Contemporanul Revista Contemporanul. Ideea Europeană

Trecută, fără grabă, prin desluşiri şi limpeziri, poezia lui Nicolae Panaite şi‑a adâncit deschiderea religioasă, mascată la start (Norul de marmură, 1981), vădind, în timp, o salutară continuitate, fie şi subterană, asigurându‑i un statut aparte în context geneaţionist. Poetul, ins delicat, discret şi răbdător, oferindu‑şi lungi pauze editoriale, ne‑a dăruit recent o nouă plachetă (Ziua verde, editura Junimea, 2019), colecţionând ...

S‑a stins recent, la Bacău, un scriitor care s‑a zbătut pentru viaţa Filialei scriitoriceşti (păstorind‑o ani buni) şi care, la ceasul despărţirii (de mare discreţie, într‑o atmosferă, vai, kafkiană), ar merita, dincolo de acest mic popas bilanţier, o îndreptăţită recunoaştere. * Ca prezenţă insolită, cu o viaţă plină de peripeţii şi întâmplări dramatice, ascunse de ochii lumii, livrând „aiureli” sapienţiale ...

Preocupată stăruitor de soarta Republicii Moldova, radiografiind sinuosul ei destin istoric după proclamarea independenţei, Galina Martea, fiica învăţătorului Vladimir Sârbu din Corneşti (j. Ungheni), actualmente stabilită în Olanda, ne‑a dăruit recent un nou volum, cercetând „filosofia identităţii moldave” în anii de independenţă (1991‑2020). Basarabia – destin şi provocare (vol. 2, Editura Tipo Moldova, 2020) promite un posibil serial, adunând articole ...

Relaţia lui Eminescu cu respectiva „foaie” a fost una de „incontestabilă continuitate”, prin care s‑a impus ca mare poet, definind esenţial literatura română… Ion Negoiţescu amintea, în Istoria sa, de „unitatea excepţională a personalităţii”, răsfrântă în orizontul romantismului, încercând a acredita superioritatea postumelor. Lăsată în nedesăvârşire şi „somnolaritate”, dezhumată, poezia plutonică, de mari voluptăţi vizionare, îmbibată de mitos, închipuind o ...

În cultura noastră, problema Eminescu întreţine, se ştie, un interminabil (din fericire!) război imagologic. Admirat sau contestat, considerat un reper axial, intangibil sau, dimpotrivă, un scriitor alternativ, expirat, Eminescu ar trebui citit din perspectivă holistă, îmbrăţişând – deopotrivă – lirica şi jurnalistica sa. Or, tocmai dualismul eminescian provoacă vrajba. Considerată „o eroare”, gazetăria a fost repudiată de unii, exploatată, amputată ...

Uşurătatea cu care, în numele justiţiarismului, vocalii „iacobini” ai epocii postdecembriste lansează, de‑a valma, etichete infamante nu l‑a ocolit nici pe Noica. Visul nicasian al unei cruciade culturale, folosind – ca strategie – „o acomodare productivă” cu trecutul regim, a iscat un potop de acuze, vizând „relaţia specială” cu organele a celui puşcărizat, reabilitat şi, în cele din urmă, „răsfăţat”. ...

Recent, renumitul eminescolog, cu un doctorat la Pisa despre Eminescu şi Leopardi, a tipărit un nou volum, recitindu‑l pe Cioran sub „auspiciile romantismului”… Crescut la şcoala umanioarelor timişorene, sub veghea admirabililor profesori Gh. I. Tohăneanu şi Eugen Todoran, primul, rejectat pe meleaguri bănăţene, celălalt, alături de Victor Iancu şi Deliu Petroiu, recuperat după episodul cerchist, Iosif Cheie‑Pantea, el însuşi un ...

Fenomenologia husserliană rămâne „muza” lui Camil Petrescu, deşi scriitorul încercase să împace două doctrine în conflict, altoind Filosofiei substanţei intuiţionismul lui Bergson… Reactivând „preocurări mai vechi”, cum ne înştiinţează, Iulia Murariu se întoarce la Camil Petrescu, autorul favorit, bănuim. După ce ne‑a dăruit câteva cărţi dense, temeinic lucrate, vădind lecturi din doască în doască, metabolizate, despre Labiş, Nichita Stănescu şi, ...

Afişând un ostentativ aer doctoral, critici acriţi ne asigură că poezia, o biată „relicvă romantică”, ar fi în criză. Altfel zis, nu are – în limbajul epocii noastre turboconsumeriste – piaţă. Soarta poeziei e pecetluită oare? Sub cupola unui romantism întunecat, brăzdat de fulgere apocaliptice şi înfiorări thanatice, se consumă travaliul liric al polivalentului Radu Ulmeanu, un „răzvrătit”, de fapt, care, ...

Posedând „ştiinţa imaginarului” şi o admirabilă (chiar de la debut) maturitate stilistică, Eugen Uricaru s‑a impus şi prin disponibilitate tematică; romancier profesionist, el intră, indiscutabil, în lotul restrâns al celor cu adevărat importanţi… Odată cu Grădina Paradisului (iniţial, Grădina Raiului, cum aflam dintr‑un interviu), apărut recent la Polirom, deschizând, bănuim, un alt ciclu romanesc, Eugen Uricaru, fantazând – pe ştiuta‑i ...