cercetând, de regulă, producţia curentă (ca dovadă, cele trei volume de Foiletoane), interesul său nu era deloc străin de scormonirea arhivelor. El, în armura justiţiarului, făcea figură de critic bătăios, cu opinii proprii, dislocând prejudecăţi confortabile „Subiectul ...

Plonjăm, aşadar, în lăudatul şi idilizatul interbelic, descoperind iluzia României Mari, o Ţară vlăguită, „prost continuată de partidele politice” după „rotunjire”, cu o democraţie mediocră, umilită paranoic de „un personaj sinistru” (Carol al II-⁠lea), visând, într-⁠o Europă în descompunere, schimbarea la faţă. Dar „catastrofa comunismului” era încă departe Puţini dintre cei aflaţi „în extrateritorialitate”, cum ar spune Marian Popa, desfăşoară ...

Neobosite în a răspândi civilizaţia, statele puternice ale continentului manifestă indiferenţă faţă de cultură. Iar legile şi instituţiile apusene, observa C. Rădulescu-⁠Motru, sunt departe „de viaţa practică a românului”. Urmând linia raţionamentului eminescian, el nota caustic că „minoritatea purtătoare de civilizaţie” se exprimă doar ca forţă de consumaţie, aruncându-⁠ne în „visul urât al pseudoculturii” Până se va încumeta să dea ...

Cercetându-⁠i palmaresul, vom constata că lugojeanul a publicat mult, atacând cam toate genurile. Debutul său se leagă de revista timişoreană Orizont Punând umărul, în urbea lugojeană, la revigorarea vieţii culturale, Re­mus Valeriu Giorgioni, trăind în „duhul cărţii”, face de toate. Este poet şi prozator febricitant, trudeşte, ca redactor-⁠şef, alături de alţii, la o revistă a „unirii scriitorilor” (Actualitatea literară, desigur), ...