Contemporanul » Articole scrise de Conte (pagina 20)

Articole scrise de Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1881, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent cu aparițiile editoriale, inclusiv ale editurii Contemporanul, care vă pune [...]

Tudor Vianu – un luminos exemplu de cărturar

În perioada de doctorat a purtat o corespondenţă susţinută, punctată de întâlniri amicale, cu prietenul său din liceu, poetul Ion Barbu, care studia matematica la Göttingen… Tudor Vianu s‑a născut la 27 decembrie 1897/8 ianuarie 1898, la Giurgiu, pe atunci Judeţul Vlaşca, şi a murit la 21 mai 1964. Fiind convertit, a fost înmormântat la Cinitirul Bellu. Părinţii – dr. ...

citește »

Scrisoare către un prieten

Dragul meu prieten,   Am fost învinuit de aiurea, de unii care‑şi spun singuri „maestru”, că am publicat carte românească în China, prin presiuni. Tu ştii că fabulistul Marcel Breslaşu scria că acest cuvânt, „maestre”, „este ca gâdilarea porcului pe burtă”. Dar ei, aceşti „maeştri”, ştiu măcar să citească? Îţi dai seama ce crimă am putut să comit! În loc ...

citește »

Iona – Poetul apocalipsei amânate

În sens restrâns, textele biblice literaturizate sunt curse ideale. Capcane revelatorii. Cumva exterioare realităţii, ele reclamă în noi miezul ei esenţial… Teoretic, ori de câte ori un scriitor se întoarce la Iona, nu rămâne neschimbat. Atât de intim se concretizează revizitarea lui Iona, Isaia şi mai ales Iov, că distorsionează siguranţa curioşilor ce aterizează în atelierul lor profetic; de regulă, ...

citește »

România şi sentimentul prezenţei divinităţii. O confluenţă magică

Prima mea întâlnire cu România a avut loc la începutul anilor ’90. Aveam vreo nouă sau zece ani şi am găsit din întâmplare în vechea bibliotecă de acasă – grădina mea secretă, plină de cărţi prăfuite – un volum al unui autor, al cărui nume mi s‑a părut ciudat, îndepărtat, aproape oracular. Era o carte intitulată Sacrul şi profanul, într‑o ...

citește »

II. Trianon. După 100 de ani

Asociaţia Contemporanul, în parteneriat cu Academia Română, Institutul Cultural Român şi Muzeul Municipiului Bucureşti, a organizat – în cadrul Centenarului Marii Uniri – o serie de conferinţe, prelegeri şi lecturi publice cu genericul Trianon. După 100 de ani. Ce semnificaţie are Tratatul de la Trianon? Cum arată acest eveniment major, aşezat în contextul istoric al primelor decenii ale secolului al ...

citește »

Ferestre pictate

Ţac‑ţac! În tăcerea deplină a casei, mama taie cu foarfeca un trandafir de ghiveci. Azi e vizită. Asta vrea să însemne că stăm aşezate în jurul mesei de cristal încastrat în rame de nuc şi ne bem cafeaua. Masa are o sută de ani, „lucrată de mână, aşa ceva nu se mai face”. Pentru mama, nimic, dar absolut nimic nu ...

citește »

Cheile unui roman. Accent final: Ikaria sau „noima”?

Va hotărî să se întoarcă în ţară, să‑şi urmeze destinul, înţelegându‑l şi, pe cât posibil, să‑l controleze prin cunoaşterea misiunii sale în lume şi a indisolubilului amor fati… Andrei, captiv încă pe suprafaţa surprizelor, mai mult sau mai puţin spectaculoase, este mereu alături de înţelesurile de substrat ale informaţiilor primite, chiar şi atunci când i se dezvăluie „ascunsul” insulei: Himera ...

citește »

Kiki Dimoula (1931-2020)

„Am mers mult în sentimente,/ ale mele şi ale celorlalţi,/ şi întotdeauna a rămas loc între ele/ pentru a trece timpul cel larg.” Kiki Dimoula, din poezia ei Am trecut. Cred că aceste versuri, printre multe altele, reflectă motivul pentru care a scris poezie şi de ce au citit‑o atât de mulţi şi atât de diferiţi oameni. Dimoula, cu ustensile ...

citește »

Selimir Radulović şi o nouă dimensiune a Poeziei

Graţie gestului extraordinar şi bine intenţionat al redacţiei cunoscutei reviste Contemporanul, avem ocazia de a promova, după o pauză de mai mulţi ani, în România, scriitori sârbi şi cultura sârbă. Este o mare onoare pentru mine, dar şi o mare responsabilitate, deoarece prezentarea unei culturi într‑o altă cultură implică o misiune extraordinară, fiindcă cel ce face selecţia autorilor şi operelor ...

citește »

Moneda străină pe teritoriile Principatelor Române

Leul devine oficial monedă a românilor pe 16 septembrie 1835, când domnul Ţării Româneşti, Alexandru Ghica, instituie ca monedă a ţării leul… Ca urmare a încetării emisiunilor monetare proprii pe piaţa monetară a Ţării Româneşti, în secolul al XVI‑lea au pătruns nominaluri străine, aşa încât la mijlocul secolului al XVII‑lea circulau în cele două Principate monede ale altor state, emisiuni ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest