Contemporanul » Articole scrise de Mircea Platon

Articole scrise de Mircea Platon

Mircea Platon (n. 23 iunie 1974, Iaşi) Redactor-șef la Convorbiri literare (Iași). Doctor în Istorie (2012), The Ohio State University at Columbus, Ohio, SUA. A publicat peste 200 de eseuri, comentarii politice și recenzii în toate marile ziare și reviste culturale din ţară. A publicat studii de istorie în Russian [...]

Părintele Ghervasie Hulubaru şi „tradiţia (povestea vorbei)”

„S‑au dus cântecele, portul, credinţa şi obiceiurile noastre mândre şi frumoase şi au venit altele urâte şi slute şi ne‑au lăsat frunţile posomorâte. Doina nu mai cântă în codru, nici poveştile la vatră, au plecat ca niciodată, să nu mai fie fata fată, nici flăcăii ca holteii.” Părintele Ghervasie, 1957 Uneori, timpul se preface în minune în crăpăturile scoarţei istoriei, ...

citește »

Conservatorismul şi poliţia gândirii

Conservatorismul, ca atitudine politică, presupune apărarea unei stări de fapt legitimate istoric. Prin urmare, nu poţi fi conservator dacă nu ai capacitatea de a constata o stare de fapt. Prin urmare, conservatorul nu apără idealuri şi principii scoase din pix, ci constată modul în care s‑a organizat, istoric, evolutiv, acreţionar, viaţa socială. Conservatorul nu e un om cu papion. Sau ...

citește »

Război şi şcoală

Am citit recent un text al unui filolog universitar în care ni se explica distincţia dintre patriotism şi naţionalism. Autorul nu propunea o simplă distincţie semantică (lexicală), ci opera o ierarhizare axiologică, definind termenii în aşa fel încât să atribuie patriotismului calitatea de a fi bun în sine, oricând şi oricum, în vreme ce naţionalismul să rămână cu legitimitate limitată ...

citește »

Logica vieţii

1 martie 1837 e ziua de naştere a lui Ion Creangă, uriaşul scriitor pe care profesorii şi părinţii progresişti vor să‑l elimine din manuale şi din conştiinţa şcolarilor din România. Cică e depăşit, irelevant, greu de înţeles. Dar Creangă este relevant în multe feluri. Iată, acum, în aceste zile chiar, Creangă este actual, pentru că el e unul din scriitorii ...

citește »

Şcoala românilor

Ioan Popescu (1830‑1901), dascăl ardelean la Bârlad, a fost unul dintre uriaşii care au pus început bun şcolii publice a românilor. După ce a luptat împreună cu Avram Iancu pentru libertatea românilor ardeleni, a trecut Carpaţii în Bucovina şi apoi s‑a stabilit în Moldova, la Bârlad, unde a luptat pentru libertatea, unitatea şi independenţa românilor din Principate şi, apoi, din ...

citește »

Deşcolarizarea digitală Cruciada copiilor

Pe data de 18 decembrie, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a lansat în consultare publică Strategia de Digitalizare a Educaţiei din România 2021‑2027‑ SMART‑Edu, „într‑un timp record: 54 de zile de la data lansării procesului de consultare publică pe tema elaborării (26 octombrie 2020)”. La conceperea acestui document strategic au contribuit, după numărătoarea MEC, „peste 1.200 de persoane, 72 de experţi, ...

citește »

Evenimentele editoriale ale anului 2021. Liaoning People’s Publishing House, Shenyang (China)

La Liaoning People’s Publishing House, Shenyang (China) – unul dintre cele mai mari şi prestigioase concerne editoriale din Ţara lui Confucius – au văzut lumina tiparului, graţie Editurii Ideea Europeană, interesului editorilor chinezi şi sprijinului Institutului Cultural Român, traducerea în limba chineză a cărţilor Istoria României moderne de Ioan‑Aurel Pop şi Naţiune, modernizare şi elite româneşti de Mircea Platon. Volumele ...

citește »

Din nou despre continuitatea elitelor şi elitele continuităţii

Linia liberalismului naţional a fost inaugurată de Mihail Kogălniceanu. Nicu Gane scrie că Mihail Kogălniceanu a realizat „emanciparea unui aproape un milion de ţărani, dându‑le pământ, puşcă şi vot”. Probabil că, dacă ar fi trăit în SUA, Mihail Kogălniceanu ar fi fost socotit un al doilea Benjamin Franklin, doar că mai cult decât acesta, de o mai mare anvergură intelectuală. ...

citește »

Continuitatea elitelor. Elitele continuităţii

Civilizaţia euro‑atlantică a dat naştere „satului global” al lui Marshall McLuhan, adică acelor forme de coexistenţă analogică şi digitală care ne dau iluzia că lumea s‑a micşorat. Cu alte cuvinte, civilizaţia a dat naştere unui „sat” global fără ţărani pentru că e fără natură. În loc de concepţia hesiodică a „muncilor şi zilelor”, de timpul natural ciclic – în Europa ...

citește »

Eugen Simion şi farmecul discret al discernământului

Un „fragment” e fie o parte dintr‑un tot, fie un rest dintr‑o operă pierdută (sau neterminată). Fragmentele critice pe care le aveţi în faţă sunt părţi dintr‑un tot, dar acel tot este o atitudine. Şi sunt şi resturi ale unei lumi (nu opere) pierdute. Sunt, cu alte cuvinte, expresii ale unei atitudini, eminamente cumpănite, reflectând o lume civilizată prin cultură, ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest