Contemporanul » Articole scrise de Razvan Theodorescu

Articole scrise de Razvan Theodorescu

Răzvan Theodorescu s-a născut 22 mai 1939, București. Istoric de artă, doctor în ştiinţe istorice Preşedintele Secţiei de Arte, Arhitectură şi Audiovizual a Academiei Române.  Secretar general al Asociaţiei Internaţionale de Studii Sud-Est Europene. Profesor la Universitatea de Arte. Membru titular al Academiei Române din 2000 (corespondent – 1993) Biografie [...]

Coridoarele culturale ale Europei de Sud‑Est

În anul 1974, într‑o formulare sintetică, şi în 1983, într‑o demonstraţie extinsă, am lansat teza coridoarelor culturale, pornind de la caracterul internaţional al extremităţilor Dunării de Jos, unde, alături de români, au vieţuit bulgari şi maghiari, sârbi şi greci, italieni, tătari şi turci. Identificând asemenea coridoare pe care au circulat, mai ales dinspre sud spre nord, idei, bunuri culturale, forme ...

citește »

Veneţia şi cazul românesc (secolele XVI‑XVIII)

Oricum Maria, fiica lui Petru vodă – îngropată la Murano – fusese înconjurată în timpul vieţii de o ambianţă veneţiană, rimând cu ataşele veneţiene ale celor doi soţi, epirotul Zotu Tzigara din Ianina – îngropat la San Giorgio dei Greci – şi nobilul veneţian, „clarissimo signor” Paolo Minio. Domniţa din dinastia Basarabilor avea, în 1587, o colecţie de picturi reprezentând, ...

citește »

Destinul est‑european al Veneţiei. Cazul românesc (secolele XVI‑XVIII)

Dacă este adevărat că Italia a pregătit dintotdeauna contactele Occidentului european cu Orientul continentului, Veneţia a păstrat mult timp fotoliul de orchestră italian pentru legăturile cu moştenirea bizantină şi lumea otomană, cu Balcanii grecilor şi slavilor, mai ales între 1500 şi 1800, cele trei secole ce au marcat zenitul şi decadenţa Serenissimei. Exemplar îmi pare faptul că istoricii şi geografii ...

citește »

Ev Mediu Târziu sau Renaştere?

Reiau aici, cu ajustările cuvenite, un text publicat de mine cu trei decenii în urmă[1] care s‑a dorit a fi un punct de vedere într‑o dezbatere ce s‑ar putea numi chestiunea Renaşterii româneşti. O dezbatere în care s‑au pronunţat istorici şi istorici literari de marcă, de la Petre P. Panaitescu în anii imediat postbelici[2] la Dan Horia Mazilu în anii ...

citește »

Istorie prin călători la începuturile modernităţii româneşti

Acum un veac, în 1920, Nicolae Iorga oferea publicului o Istorie a românilor prin călători, iar în vremea noastră savanţi de talia Mariei Holban şi a lui Paul Cernovodeanu au ostenit rodnic – alături de alţi studioşi – pentru crearea colecţiei academice Călători străini despre ţările române, un capitol dens şi colorat din civilizaţia noastră fiindu‑ne restituit pe calea imagologiei, ...

citește »

Geneze statale în Europa orientală

Formarea Europei medievale pe urmele imperiului roman şi ale unui „Barbaricum” germanic, turanic sau slav constituie un capitol de istorie[1], unde socialul, economicul, religiosul şi artisticul se împletesc, atât în ceea ce priveşte Occidentul merovingian, carolingian şi romanic, cât şi Bizanţul iustinianeu şi iconoclast, cu vecinătăţile sale islamice. Dacă geneza statelor din Europa occidentală şi‑a avut demult exegeţii, pentru spaţiile ...

citește »

Note geopolitice. Europa Centrală şi Europa de Sud‑Est

În 1933, la al VII‑lea Congres de Ştiinţe Istorice de la Varşovia, profesorul praghez Jaroslaw Bidlo vorbea despre o graniţă dintre Europa centrală şi Europa sud‑orientală… A trecut mai bine de un veac de când pastorul luteran german de orientare creştin‑socială Friedrich Naumann publica volumul său de mare răsunet Mitteleuropa (1915) – propunând, în plin război, crearea unei comunităţi germane ...

citește »

Între Edirne şi Cetinje. (Balcanii voievozilor Radu cel Mare şi Neagoe Basarab)

A trecut aproape o jumătate de veac de când am lansat, în 1974, teza celor două „coridoare culturale” ale Sud‑Estului european[1], legate în cele din urmă de cele două „priviri”, de fapt, perspective (şi aici îl citez pe Nicolae Iorga[2]) ale regiunii noastre, aceea adriatică şi aceea pontică, din preistorie până în timpurile moderne. Este vorba, pe de o parte, ...

citește »

Ceva despre portretul lui Vlad Ţepeş şi alte portrete

Trebuie spus de îndată că prezenţa iniţială a portretului lui Ţepeş într‑o colecţie a lui Petru Şchiopul are o completare semnificativă… Din manualele şcolare încă găsim portretul – cu cuşmă şi egretă cu perle şi pietre preţioase – al unui voievod pe care istoria naţională l‑a păstrat ca model de stăpânire fermă şi autocrată – în spiritul european al celei de ...

citește »

Căile divergente ale primei modernităţi românești (secolele XVII‑XVIII)

Tradiţionalism valah şi inovaţie moldavă   O altă faţetă, aceea transalpină a Transilvaniei şi a Banatului, nu este, în această istorie a civilizaţiei premoderne a românilor – cei mai numeroşi acolo, dar copleşiţi de alte „nationes” – un punct permanent de referinţă… Această linie a tradiţiei a evoluat în principatul românesc unde domnia lui Matei Basarab – întru totul contrară ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest