Contemporanul Revista Contemporanul. Ideea Europeană

Cunoașterea limbii germane îți poate deschide noi orizonturi Învățarea unei limbi străine înseamnă aprofundarea unor noi orizonturi ale cunoașterii. Comunicarea este considerată a fi ,,cheia” succesului profesional, întrucât deschide oportunități noi și solidifică evoluția personală. Limbile străine reprezintă, așadar, imboldul comunicării, căci pentru a exista o comunicare eficace, este nevoie de o înțelegere pe măsură. Deși drumul spre cunoaștere este ...

Revista Contemporanul nr. 09 Septembrie 2022 În loc de editorial Nicolae Breban • O literatură română deschisă spre Europa  / 3 Visam la o literatură română de tipul celei ce se făcea la Sburătorul înainte de război. Evenimente • Academia Română Dicţionarul Tezaur al limbii române / 4 Lansarea integralei digitale a Dicţionarului Tezaur al limbii române / 4 Un ...

Revista Contemporanul nr. 08 August 2022 În loc de editorial Nicolae Breban • Tiranii Mărunţi / 3 Nimeni nu poate să ne informeze de ce a făcut cotitura din iulie ’71, la întoarcerea din China şi Coreea de Nord. Instrumentul care crede la un moment dat că este Dumnezeu şi, în loc să meargă spre un scop, devine el însuşi ...

Revista Contemporanul nr. 07 Iulie 2022 În loc de editorial Nicolae Breban ● Un grup de disidenţi / 3 Un om care creează ceva deosebit, un om de ştiinţă, un matematician, un scriitor, un pictor nu poate să nu‑și cunoască valoarea. Noica vorbeşte de un primitivism civic, când fiecare disident vrea să înceapă istoria cu el. Evenimente • Academia Română ...

Academia Română, prin Secţia de ştiinţe geonomice, a organizat dezbaterea cu tema „România – resurse minerale şi energetice. Potenţial şi strategie”, prima dintr‑o serie de dezbateri ce au ca scop identificarea unor soluţii viabile pentru România, în contextul actualei crize energetice, propunând consultarea tuturor factorilor implicaţi, cu deosebire a mediul ştiinţific şi a factorilor decidenţi. Lucrările au fost deschise de ...

Conferinţa profesorului Ion Pop este dedicată revistei Echinox, un reper al literaturii române din secolul XX. Apărută la Cluj‑Napoca în intervalul de destindere ideologică al anilor ’60 şi coordonată pentru o perioadă de prof. Ion Pop, revista Echinox a oferit prilejul reunirii unui grup de filologi care promovau un concept poetic neomodernist, bazat pe estetizarea expresiei. Deşi gruparea literară constituită ...

T.S. Eliot s‑a născut în Missouri la 26 septembrie 1888. Urmează cursurile Universităţii Harvard. În 1910 părăseşte SUA şi se înscrie la Sorbona. După un an se întoarce la Harvard pentru un doctorat în filosofie, dar în cele din urmă pleacă definitiv în Europa şi se stabileşte în Anglia (1914). În 1927 devine „supus al Majestăţii Sale” şi la sfârşitul ...

Cu nouăzeci de ani în urmă, la un Congres Internaţional al Ştiinţelor Istorice ţinut în capitala Norvegiei (1928), unul dintre părinţii fondatori ai studiilor dedicate sud‑estului european, Nicolae Iorga, aborda un subiect care, într‑o anumită măsură, a aparţinut şi „Zilelor Balcanice” din cadrul unui congres similar ţinut tot la Oslo, în 2000: este vorba despre întâlnirile Răsăritului european cu Occidentul, ...

Academia Română a găzduit sesiunea ştiinţifică cu tema „Căderea unui dictator. Război hibrid şi dezinformare în Revoluţia Română din decembrie 1989”, eveniment organizat de Institutul Revoluţiei Române din Decembrie 1989 (IRRD ’89). Manifestarea a avut loc în amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu” al Bibliotecii Academiei Române şi a fost moderată de acad. Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al Academiei Române, şi de prof. ...

Biroul Prezidiului Academiei Române a luat act cu îngrijorare de anunţul Arhivelor Naţionale privind posibilitatea restricţionarii accesului la documentele (din depozitele proprii) cu marcaje de secretizare, din perioada comunistă şi chiar mai vechi. Acest fapt constituie o lovitură gravă pentru cercetarea istoriei naţionale, în totală contradicţie cu practica din ultimele decenii, cu precedentul creat de activitatea Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza ...