Contemporanul » Poemul lunii (pagina 3)

Poemul lunii

Menachem M. Falek. Poeme

Născut în anul 1951, în oraşul Bistriţa, România. A emigrat în Israel în anul 1964. Locuieşte în Mevaseret, Ierusalim, căsătorit, tată a doi băieti şi bunic a trei nepoţi. Învătătură academică a literaturii ebraice şi filosofie. A fost adjunctul preşedintelui Asociaţiei Scriitorilor Evrei în Israel,  Preşedinte al sucursalei Jerusalem, a comitetului de scriitori. Poezii, povestiri şi traduceri ale lui Menachem ...

citește »

Poeme. Hilda Doolittle

Hilda Doolittle (1886 – 1961), sau „H.D.”, a fost o poetă modernistă şi traducătoare din greaca antică. A experimentat cu diverse genuri literare, dar este cel mai cunoscută pentru participarea sa în mişcarea imagistă, şi mai târziu vorticistă. Ambele curente, preocupate de dinamismul limbajului poetic în cadrul modernismului timpuriu, au fost concepute de Ezra Pound. Cei doi au avut o ...

citește »

Georg Trakl tradus și comentat de Christian W. Schenk

SEARĂ ÎN LANS Hoinăreală prin vară de amurg Pe lângă snopi îngălbeniţi de grâu. Sub văruite bolţi, Unde rândunica se ivi şi zbură, şi‑un vin focos. Frumos: O, melancolie şi zâmbet violet. Seara şi aromele de verde‑ntunecat Ne răcoresc cu fior frunţile încinse. Ape argintii se scurg peste treptele pădurii, Noaptea şi fără cuvinte o viaţă uitată. Prieten; înfrunzite punţi ...

citește »

Federico García Lorca (1898-1936)

Federico García Lorca se naşte în localitatea Fuente Vaqueros/ Gganada în familia unui latifundiar. Face studii universitare la Granada şi Madrid. În 1918 publică prima carte, Impresii şi peisaje (eseuri, proză), urmată de Carte de poeme (1921), Cântece (1928), Romaciero ţigan (1928), Poetul la New York (1930), Divanul Tamatit (1936), Sonetele dragostei obscure (1936) ş. a. Scrie piese de teatru, ...

citește »

Un poem de… Aura Christi

Lecţia de iubire   Nu se cade de tine să te ascunzi, mai ales că toamna azi, la prânz, în palma ta a renăscut, şi-a luat avânt şi a zburat ca un gând din cale afară de copt, ezitant. Totul se întorcea după paşii tăi în livadă, când te-ai oprit în faţa caisului. Frunzele-i verzi fremătau ca o porumbiţă stând ...

citește »

Poeme de Liana Sakelliou

Poezia contemporană greacă merită toată atenţia şi vocile acestei poezii dezmint discriminările dintre aşa‑zisele culturi mari şi culturi de nişă. Una dintre aceste voci, puternică, feminină şi care are marele har de a nu se repeta niciodată, este aceea a Lianei Sakelliou. Liana Sakelliou s‑a născut la Atena, unde a studiat literatura engleză la Universitatea din Atena, continuând studii postuniversitare ...

citește »

Pierre de Ronsard: Sonnets pour Hélène

Quand vous serez bien vieille   Quand vous serez bien vieille, au soir à la chandelle, Assise auprès du feu, dévidant et filant, Direz chantant mes vers, en vous émerveillant: «Ronsard me célébrait du temps que j’étais belle». Lors vous n’aurez servante oyant telle nouvelle, Déjà sous le labeur à demi sommeillant, Qui au bruit de Ronsard ne s’aille réveillant, ...

citește »

Un poem de… Mihai Kantzer

Rondul de dimineaţă mă uit în oglindă, văd un vechi tovarăş de arme, am ridicat viziera, am frecat coturile de la distanţă, ca într-un vechi ritual şamanic, îmi fac rondul de dimineaţă în jurul mesei din living, şi apoi o iau de la capăt, pe un alt traseu mai anevoios, mai stâncos maşini îmi taie calea pe peretele alb, oameni ...

citește »

Trianon după 100 de ani. România văzută prin ocheanul poeziei

Aura Christi Lecţia de libertate Sfinţi trişti, cu aure negre, ciuruiţi de gloanţe, sudalme, transformaţi în paznici ai grânelor, apoi în paznici ai armelor şi soldaţilor; trataţi cu evlavie de păsări şi câini, sfinţi trecuţi prin furcile caudine, nefiresc de senini, apropiaţi şi străini… Învăluiţi în aburul unui surâs abia înţeles, admiraţi în tăcere, strânşi unii în alţii, ca sufletul ...

citește »

Trianon după 100 de ani. România văzută prin ocheanul poeziei

Înviere Brusc s-a-nserat. În sfeşnic lumânarea, pocnind, se-aprinse singură, din nou. Trei zile L-am vegheat sub răsuflarea de somn ce-n somn e somnului ecou. Şi între pleoape strâns ţineam mormântul: roşie stâncă spartă-n sur dreptunghi. Romanii-ntre măslini dormeau urându-L, stând ghemuiţi, cu capul pe genunchi. La vremea cântului de miruire, ne-am pus cenuşă-n păr şi-am plâns amar: „O, suflete, durere-i ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest