Contemporanul » Articole scrise de Conte (pagina 30)

Articole scrise de Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1981, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent cu aparițiile editoriale, inclusiv ale editurii Contemporanul, care vă pune [...]

Sorin Lavric: Anahoretul din catacombă

Şi, peste toate, un duh al sfârşitului care dă scrierii aerul unei verdict definitiv, o mărturie clandestină cu bătaie precumpănitor mistică, proscrisul fiind când atins de zgârcenie verbală, când pătruns de facondă fierbinte Ca o carte să fie crucială, din rândurile ei trebuie să răzbată certitudinea sfârşitului: o lume se prăbuşeşte, de normele ei se alege praful, iar în locul ...

citește »

Dan Berindei: Academia Română (1866-2016)

Academia Română se confundă cu naţiunea română şi istoria ei s-⁠a dezvoltat în cadrul celei a României moderne şi contemporane. În procesul ei de devenire se reflectă cel al ţării înseşi, cu biruinţele şi momentele de înălţare, dar şi cu încercările, suferinţele şi căderile. Sub cupola ei, s-⁠au succedat în timp cărturarii şi marii creatori ai naţiunii, au răsunat cuvinte ...

citește »

Alexandru Surdu: Filosofia românească şi Marea Unire

Printre înţelepţii dintre care au fost selecţionaţi apoi pe diferite liste cei mai cunoscuţi se numără şi patru traco-⁠geţi: Salmoxis, Orfeus, Pittacos şi Anacharsis La împlinirea celor 100 de ani de la Marea Unire (1918) a românilor din Transilvania, Banat, Bucovina şi Basarabia cu România, Institutul de Filosofie şi Psihologie „Constantin Rădulescu-⁠Motru” al Academiei Române, a răspuns la iniţiativa Domnului ...

citește »

Fiica lui Augustin Buzura: „Tata avea trei copii –⁠ pe noi şi Fundaţia Culturală Română”

„Tata a avut trei copii, pe noi doi, pe care ne-⁠a iubit cu bunătate şi duioşie, vecine cu sfinţenia şi a mai avut un copil, ca un sublim şi dificil pariu cu literatura şi cultura, Fundaţia Culturală Română”, a afirmat joi seară fiica regretatului scriitor Augustin Buzura, Anamaria Maior Buzura. „Dacă nouă ne-⁠a oferit căldura şi iubirea părintească, ICR i-⁠a ...

citește »

Dana Oprica: Alexandru Rosetti şi Basarab Nicolescu

Între cei doi, s-⁠a cimentat o relaţie durabilă de prietenie, rezultată din nerăbdarea de a se vedea, auzi, citi, presărată de susţineri şi bucurii Realitatea este o reţea de relaţii unde fiecare parte nu poate fi înţeleasă decât prin raport cu celelalte. Teoria bootstrap (Geoffrey Chew) Am reluat, după cum promisesem anul trecut, seria de referinţe şi impresii rezultate în ...

citește »

Theodor Codreanu: Poezia ca poveste

Eminescu ştie că aspiraţia către „formele perfecte” văzute astfel este marea dramă a cunoaşterii umane, îngemănare a minţii şi inimii, potenţată de geniu Formele perfecte. În plan strict stilistic, marea performanţă a lui Eminescu, în Luceafărul (dar nu numai), e că sub forma clasică, hiperconcentrată a catrenului cu măsura de 7/8 silabe, rimă încrucişată şi ritm predominant iambic, se ascunde, ...

citește »

Vasile Muscă: Nietzsche despre filologia clasică

Umanismul de tip filologic, ca unul din fenomenele cele mai caracteristice ale Renaşterii, evoluează conform logicii sale interne către o „castă” sau un „ordin” ce formează o elită intelectuală, care se va închide, în cele din urmă, în sine, alcătuind o mână de aleşi, ce îşi extrag puterile lor de viaţă nu din trăirea efectivă a prezentului dat, ci refugiindu-⁠se ...

citește »

Un proiect-⁠monument al Cetăţii Tomisului: Răzbunarea barbarilor

Cultura română resimte astăzi în mod imperios nevoia unei actualizări a exegezei operei poetului Publius Ovidius Naso, după mai multe inhibiţii şi starturi ratate. În pofida unui interes critic oarecum semnificativ pentru cunoaşterea şi aprofundarea operei acestuia, în pofida unor temerare eforturi de a construi o lectură critică eficientă, în momentul de faţă rezultatele exegezei operei ovidiene sunt, în România, ...

citește »

Dan Dungaciu: Limba română, România şi China

Românii au avut limba. Şi pe baza ei s-⁠a construit şi constituit restul. Aşa cum pentru evrei Biblia a fost patria lor călătoare, cum frumos scria Heine, pentru români, limba a fost patria lor vorbitoare… Ziua Limbii Române la Beijing A treia ediţie a evenimentului „Cinstirea Zilei Limbii Române” a avut loc în cadrul Târgului Internaţional de Carte de la ...

citește »

Mihaela Helmis în dialog cu Constantin Lupeanu. România-⁠China sau o lecţie de iubire

Când un sinolog este întrebat: „Este grea limba chineză? Poţi s-⁠o înveţi?”, sinologul răspunde: „Nu este grea. Nu este grea deloc. Primii zece ani sunt mai dificili”. Este nevoie de mulţi ani până să începi să o înţelegi cum se cuvine, dar de limba chineză te îndrăgosteşti repede. Prietenii chinezi ai culturii române Mihaela Helmis: Ne întâlnim la puţin timp ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now