Contemporanul » Articole scrise de Marian Victor Buciu

Articole scrise de Marian Victor Buciu

Marian Victor Buciu, profesor doctor la Facultatea de Litere a Universitatii din Craiova, preda cursuri de istoria literaturii romane interbelice, din perioada comunista si postcomunista, cuprinzand analize si sinteze ale unor curente si opere de mare interes artistic. A publicat in reviste numeroase cronici, studii si eseuri literare. Mentionam volumele: [...]

Iuliu Maniu văzut de Sorin Alexandrescu

Iuliu Maniu îi apare lui S. Alexandrescu ireproşabil moral, ambiguu şi puţin eficient politic. Mod de a spune că morala nu înseamnă prea mult în politică… Să urmăm, totuşi, aplicaţia, pe care o aflăm în secţiunea VI. Partidul Naţional‑Ţărănesc Creştin şi Democrat (PNŢCD) din Paradoxul român. Nordicul ardelean Iuliu Maniu ar fi „un om politic pilatian”. Simbol biblic binecunoscut şi ...

citește »

Romanul strict referenţial

Romanul în care prevalează documentul, păstrător al memoriei tragice, care nu rescrie ficţional istoria, după aproape opt decenii, îi admite ultimul cuvânt… În intenţie, cartea lui Mirel Taloş, Undeva, în Transilvania, este un anume tip de roman‑document. Scrierea este documentată de biblioteci, arhive şi de mărturiile protagoniştilor, azi, cu o excepţie, dispăruţi. Oarecum autobiografică, prin memoria de neam (rudenie) şi ...

citește »

Un fel de înţelepciune

Nistor revendică, liber, „o mai clară apreciere a situaţiei”. Un plus de cunoaştere, doar o nuanţă faţă de radicalismul absurd, lipsit de sens… În romanul Frica de Nicolae Breban, publicat de Editura Tracus Arte, Nistor ia în seamă calmul, răbdarea, un fel de înţelepciune, atunci când îi vorbeşte, la plural, „colectivist”, pentru Flori: „De altfel noi nici nu te grăbim ...

citește »

A gândi şi a înţelege

În asemenea vremuri de violenţă şi obscuritate, înţelegerea nu e prezentă, pentru că ea nu aparţine prezentului. Devine şi rămâne o promisiune deşartă şi deşertată în viitor… Romanul Frica de Nicolae Breban (Editura Tracus Arte, 2018) poartă un dialog între două linii de înţelegere a înţelegerii: atunci când Ligia Fărcaşiu îi explică importanta, crede ea, valorizând utilitatea aservitoare, literatură proletcultistă ...

citește »

Sorin Alexandrescu și utopia istorică

Sorin Alexandrescu face acum un recurs critic, metodic. Pătrunde în vizor perspectiva organicistă, care a generat într‑adevăr o seducţie esenţială, pe sursa germanică ştiinţific‑naţională… În Testamentul lui Nae Ionescu (în Paradoxul român), unde Sorin Alexandrescu explică modul în care înţelege gândirea lui Nae Ionescu, în centru rămâne tot Mircea Eliade. Dar, atenţie, ca personaj aparent principal, în fapt secundar, un ...

citește »

Literatura română şi şcoala româno‑europeană

În unele privinţe, în România s‑a ajuns mai jos de forma europeană fără fond românesc de acum un secol şi jumătate. S‑a mers până la forma fără formă, amândouă autohtone. În loc de stimulare, s‑a ales simularea. De exemplu, chiar simularea formei… Am citit articolul polemic, alarmat şi alarmant, al lui Ion Simuţ, despre „receptarea literaturii române în şcoală”, abia ...

citește »

Elogiul neînţelegerii

Dispar limitele între activ, reflexiv, pasiv. Totul devine sau numai rămâne comod. Explicaţia se scurtează Ligia Fărcaşiu, lui Bejan: „Sunt convinsă că nu mă înţelegi prea bine” (Nicolae Breban, Frica, Editura Tracus Arte, 2018). Nu că n‑ar fi de înţeles, de acceptat sau ar mai exista şi alte moduri de a gândi. Deşi nu gândirea e la mijloc, ci facerea. ...

citește »

Gândirea înţelegerii, înţelegerea gândirii, în Frica, de Nicolae Breban

Atenţie la ce înţeles viu, conjunctural, acordăm înţelesului amorţit ori inerţial, avertizează, în fel şi chip, naratorul Falsa gândire bântuie fantomatic personajele Fricii (N. Breban, Frica, roman, Editura Tracus Arte, 2018). Dar poate exista gândire înfricoşată? Cum citim în cap. IV, gândirea funcţionează în stalinism, până la un punct precum în scurta dictatură carlistă, ca acţiune înrolată. Termenul istoric era ...

citește »

Tranzacţionalismul românesc

Tranzacţionalismul românesc extins şi naţionalismul aşa‑zis pozitiv sunt, politic, slujite lamentabil de contradictoriu Istoric, e îndreptăţit să readucă în memorie, în penultimul articol al cărţii, un „naţionalism pozitiv – cu caracter economic, înainte de toate”, punctat ilustrativ prin jurnalistul M. Eminescu („în contra” lui E. Carada), de pe poziţia unui conservator, dar nu antiliberal, atent la forme şi fond, „un ...

citește »

Naţionalismul pozitiv în Uniunea Europeană

Naţiunea, în contemplaţia şi propensiunea autorului, are plural, cum are prezent şi viitor. E determinată şi religios, creştin, răsăritean. Ortodoxia (desigur, naţională) posedă viitor, fiind „profund contemporană şi un reper în Europa naţiunilor, a pluralismului, a democraţiei” Cartea lui Răzvan Theodorescu, Cele două Europe, ediţia a II‑a, revăzută şi adăugită (Editura Ideea Europeană, Bucureşti, 2018), a apărut întâi cu titlul ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now