Contemporanul » Clubul Ideea Europeană (pagina 2)

Clubul Ideea Europeană

„Cu graţia lui Dumnezeu…”

„Ceea ce stimez mai mult la Eugen Simion este faptul că‑şi duce viaţa la altitudinea pe care i‑au sugerat‑o munţii ce i‑au înconjurat copilăria. Zilele lui se petrec într‑o severitate mirosind a brazi şi mângâiate cu adieri melancolice venind din podgoriile pline de arome ale Prahovei. Critic literar de primă linie, tânărul meu prieten (e mai mic decât mine cu ...

citește »

Veneţia şi cazul românesc (secolele XVI‑XVIII)

Oricum Maria, fiica lui Petru vodă – îngropată la Murano – fusese înconjurată în timpul vieţii de o ambianţă veneţiană, rimând cu ataşele veneţiene ale celor doi soţi, epirotul Zotu Tzigara din Ianina – îngropat la San Giorgio dei Greci – şi nobilul veneţian, „clarissimo signor” Paolo Minio. Domniţa din dinastia Basarabilor avea, în 1587, o colecţie de picturi reprezentând, ...

citește »

Destinul est‑european al Veneţiei. Cazul românesc (secolele XVI‑XVIII)

Dacă este adevărat că Italia a pregătit dintotdeauna contactele Occidentului european cu Orientul continentului, Veneţia a păstrat mult timp fotoliul de orchestră italian pentru legăturile cu moştenirea bizantină şi lumea otomană, cu Balcanii grecilor şi slavilor, mai ales între 1500 şi 1800, cele trei secole ce au marcat zenitul şi decadenţa Serenissimei. Exemplar îmi pare faptul că istoricii şi geografii ...

citește »

Ion I. C. Brătianu și mântuirea prin acțiune

Avem în faţă o carte de căpătâi pentru România zilelor noastre. Cartea reaşezării României mari (României normale, mai degrabă) pe o traiectorie care ar fi fost una net câştigătoare. Este cartea‑manual a ceea ce e de făcut cu o ţară care a trecut printr‑un război devastator, a plătit enorm în urma lui, în oameni şi bani, şi‑a extins teritoriul, a ...

citește »

„Bucurie, deschidere şi lipsă de prejudecăţi”

Când, în urmă cu doi ani, artista Anca Mureşan, care trăieşte şi expune la Dusseldorf, precum şi la Bucureşti, a dezvoltat un proiect expoziţional unic – şi picta integral galeria H’art – impresiona nu doar lumea plasticienilor. Spaţiul galeriei a devenit pictură: pereţii, plafonul, podeaua, biroul galeristului, uşile. Inspirată de această realizare de la Bucureşti, Anca Mureşan a continuat cu o ...

citește »

Ev Mediu Târziu sau Renaştere?

Reiau aici, cu ajustările cuvenite, un text publicat de mine cu trei decenii în urmă[1] care s‑a dorit a fi un punct de vedere într‑o dezbatere ce s‑ar putea numi chestiunea Renaşterii româneşti. O dezbatere în care s‑au pronunţat istorici şi istorici literari de marcă, de la Petre P. Panaitescu în anii imediat postbelici[2] la Dan Horia Mazilu în anii ...

citește »

Ce are de învăţat clasa politică de azi de la elitele care au făcut Unirea

Pe când era prim‑ministru, Iorga l‑ar fi întrebat pe Ion I. C. Brătianu, de la tribuna Parlamentului: „Ce are de învăţat un savant de la un inginer?”. La care Brătianu ar fi răspuns: „Măsura, domnule Iorga, măsura…”. Păstrând proporţiile, întrebarea care se pune la fiecare 1 Decembrie este aceasta: ce are de învăţat clasa politică actuală de la predecesorii ei ...

citește »

„Evoluţia automaticii a fost spectaculoasă în ultimii 50 de ani” (II)

„Îmi place să ştiu şi‑mi place să şi fac”   Mihaela Helmis: E momentul, domnule academician, să vă rog să ne dezvăluiţi, dacă există, un secret al felului în care vă ţineţi propriul creier activ, aşa încât la 60 de ani de lucru în acest domeniu să fiţi în pasul următor, deci, să gândiţi în perspectivă şi să aveţi cuprinderea ...

citește »

Problema transcendenţei în Trilogia cunoaşterii

Lucian Blaga, în Schiţa unei autoprezentări filosofice, afirmă, încercând să‑şi expliciteze ideile fundamentale ale sistemului, că „lucrul în sine”, despre care vorbeşte Kant, nu este decât una dintre nenumăratele variante posibile ale ideii de mister. Referinţe asemănătoare face Blaga şi în legătură cu „noua teorie a cunoaşterii” care ar fi o completare, din perspectiva fizicii moderne, a celei kantiene, potrivită ...

citește »

Istorie prin călători la începuturile modernităţii româneşti

Acum un veac, în 1920, Nicolae Iorga oferea publicului o Istorie a românilor prin călători, iar în vremea noastră savanţi de talia Mariei Holban şi a lui Paul Cernovodeanu au ostenit rodnic – alături de alţi studioşi – pentru crearea colecţiei academice Călători străini despre ţările române, un capitol dens şi colorat din civilizaţia noastră fiindu‑ne restituit pe calea imagologiei, ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest