Contemporanul » Articole scrise de Marian Victor Buciu

Articole scrise de Marian Victor Buciu

Marian Victor Buciu, profesor doctor la Facultatea de Litere a Universitatii din Craiova, preda cursuri de istoria literaturii romane interbelice, din perioada comunista si postcomunista, cuprinzand analize si sinteze ale unor curente si opere de mare interes artistic. A publicat in reviste numeroase cronici, studii si eseuri literare. Mentionam volumele: [...]

Totalitatea universului romanesc

Religiozitatea ar fi noutatea interpretării în acest volum. Biblia, a mărturisit, ca atâţia alţii, Buzura, rămâne lectura sa fundamentală. Modelul de credinţă există în dăinuirea sufletului desprins de slăbiciunea trupului… Totalitatea universului romanesc e o dată însumare, în sens larg (etic, religios, politic, psihologic, psihanalitic, chiar psihiatric şi, bineînţeles, filosofic), iar altă dată o reducţie fundamentală şi oarecum ierarhizată a ...

citește »

Buzura cu şi alături de Sábato

O luptă retorică grea, la limită oarbă şi surdă, dacă nu mai cu seamă absurdă. Miza pusă în joc, în ţară (fără a ignora diaspora), era placată înainte de orice pe un prefix verbal negativ: anti… Apoi, mai apoi, după 1989, va fi fost multă critică rea, dar nu toată. Unele extrase de „bună” critică a scriitorului figurează chiar în ...

citește »

Augustin Buzura, misionarul de conştiinţă şi cuvânt

Conştiinţă şi cuvânt sunt termenii titulari ai volumului pus în faţă. Tot Buzura a evidenţiat, cât şi cum îl priveşte, „greutatea cuvântului scris”… Angela Martin publică un volum (Conştiinţă şi cuvânt. Eseuri despre romanele lui Augustin Buzura, Editura Şcoala Ardeleană, Cluj‑Napoca, 2019) în care tentează să‑l actualizeze pe scriitor, nu doar în spaţiului românesc de peste timp, dar şi în ...

citește »

Livius Ciocârlie despre critică şi critici

„Criticii de întâmpinare acordă literaturii contemporane un bonus în absenţa căruia ar părea exigenţi”… Livius Ciocârlie găseşte ca motto la Urmare şi sfârşit un fragment din Henry de Montherlant referitor la dificultatea criticii de a scrie despre o carte făcută din „reflecţii discontinue, heteroclite şi, adeseori, contradictorii, care au fost scrise în răstimpul mai multor ani şi fără nici o ...

citește »

Lumi şi puteri

O stafie bântuie prin povestire (roman) şi este chiar instanţa care emană scrierea. Doi sfinţi sunt pomeniţi prin mişcarea obsedatului de mistere… În absenţa unei religii (poate totuşi prezentă prin refuz, în Doina Ruşti, Homeric, Polirom, 2019), sacrul există prin degradarea religiozităţii şi exacerbarea superstiţiilor. De reţinut că Doina Ruşti e nativă din Doljul Olteniei, zonă românească a păgânătăţii religioase, ...

citește »

Ileana Mălăncioiu şi cunoaşterea esențială

In memoriam (din volumul Linia vieţii, 1982, ca şi următoarele poezii comentate), cu dedicaţia Lui Marin Preda, este amintirea unui dialog despre trecerea sau nu a hotarului dintre viaţă şi moarte… Locutoarea halucinează, imaginează mereu în poeme. Ea nici nu deschide uşa de frică, e claustrată, în poezia, cu versuri foarte lungi, Steaguri negre (Inima reginei, 1971), în care, condusă ...

citește »

Iuliu Maniu văzut de Sorin Alexandrescu

Iuliu Maniu îi apare lui S. Alexandrescu ireproşabil moral, ambiguu şi puţin eficient politic. Mod de a spune că morala nu înseamnă prea mult în politică… Să urmăm, totuşi, aplicaţia, pe care o aflăm în secţiunea VI. Partidul Naţional‑Ţărănesc Creştin şi Democrat (PNŢCD) din Paradoxul român. Nordicul ardelean Iuliu Maniu ar fi „un om politic pilatian”. Simbol biblic binecunoscut şi ...

citește »

Naţionalismul pozitiv în Uniunea Europeană

Naţiunea, în contemplaţia şi propensiunea autorului, are plural, cum are prezent şi viitor. E determinată şi religios, creştin, răsăritean. Ortodoxia (desigur, naţională) posedă viitor, fiind „profund contemporană şi un reper în Europa naţiunilor, a pluralismului, a democraţiei”… Cartea lui Răzvan Theodorescu, Cele două Europe, ediţia a II‑a, revăzută şi adăugită (Editura Ideea Europeană, Bucureşti, 2018), a apărut întâi cu titlul ...

citește »

Cum citim literatura carcerală?

Exeget al lui C. Noica, filosof ontologist, atras de legionarismul românesc interbelic, traducător în colaborare din Heidegger, aici comentatorul îl pomeneşte doar pe filosoful O. Spengler, din necesitatea de a re‑ şi de‑marca, în viaţă, existenţa a două tipuri de momente: episodice şi epocale… Cum citim, critic, literatura carcerală? Aşa cum, cred, nu prea se citeşte, în pofida succesului de ...

citește »

Eugen Simion • 85. Eugen Simion sau neschimbarea la faţă

Eugen Simion, cunoscut drept susţinătorul principal al tezei rezistenţei prin cultură sub regim totalitar, extinde ideea şi o leagă de condiţia intrinsecă a scriitorului, poate chiar a omului însuşi, şi adoptă ca atare rezistenţă culturală pentru orice Context… Văzând fişa de creaţie a lui Eugen Simion, se constată că acesta a scris volume de monografii, foiletoane, uneori cu o bază ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest