Contemporanul » Clubul Ideea Europeană (pagina 2)

Clubul Ideea Europeană

Moses Gaster (1856‑1939)

Muzeul Naţional al Literaturii Române şi Academia Română au organizat, în Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu” al Bibliotecii Academiei Române, Simpozionul Moses Gaster (1856–1939), dedicat împlinirii a 165 de ani de la naşterea filologului, istoricului literar, publicistului şi folcloristului Moses Gaster. Savantul umanist Moses Gaster s‑a născut la Bucureşti, în 17 septembrie 1856, într‑o nobilă familie evreiască sefardă, bunicul fiind unul ...

citește »

„Să faci lucruri care să dureze” (II)

Pomicultura viitorului în România   Mihaela Rusu: Domnule profesor Florin Stănică, despre etapa de cercetare din Italia putem spune că a fost rampa de lansare pentru ce însemna activitatea dumneavoastră de cercetare la nivel internaţional? Florin Stănică: După 6 luni am revenit în ţară, însă în Italia, pe lângă dafin, am lucrat şi pe kiwi. Descoperisem această plantă şi mi‑am ...

citește »

„Să faci lucruri care să dureze” (I)

Prof. dr. Florin Stănică, prorector la Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti, are o carieră de 30 de ani la catedră, în pomicultură şi horticultură şi 12 ani ca Prorector al Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti (USAMV). Prof.dr. Florin Stănică este unul dintre cei mai buni specialişti din România în domeniu, profesie în ...

citește »

„Explicându‑ne trecerea care este viaţa…”

Forma ideatică se întrupează   Mihaela Helmis: Oare dacă despre un om se spune că e de atâtea ori om câte limbi vorbeşte, artistul vizual, artistul plastic este tot de atâtea ori om prin câte materiale se exprimă? Dvs. cum vedeţi lucrurile astea? Mircia Dumitrescu: Pentru mine materialul nu prea există, contează ceea ce doresc să comunic. Deci, materialul vine ...

citește »

Formatoare, viaţa culturală a anilor ’80 din România…

Germán A. de la Reza este unul dintre importanţii intelectuali ai momentului, a cărui formare începea în România în anii ’80 ai secolului trecut. Acum profesor‑cercetător la Universitatea Autonomă Metropolitană din Mexic, din 1990 până în 1995 a fost cercetător la Universitatea de la Stockholm şi în 2005‑2006 profesor invitat la catedra „Simon Bolivar” de la Sorbona. Absolvent al Facultăţii ...

citește »

„Referitor la romancieri, pe Nicolae Breban contez!”

George Motroc: Domnule Profesor Marian Victor Buciu, vă propun un interviu pornind de la cartea dvs. 10+10 Prozatori exemplari nominalizaţi la Nobel… Privind retrospectiv, astăzi aţi face modificări în listele din carte, de exemplu, aţi adăuga un autor sau un roman lansat după 1989, care să merite o astfel de nominalizare? Marian Victor Buciu: M‑am oprit, pentru regimul literar, forţat ...

citește »

Povestea unei erori

Traducându‑l pe Friedrich Nietzsche (1844‑1900) în limba română, m‑am trezit dintr‑odată în faţa unui cuvânt atribuit de filosof lui Iisus – idiot, gest la care eu m‑am împăroşat pe loc. Eram pus în situaţia Sfântului şi Dreptului Simion din Biblie, unul dintre traducătorii Septuagintei, care n‑a putut să‑şi creadă ochilor că Maria, mama lui Christos, fecioară fiind, va da naştere ...

citește »

Geopolitică şi istorie în spaţiul românesc

Știinţa geopolitică, cea care analizează influenţele geografice asupra raporturilor interstatale şi asupra politicilor naţionale, a fost deosebit de înfloritoare în Germania interbelică, în special în aşa‑numita Şcoală de la München a lui Karl Haushofer. Interpretată abuziv de învingătorii aliaţi sovietici şi anglo‑americani drept o ştiinţă imperialistă, ea a fost puternic prigonită în anii postbelici, în Apus, ca şi în Răsărit, ...

citește »

„Coloana fără sfârşit este un cântec etern”

Împreună cu trei generaţii din familia lui Gheorghe din Gorj: Georgescu‑Gorjan, mai putem găsi detalii pentru a înţelege drumul Coloanei lui Brâncuşi de la Târgu Jiu. El însuşi o ipostazia ca „un proiect de coloană care, mărită, ar putea sprijini bolta cerească”. Sorana Georgescu‑Gorjan, fiica inginerului Ştefan Georgescu-Gorjan, şi‑a făcut o profesiune de credinţă din a desluşi sensuri şi semnificaţii, gesturi şi evenimente decisive ...

citește »

Coridoarele culturale ale Europei de Sud‑Est

În anul 1974, într‑o formulare sintetică, şi în 1983, într‑o demonstraţie extinsă, am lansat teza coridoarelor culturale, pornind de la caracterul internaţional al extremităţilor Dunării de Jos, unde, alături de români, au vieţuit bulgari şi maghiari, sârbi şi greci, italieni, tătari şi turci. Identificând asemenea coridoare pe care au circulat, mai ales dinspre sud spre nord, idei, bunuri culturale, forme ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest