Contemporanul » Articole scrise de Conte (pagina 20)

Articole scrise de Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1881, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent cu aparițiile editoriale, inclusiv ale editurii Contemporanul, care vă pune [...]

Constantin Lupeanu: Lelu Bărbat şi Marea Unire

Cum vă spuneam, prima etapă este durerea asta surdă după pământul pierdut. Faza a doua este şi mai simplă: toţi românii se îmbolnăvesc de patriotism, iar cei din afară se întorc în patria lor din moşi strămoşi. Cei care trăiesc pe pământ românesc, se întorc cu pământ cu tot Lelu Bărbat fusese vistier într-⁠o altă viaţă, de mult, pe vremea ...

citește »

Alina Bako: Feeling-⁠uri, apocalipsă şi literatură

Pendularea între diversele forme culturale, descoperirea efemeră, interesată, vicioasă, snoabă şi de scurtă durată a literaturii la modă, trăirea intensă a problemelor fundamentale ale societăţii, dar cu jumătăţi de măsură a timpului, adoptarea mimetică a unor comportamente alienante sunt menite să alunge spectrul gândirii într-⁠o zonă a derizoriului Diluare, inconsistenţă, pierdere a valorii sunt forme pe care Vattimo le asocia ...

citește »

Acord de parteneriat Academia Română – Institutul Cultural Român

Academia Română și Institutul Cultural Român au semnat joi, 15 februarie 2018, ora 12:30, în prezența presei, un acord de parteneriat instituțional, ce are ca scop promovarea creației culturale și științifice românești în țară și mai ales în străinătate. Ceremonia de semnare a avut loc la sediul Academiei Române, din Calea Victoriei 125, București, în Clubul Academicienilor. Evenimentul a fost ...

citește »

Revista Contemporanul nr. 01 Ianuarie 2018

Revista Contemporanul nr. 01 Ianuarie 2018 ■ Eveniment ♦ Academia Română Papa Francisc – membru de onoare al Academiei Române/ 2 ■ Editorial Nicolae Breban ● Trecerea prin infern/ 3 Ar trebui, ca atâţia alţii, indivizi respectabili pe care îi cunosc sau i-am citit, să-mi admir adolescenţa şi împreună cu atâţia cântăreţi ai lumii să împing şi să depozitez acolo ...

citește »

Horia Vicenţiu Pătraşcu: Marile teme

Nicolae Breban pare în această cultură de mimoze un primitiv. Şi el este un primitiv. Vorbeşte tare, scrie tare! Clocoteşte, spumegă, dă pe din afară. Nu încetează să se mire! La peste 80 de ani, Breban este uimit de viaţă! Într-⁠o ţară unde sictirul se poartă pe buze ca rujul, unde dacă nu eşti scârbit pari complet idiot, unde copiii ...

citește »

Victor Teişanu: Romanul ca document

O lume fără busolă şi saturată de false repere capătă, în haina epică aleasă de autor, dimensiuni apocaliptice Ca prozator, Constantin Iftime adop­tă strategii aparent divergente, unite însă prin suflul liric de o forţă vitală indiscutabilă. Oscilând între realismul frust şi structuri poematice, cu origini inclusiv în literaturile franceză şi americană, el acordă mereu prioritate gestului care să epateze percepţia ...

citește »

Boris Marian: Demnitatea umană nu poate fi ucisă

O lucrare monumentală despre oameni-⁠giganţi la suflet, fizic mai mici decât noi Deşi am citit multe cărţi pe tema Holocaustului, nu pot ascunde uimirea, impresia dureroasă pe care mi le-⁠a produs cartea scrisă de doi jurnalişti israelieni – Yehuda Koren şi Eilat Negev, În inimile noastre eram nişte uriaşi (Extraordinara poveste a piticilor din Rozavlea), apărută la Editura Grinta din ...

citește »

Constantin Coroiu: Omul universal faţă cu „istoria frauduloasă”

Când se împlinea o jumătate de secol de la moarte, G. Călinescu era pus de nişte tejghetari de la un cotidian în rândul „apostolilor lui Stalin”. Adică alături de hidosul Iosif Kişinevschi, poreclit şi „cocoşatul de la Notre Dame”, de Ana Pauker, de Chivu Stoica, de Valter Roman, de alţi mulţi cominternişti şi agenţi NKVD, gropari ai culturii naţionale şi ...

citește »

Dan Berindei: Pentru unitatea naţională

File din istoria Academiei Române Academia Română se confundă cu naţiunea română şi istoria ei s-⁠a dezvoltat în cadrul celei a României moderne şi contemporane. În procesul ei de devenire se reflectă cel al ţării înseşi, cu biruinţele şi momentele de înălţare, dar şi cu încercările, suferinţele şi căderile. Sub cupola ei, s-⁠au succedat în timp cărturarii şi marii creatori ...

citește »

Alexandru Surdu: Semnificaţia pentadică a morţii în Balada Mioriţa

Un fel de coincidentia oppositorum între real şi imaginar, între cosmic şi teluric, pe care cântăreţul popular o face cu repetarea aceloraşi versuri şi finalul acela apoteotico-⁠funebru: „Şi stele făclii”, adică stele ale Cerului nemuritor şi făclii ale morţii Încercarea de a scrie despre ceva care s-⁠a bucurat de un interes deosebit aproape două secole, cum este cazul baladei Mioriţa, ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest