Din ultimul număr:
Contemporanul » Articole scrise de Marian Victor Buciu

Articole scrise de Marian Victor Buciu

Marian Victor Buciu, profesor doctor la Facultatea de Litere a Universitatii din Craiova, preda cursuri de istoria literaturii romane interbelice, din perioada comunista si postcomunista, cuprinzand analize si sinteze ale unor curente si opere de mare interes artistic. A publicat in reviste numeroase cronici, studii si eseuri literare. Mentionam volumele: [...]

Sorin Alexandrescu și utopia istorică

Sorin Alexandrescu face acum un recurs critic, metodic. Pătrunde în vizor perspectiva organicistă, care a generat într‑adevăr o seducţie esenţială, pe sursa germanică ştiinţific‑naţională… În Testamentul lui Nae Ionescu (în Paradoxul român), unde Sorin Alexandrescu explică modul în care înţelege gândirea lui Nae Ionescu, în centru rămâne tot Mircea Eliade. Dar, atenţie, ca personaj aparent principal, în fapt secundar, un ...

citește »

Literatura română şi şcoala româno‑europeană

În unele privinţe, în România s‑a ajuns mai jos de forma europeană fără fond românesc de acum un secol şi jumătate. S‑a mers până la forma fără formă, amândouă autohtone. În loc de stimulare, s‑a ales simularea. De exemplu, chiar simularea formei… Am citit articolul polemic, alarmat şi alarmant, al lui Ion Simuţ, despre „receptarea literaturii române în şcoală”, abia ...

citește »

Elogiul neînţelegerii

Dispar limitele între activ, reflexiv, pasiv. Totul devine sau numai rămâne comod. Explicaţia se scurtează Ligia Fărcaşiu, lui Bejan: „Sunt convinsă că nu mă înţelegi prea bine” (Nicolae Breban, Frica, Editura Tracus Arte, 2018). Nu că n‑ar fi de înţeles, de acceptat sau ar mai exista şi alte moduri de a gândi. Deşi nu gândirea e la mijloc, ci facerea. ...

citește »

Gândirea înţelegerii, înţelegerea gândirii, în Frica, de Nicolae Breban

Atenţie la ce înţeles viu, conjunctural, acordăm înţelesului amorţit ori inerţial, avertizează, în fel şi chip, naratorul Falsa gândire bântuie fantomatic personajele Fricii (N. Breban, Frica, roman, Editura Tracus Arte, 2018). Dar poate exista gândire înfricoşată? Cum citim în cap. IV, gândirea funcţionează în stalinism, până la un punct precum în scurta dictatură carlistă, ca acţiune înrolată. Termenul istoric era ...

citește »

Tranzacţionalismul românesc

Tranzacţionalismul românesc extins şi naţionalismul aşa‑zis pozitiv sunt, politic, slujite lamentabil de contradictoriu Istoric, e îndreptăţit să readucă în memorie, în penultimul articol al cărţii, un „naţionalism pozitiv – cu caracter economic, înainte de toate”, punctat ilustrativ prin jurnalistul M. Eminescu („în contra” lui E. Carada), de pe poziţia unui conservator, dar nu antiliberal, atent la forme şi fond, „un ...

citește »

Naţionalismul pozitiv în Uniunea Europeană

Naţiunea, în contemplaţia şi propensiunea autorului, are plural, cum are prezent şi viitor. E determinată şi religios, creştin, răsăritean. Ortodoxia (desigur, naţională) posedă viitor, fiind „profund contemporană şi un reper în Europa naţiunilor, a pluralismului, a democraţiei” Cartea lui Răzvan Theodorescu, Cele două Europe, ediţia a II‑a, revăzută şi adăugită (Editura Ideea Europeană, Bucureşti, 2018), a apărut întâi cu titlul ...

citește »

Condiţia de model

Pentru Sorin Alexandrescu dramele istoriei sunt trăite nevinovat. Ce doreşte este să ajungă atât de avizat, încât să le ocolească, asemenea marilor gheţari iviţi înaintea vapoarelor. A trăi fără dramă – ce ideal! Dacă Sorin Alexandrescu se crede în stare să iasă din istorie, se străduieşte aici să‑l scoată pe M. Eliade din politic. Unde, mintal (retoric, scriptic), ar fi ...

citește »

Cum citim literatura carcerală?

Zguduitoare, provocatoare, această perspectivă polemică pe termen scurt pe un subiect fără limită temporală: posteritatea ca substitut al eternităţii. Cartea, foarte binevenită, inedită în substanţa ei, pe deasupra scrisă de un autor cu multe haruri (talente!), oscilează oţelit între tulburător şi tulbure E momentul să precizez că incompatibilităţile sunt în volumul de cronici eseistice identificate (Sorin Lavric, Glasuri din bolgie, ...

citește »

Cum ne apropiem de literatura carcerală

Persistă ambiguitatea. Când scrie că „beletristica nu face două parale dacă nu emană o trăire filocalică”, Lavric e radical, reducţionist. Dar când scrie că „un om fără stil e un rebut al speciei…”, trece în absolut de partea retoricii, a expresiei Mărturiile celor comentaţi documentează. Fără dubiu, admiţând o anume selecţie? Nu ştiu câtă îndreptăţire am să întreb. Dar repet: ...

citește »

Cum citim literatura carcerală?

Exeget al lui C. Noica, filosof ontologist, atras de legionarismul românesc interbelic, traducător în colaborare din Heidegger, aici comentatorul îl pomeneşte doar pe filosoful O. Spengler, din necesitatea de a re‑ şi de‑marca, în viaţă, existenţa a două tipuri de momente: episodice şi epocale Cum citim, critic, literatura carcerală? Aşa cum, cred, nu prea se citeşte, în pofida succesului de ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now