Contemporanul Revista Contemporanul. Ideea Europeană

Se pot găsi, în reviste cu o difuziune mai largă sau mai restrânsă, hărţi conţinând geografii halucinante, croite după criterii politice obscure, ce aşază în această „Mitteleuropa” Cehia şi Croaţia, dar nu şi Austria, prelungind‑o până în Albania şi în Macedonia, până la hotarele Greciei. Şi aceasta după ce fuseseră ticluite, în cancelariile de pe cele două ţărmuri ale Atlanticului, ...

Există în istoriografia tradiţională a veacurilor medievale ale Ţării Româneşti o lectură a evenimentelor politice prin prisma rivalităţii celor două ramuri ale dinastiei domnitoare a Basarabilor – ştiute şi dincolo de hotarele muntene şi oltene, comparabile cu branşe suverane contemporane de pe alte meleaguri –, cea a Drăculeşilor şi cea a Dăneştilor. Voi adăuga de îndată că fiecare ramură şi‑a construit propria ...

Conferinţa acad. Răzvan Theodorescu propune o descriere succintă a caracteristicilor culturale ce au definit evoluţia spirituală a părţii orientale din Imperiul Roman, de la declinul acestuia din secolul al IV‑lea şi până la începutul veacului XX. Arhitectura şi pictura acestui spaţiu european au reflectat trei elemente esenţiale din gândirea teologică: doctrina iconoclastă a creştinismului timpuriu, momentul isihast şi redescoperirea Evului ...

Episodul şapte al podcast‑ului Avangarda, cu Ionuţ Vulpescu, aduce în prim‑plan un intelectual de seamă, istoricul Răzvan Theodorescu – vicepreşedintele Academiei Române şi fostul ministru al Culturii şi Cultelor de la începutul anilor 2000. Răzvan Theodorescu este autorul unor lucrări importante privind Evul Mediu şi istoria artei, dintre care amintim: Civilizaţia românilor între medieval şi modern. Orizontul imaginii (1550‑1800), Românii ...

Acum aproape patru decenii o mare doamnă a culturii româneşti, Zoe Dumitrescu Buşulenga, făcea o observaţie plină de miez, pornind de la un op de tinereţe al lui Mircea Eliade: „Se spune, în general, că nu există intelectual român cu adevărat cultivat care să nu aspire la o cuprindere a acelei vremi uimitoare, care să nu vrea să se apropie ...

Nevoia de salvare spirituală pe care criza modernităţii o făcea tot mai acută avea să conducă la alte evadări – în natură, în exotic, în fantastic, toate aparţinând tumultului romantic. O natură agitată sau, dimpotrivă, calmă, în picturile lui Caspar David Friedrich sau ale lui Corot, cea a Simfoniei a VI‑a Pastorală, creată de geniul beethovenian, natura protectoare din poezia ...

Criza spirituală a Europei pe care Conciliul de la Trento (1545‑1563) a adâncit‑o la sfârşitul Renaşterii clasice care poartă numele de manierism a condus în lumea elitelor ecleziastice şi universitare, catolice şi protestante, deopotrivă, la nevoia unor evadări dintr‑o realitate marcată de războaie religioase şi de flageluri felurite, către o mult visată epocă de aur şi către icoana unei lumi ...

Pornind de la apartenenţa comună a artei şi a spiritualităţii unei epoci sau ale unui spaţiu geografic la conceptul de cultură, de cultura mentis sau cultura animi – cum era ea denumită de autorii antici – voi adăuga de îndată că precizarea din titlu privitoare la Estul european are în vedere particularităţi politice şi spirituale care, odată cu sfârşitul a ceea ...

Al XIX‑lea veac a fost, cum se ştie, epoca câştigării independenţelor faţă de Sublima Poartă a tuturor naţiunilor sud‑est europene care trăiseră sute de ani în ceea ce a fost numită condiţia inter‑imperială a acestui spaţiu aflat între împărăţia sultanilor, cea a ţarilor şi cea a Habsburgilor. Un spaţiu care, odată libertatea obţinută, moştenea şi disensiuni locale, conflicte nobiliare sau ...

Între multele vorbe înţelepte ale hiperinteligentului Winston Churchill, îmi place să citez adesea următoarele: „Diferenţa între un om politic şi un om de stat este că primul se gândeşte la următoarele alegeri, pe când al doilea la următoarea generaţie”. În spiritul acestei aserţiuni am spus şi am scris nu o dată că România este lipsită de oameni de stat de ...