Contemporanul » Articole scrise de Mircea Platon

Articole scrise de Mircea Platon

Mircea Platon (n. 23 iunie 1974, Iaşi) Redactor-șef la Convorbiri literare (Iași). Doctor în Istorie (2012), The Ohio State University at Columbus, Ohio, SUA. A publicat peste 200 de eseuri, comentarii politice și recenzii în toate marile ziare și reviste culturale din ţară. A publicat studii de istorie în Russian [...]

România între defrişarea munţilor şi defrişarea minţilor

Partidul Comunist Român, în frunte cu Secretarul său General, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a căzut de la putere în urmă cu treizeci de ani. Comunismul, ca ideologie, e o marfă de import occidental în România zilelor noastre. Segmentele care au mai rămas active din aparatul fostului P.C.R. şi din vechea Securitate s‑au convertit, după cum o declară chiar anticomuniştii de modă ...

citește »

„Teroarea istoriei” şi farmecul Istoriilor

Masele, moderne, se retrag în divertisment. „Evadează” din istorie stând locului şi închizându‑şi mintea într‑o cutie electrică… În faţa tăvălugului istoriei, a lipsei de sens aşternute peste noi de betoniera istoriei trasate de determinisme şi minorităţi active care scapă ochiului sau controlului nostru, comunităţile umane s‑au retras fie în mit, adică în timpul ciclic/an‑istoric, fie în timpul liturgic al restaurării ...

citește »

Convorbiri literare şi modernizarea organică a României

Modul în care înţelegea „gruparea de la Convorbiri” să apere ideea naţională e mult mai luminat decât majoritatea discursurilor politice naţionaliste din ţări aflate, atunci, ca şi acum, în avangarda civilizaţiei… Proiectele de lege depuse de convorbirişti includ şi pe cel al înfiinţării unei şcoli comerciale în Iaşi, proiect susţinut în noiembrie 1879 de I.C. Negruzzi, T. Maiorescu, P.P. Carp, ...

citește »

Educaţia „creativă”: şcoală de proletari

Un modernizator ca Zeletin, un modernizator însă care nu gândea şi nu milita pe banii unor oengeuri teleghidate din afara României, punea acum aproape o sută de ani problema modernizării învăţământului. Dar o punea pentru România, având în vedere interesele româneşti Neîncetatele reforme prin care a fost târât sistemul de educaţie din România de peste două decenii au fost justificate ...

citește »

SOS literatura română în școală! Ministerul Educației Artificiale

„Viziunea” ministerului asupra viitorului educației în România e una sinucigașă. Practic, avem în față un fel de scrisoare de adio a cuiva care urmează să își curme zilele. Și nu oricum, ci luând cu sine cât mai multe victime: copiii noștri. E, practic, un act de terorism cultural Practic, prin acest program, românii vor fi antrenați să devină imigranți în ...

citește »

„Formele fără fond” şi ideea naţională

Mă refer atât la stat, cât şi la popor, la naţiune înţeleasă ca stat, expresie a unui popor. Pentru că aceasta a fost linia majoră a activităţii culturale, adică politice şi intelectuale, adică a implicării practice generatoare de instituţii şi simboluri Figurile grupate în jurul Convorbirilor literare au alcătuit primul nucleu intelectual implicat în politica democratică. Paşoptiştii sau, înaintea lor, ...

citește »

„O scânteie‑n alergare”: Alexandru Vlahuţă. Omul – verigă de legătură a istoriei literare româneşti

Motto: „Bine e să ştii, la moarte, că o dungă laşi, un nume, C‑ai săpat la zidul nopţii, c‑ai muncit să‑ţi scoţi în lume Din al creierului zbucium, ca pe‑un diamant, ideea. Urma‑ţi fi‑va cunoscută pe‑unde ţi‑ai purtat scânteia… Ş‑o scânteie‑n alergare e o rază…” A. Vlahuţă, Din prag „Focul acesta grozav prin care am trecut, şi care încă nu ...

citește »

Răzvan Theodorescu şi Cele două Europe

Conexiunile pe care le face el amplifică, dar nu sfrijesc identitatea românească, pentru că vorbesc de rădăcini şi de întregul ecosistem cultural-istoric care a nutrit, în mod discret, această identitate. Cartea lui Răzvan Theodorescu nu ne arată doar de unde venim sau de unde ne tragem, ci mai degrabă ce ducem cu noi De multă vreme nu am mai citit ...

citește »

Dincolo de uriaşa putere de creaţie

Breban e unul dintre rarii noştri prozatori postbelici care nu lasă cuvintelor sarcina de a aluviona un înţeles. Breban nu e un romancier de cuvinte, un narator, ci un romancier de situaţii, de tensiuni. Romanele lui au temperatură interioară de nuvelă. Adică au tăietură poetică. Uneori, tensiunile au dimensiunea unui oraş (precum în Don Juan), alteori sunt cosmice (precum în ...

citește »

Elite şi conştiinţă naţională

Înainte de Marea Unire de la 1918, a fost Mica Unire de la 1859. Iar înainte de Mica Unire a fost apariţia unei generaţii de tineri boieri care au înţeles că nu trebuie abandonate tradiţiile româneşti, dar trebuie scăpat de sub apăsătoarea tutelă culturală a Otomanilor şi a altor imperii Unul dintre motivele pentru care în România e greu să ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now