Contemporanul » Articole scrise de Marian Victor Buciu

Articole scrise de Marian Victor Buciu

Marian Victor Buciu, profesor doctor la Facultatea de Litere a Universitatii din Craiova, preda cursuri de istoria literaturii romane interbelice, din perioada comunista si postcomunista, cuprinzand analize si sinteze ale unor curente si opere de mare interes artistic. A publicat in reviste numeroase cronici, studii si eseuri literare. Mentionam volumele: [...]

Ochiul esenţial

În Semnătura indiană, roman, Editura Trei (2021), Radu Sergiu Ruba descoperă mai întâi o precoce conştiinţă politică. De la Radio Europa Liberă aflase cel dintâi în familie că ruşii au ocupat Praga în 1968. În 1965, la moartea lui Dej, fusese marcat de un „ordin să fie supăraţi”. Mai târziu, elevii instituţionalizaţi la o şcoală „ajutătoare” din Cluj folosesc în ...

citește »

Istoriile literaturii române

Orientat în perspectivă universală (se mai foloseşte termenul nespecific istoriei literare, potrivit istoriei generale şi nu domeniale: globalistă), Ion Simuţ salută fără restricţii înnoirile pe care, după cutuma „progresistă”, le doreşte adoptate, nu şi neapărat adaptate, ca în trecut. Criticul face profesie de onestitate, mai degrabă de învăţăcel decât de învăţător, şi ca atare recunoaşte cât şi pe ce e ...

citește »

Romanul informal

Comprehensiunea, nex al lecturii, operează şi‑n viaţă. În romanul lui Bogdan Creţu, Cornul inorogului (Polirom, 2020), între fiu şi tată stă, activă, neînţelegerea. Dinu „căpătase un fel de înţelegere insuportabilă”. De la Iza Weingold preia sugestia izbăvitoare „să nu ai reflexul de a crede în necesitatea înţelegerii”. Dianei, care înţelege prin poveste, îi cere: „Nu mai căuta să înţelegi”. Înţelegerea ...

citește »

Spre lovitura finală

Naraţiunile din cartea de debut matur a lui Robert Şerban, Oameni în trening (Polirom, 2021), 46 la număr în 200 de pagini, sunt desfăşurate din toate perspectivele, ele au drept urmare şi în acest sens varietate structural‑naratologică. La persoana întâi sau a treia, uneori şi în formă adresat‑dialogică, naratorul e un urmăritor dotat cu atenţie şi curiozitate. Personajele sunt urmărite ...

citește »

Femei în catalogul literaturii

Alfabetul doamnelor e prima carte de critică literară a Ioanei Pârvulescu. A apărut în 1999, după un debut poetic (Lenevind într‑un ochi, 1990) socotit de autoare pasabil, de vreme ce n‑a perseverat. Debutul critic reapare după douăzeci de ani într‑o ediţie revăzută şi adăugită, la Editura Humanitas (2021), şi cu subtitlul De la doamna B. la doamna T. Cartea este ...

citește »

Rugă de‑nfiere

Încă un document drapat în ficţiune e romanul de familie şi şcoală al Ioanei Nicolae, Tot înainte (Humanitas, 2021), scris pentru fiul său curios să afle cum s‑a trăit în comunism, cu un motto din G. Orwell despre egalitatea în inegalitate a lumii animalelor. Narat adecvat vârstelor de Bulţa Arsenia, cu unele derutante abateri („Arsenia a adormit, iar asta e ...

citește »

După război

Romanul lui Bogdan Coşa, Cât de aproape sunt ploile reci (Editura Trei, 2020), pare într‑o măsură un fel de jurnal în care timpul e marcat doar de luni fără ani. După primele nouă luni (mai‑noiembrie), se intră în luni disparate (ianuarie, octombrie, august, februarie, iunie, decembrie), urmează câte două luni apropiate, februarie‑martie, mai‑iunie, în sfârşit, aprilie. Dacă ianuarie‑octombrie, apoi februarie‑iunie‑decembrie ...

citește »

Viaţă în bătaia vântului

Voinţa autarhică şi incognoscibilă este ideea mottoului despre vânt (Ioan, 3:8) din Vântul, duhul, suflarea, roman de Andreea Răsuceanu (Polirom, 2020). Vântul e ambiguu, incert, arbitrar. Morbid: „Vânturile calde, a căror viteză ameţitoare spulberă totul în cale…”. Ori vitalizant: „Vântul ce‑mi înconjoară corpul în răcoarea şi şoaptele lui sărate…”. Pentru M., e malefic „vântul de est, vântul negru, care venea ...

citește »

Ultimul proletar

O zi, nu tocmai oarecare, neînscrisă în calendar, din viaţa lui Pavel Iovan, proletar aflat în prag de pensionare, e concepută în micul roman al lui Florin Lăzărescu, Noaptea plec, noaptea mă‑ntorc, Polirom, 2021. Sculat la patru din noapte, mozaicarul întârzie însă de la program, dar e învoit o oră să plece de la lucru, deşi inginerul îi impută obscen ...

citește »

Suferință în Est

După anii de naştere, 1964‑1989, cei 16 prozatori de azi (volum coordonat de Andreea Răsuceanu, Humanitas, 2018) au între 56 şi 32 de ani. Studii: preponderent litere, jurnalism, comunicare, dar şi arhitectură, psihologie, psihiatrie. Zone geografice natale ori trăite şi reflectate literar: de regulă micul urban, ruralul, foarte rar oraşe europene occidentale. Aleg să notez mai bine aici decât la ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest