Din ultimul număr:
Contemporanul » Articole scrise de Marian Victor Buciu

Articole scrise de Marian Victor Buciu

Marian Victor Buciu, profesor doctor la Facultatea de Litere a Universitatii din Craiova, preda cursuri de istoria literaturii romane interbelice, din perioada comunista si postcomunista, cuprinzand analize si sinteze ale unor curente si opere de mare interes artistic. A publicat in reviste numeroase cronici, studii si eseuri literare. Mentionam volumele: [...]

De etnie… străină

Grădina de sticlă (roman, ed. Cartier, Chişinău, 2018, ediţia a III‑a, 2019) este un titlu de carte născocit deopotrivă cu numele autorului, T. But, pentru lectura şcolară obligatorie. Tatiana Ţîbuleac a declarat că voise să‑şi numească romanul Cioburi. E sugerată aici o onto‑retorică narativă întemeiată pe un limbaj („Îţi simt în carne fiecare cuvânt.”) şi o afectivitate („Dragostea ta m‑a ...

citește »

Iona, bărbatul din povestirea femeilor

Potrivit Ioanei Pârvulescu, scrierea (Prevestirea, roman, Humanitas, 2020) a fost generată de prenumele ei „tradus” în engleză, Iona, nume biblic de bărbat. Fără niciun echivoc de gen, romanul e dedicat bărbaţilor, acelora care sunt şi taţi. Iona ben Amithai e numit după tată, Iona însemnând porumbelul. Un nume, în definitiv, purtat în numele lui Dumnezeu. Titlul, Prevestirea, evidenţiază misiunea profetică ...

citește »

Viaţa ca „ciornă” şi moartea ca operă

Mama şi fiul (Tatiana Ţîbuleac, Vara în care mama a avut ochii verzi, roman, 2017, ediţia a VII‑a, 2019, Ed. Cartier, Chişinău) trăiesc în Franţa de nord, într‑un sat dintr‑o zonă de pescari. În Franţa, numită de ea „cea mai frumoasă ţară de pe glob”, urma să moară senină şi împăcată. Aleksy, povestitorul, în prezent, iubeşte mult satul francez. Atunci, ...

citește »

„Referitor la romancieri, pe Nicolae Breban contez!”

George Motroc: Domnule Profesor Marian Victor Buciu, vă propun un interviu pornind de la cartea dvs. 10+10 Prozatori exemplari nominalizaţi la Nobel… Privind retrospectiv, astăzi aţi face modificări în listele din carte, de exemplu, aţi adăuga un autor sau un roman lansat după 1989, care să merite o astfel de nominalizare? Marian Victor Buciu: M‑am oprit, pentru regimul literar, forţat ...

citește »

Omul predat de bunăvoie

Un bun roman european, actual, critic‑negativist, anti‑politic mai curând decât apolitic, istoric (din nefericire) şi literar (din fericire), este cel al Simonei Sora, Complezenţă. Înălţarea la Ortopedie. Musafiri pe viaţă, Polirom, 2020. Citesc cartea desfăşurată în jurul omului predat sau eşuat de bunăvoie urmând biografia personajului feminin, născut în România şi migrând temporar în Elveţia. Complezenţa care „mimează viaţa” îi ...

citește »

Misterioasa lume a durerii

Mottoul din W. B. Yeats vesteşte, complex şi contradictoriu, în romanul Veronicăi D. Niculescu, Toţi copiii librăresei (Polirom, 2000), o misterioasă lume a durerii. Nota explicativă a autoarei despre ceea ce rar se mai numesc sursele de creaţie (întâmplări „inspirate de experienţele mele şi ale prietenelor mele şi ale surorilor prietenelor mele”) poartă tot un titlu oximoronic: Crunte vremuri minunate. ...

citește »

Interbelicul în critică şi genuri colaterale

Doar „Doi critici”. Inclusă, ultraselectiv, la proză, critica literară e, se constată principial, în acţiune, la Mihai Zamfir (Scurtă istorie. Panorama alternativă a literaturii române, II, Polirom, 2017). Avem o critică estetică, de familie occidentală, dar sinteza abia pomeneşte de cei care „oferă mostre inegalate de interpretare estetică” (deci, propriu‑zis, critică, la modul lui G. Călinescu): Şerban Cioculescu, Vladimir Streinu, ...

citește »

Referențialitatea poeticii lui Leonid Dimov

Doza de referenţialitate şi autoreferenţialitate rămâne de stabilit privitor la textele poetice ale lui Leonid Dimov (11 noiembrie 1926 – 5 decembrie 1987). Comentatorii l‑au proiectat şi executat în estetica autoreferenţială, anti‑ sau non‑mimetică. Termenul incriminator, neestetic, ideologic, era „evazionism”, aplicat tuturor „oniricilor”. Care fugeau doar de „realitatea” de propagandă, nu şi de realitatea curentă, evident mai cu seamă personală. ...

citește »

Ficțiunile gratuității

Despre morală, filosofie şi religie personajul predilect bavardează laborios dincolo de noimă despre „prejudecata prieteniei”, dar fără clipire deopotrivă despre trădarea prieteniei, folosirea sentimentelor şi ideilor fostului prieten, faptul că doar elitele cunosc prietenia, restul doar o simulează; prietenia e ca un templu, iar pe lângă ea istoria e numai o vorbă bună de şters mizerii. Dar nimic nu e ...

citește »

Creaţia realităţii

Circum‑scrierea sensului   Continui să mă refer la dificultăţile sensului, ajunse până la dispariţia acestuia, în nuvele din Act gratuit de N. Breban. Trei aspecte mai am să adaug. Bolnav de mania grandorii, Vlad Negreanu (Romanţă neagră într‑o ţară roşie) nu doar că nu ignoră înţelegerea, dar pare că o consideră într‑un mod excesiv, strict individual, şi crede că el ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest