Din ultimul număr:
Contemporanul » Clubul Ideea Europeană (pagina 9)

Clubul Ideea Europeană

Dan Berindei: Învăţămintele unei „Zile de Aur”

Eveniment Palatul Patriarhiei ■ Ziua Unirii Principatelor Unirea a fost legată de un amplu proces de reformă, de transformări fundamentale, unele aflate în curs, iar altele care au putut fi iniţiate tocmai în noile împrejurări. România avea să fie o altă alcătuire statală, în comparaţie cu cele două state din care era formată În existenţa fiecărui popor există date memorabile, ...

citește »

Mircea Păcurariu: Biserica şi Unirea Principatelor

Eveniment Palatul Patriarhiei ■ Ziua Unirii Principatelor Înfiinţându-⁠se un Comitet al Unirii la Iaşi, format din patrioţii timpului, s-⁠au primit numeroase acte de adeziune la programul său din diferite zone ale ţării. Între semnatarii acestora apar şi numele multor slujitori ai Bisericii: ierarhi, egumeni, profesori de seminar, protopopi, preoţi de mir şi călugări În decursul istoriei noastre, n-⁠a existat o ...

citește »

Academia Română: Sesiune solemnă de Ziua Culturii Naţionale şi Ziua lui Mihai Eminescu

Academia Română a promovat continuu cultura naţională în sensul ei cel mai larg, iar rolul acesteia este de a apăra identitatea naţională, a declarat preşedintele Academiei Române, Ionel-⁠Valentin Vlad. „Înfiinţată pentru cultivarea limbii române, pentru studierea istoriei naţionale, a ştiinţelor şi artelor, Academia Română a promovat continuu cultura naţională în sensul ei cel mai larg”, a spus Ionel-⁠Valentin Vlad, la ...

citește »

Mircia Dumitrescu şi „spectacolul unui om care intră în senectute cu o forţă, cu o amploare a unui geniu neaşteptat”

Când spun puţini au învăţat vreau să spun că puţini au rămas cu ceea ce ştiau că trebuie să fie. A învăţa înseamnă a te transforma. Mircia Dumitrescu ne oferă spectacolul unui om care intră în senectute cu o forţă, cu o amploare a unui geniu neaşteptat pentru el şi pentru noi toţi. În ultimii ani eu sunt bucuros şi ...

citește »

Dana Oprica: Un secol cu şi fără Vintilă Horia

Polemica premiului Goncourt –Vintilă Horia a renunţat la premiu – a făcut din Dumnezeu s-⁠a născut în exil un best-⁠seller mondial. Profesorul Viorica Patea de la Universitatea din Salamanca, a expus în detaliu procesul de denigrare care a condus la renuţarea la premiu Anul trecut, în data de 17 decembrie, s-⁠a sărbătorit la Madrid, la Universitatea Alcalá de Henares, printr-⁠un ...

citește »

Roxana Pavnotescu: Kanze Nô – religie şi tradiţie

Dansul tradiţional Nô cuprinde câteva gesturi stereotipe ce se înscriu unui limbaj semiologic. Greutatea şi sofisticăria costumelor îmbinată cu stilizarea şi economia gestului, conferă dansului o dimensiune statuară, ce îndeplineşte întocmai funcţia lui de ritual Fenomenul Nô pare a fi o tradiţie de familie. La fel ca meseriile şi meşteşugurile ce adesea se caţără prin generaţii pe arborele genealogic, arta ...

citește »

Boris Marian: Heimann Hariton Tiktin – 80 de ani de la moarte

Cunoscutul lingvist Heimann Tiktin a fost ales membru de onoare al Academiei Române în 1919 după îndelungi dezbateri, pentru că este greu şi acum pentru unii oameni cu prejudecăţi să admită că lingvistica română a beneficiat de-⁠a lungul unui secol de contribuţia unor evrei cu dragoste de limba română: Gaster, Tiktin, Şăineanu, Byck, Lucia Wald ş.a. Heimann Hariton Tiktin s-⁠a ...

citește »

Vasile Bănescu în dialog cu Ioan-Aurel Pop. Rolul cultural şi social al Academiei Române (II)

Academia Română a propus – şi, din fericire, parlamentul a aprobat – ca Ziua Culturii Naţionale să se celebreze anual la 15 ianuarie, data naşterii lui Eminescu, omul care s-⁠a identificat cel mai bine cu identitatea de român, cu naţiunea română. Astfel, în cumpănite şi sfioase ceremonii, în prezenţa academicienilor şi a invitaţilor lor, se sărbătoreşte an de an, „în ...

citește »

Dana Oprica: Clara Haskil – Alina Azario

La sfârşitul lunii septembrie, am întâlnit-⁠o pe Alina Azario, pianist şi profesor de pian la Hochschule für Musik und Theater din Hamburg, care mi-⁠a destănuit că visul său, primit în dar de pe vremea când, copil, culegea notele muzicale şi le aşeza cu grijă pe clape, a fost şi este acela de a repune în circulaţie numele uneia dintre cele ...

citește »

Alexandru Surdu: Vişeul de Sus. La sediul cavalerilor marmaţieni

Multe s-⁠au schimbat de atunci. S-⁠au înălţat şi au căzut marile împărăţii; s-⁠au adâncit şi s-⁠au şters multe graniţe; s-⁠au alăturat şi s-⁠au despărţit ţările, numai Pasul Prislop, care îi desparte şi îi leagă pe români de români, prin care au plecat şi s-⁠au întors la vremea cuvenită cavalerii marmaţieni, este la fel. Aşa a fost şi aşa va fi, ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest