Contemporanul Revista Contemporanul. Ideea Europeană

Marea înnoire a civilizaţiei europene occidentale care a fost Renaşterea secolelor XIV, XV şi XVI, ilustrată de trei simptome – o viziune antropocentrică asupra lumii, o nouă perspectivă ştiinţifică asupra universului şi existenţa unei noi clase sociale care să o susţină, anume burghezia – a însemnat, înainte de toate, o reînviere a morfologiilor literare şi vizuale ale antichităţii clasice greco‑romane, ...

Mentalitatea ca fapt de civilizaţie, reprezentând un ansamblu de opinii, credinţe, viziuni şi prejudecăţi care au un caracter colectiv şi inconştient, a constituit obiect predilect de cercetare a faimoasei şcoli a Analelor ilustrată, rând pe rând, de Marc Bloch, Lucien Febvre, Fernand Braudel, Georges Duby. Mult invocată pentru Occidentul european, istoria mentalităţilor a fost mai puţin un domeniu de investigaţie ...

Cu siguranţă, clivajul continentului nostru, început încă în veacul al IV‑lea cu divizarea administrativă a Imperiului Roman în pars Orientis şi pars Occidentis, constituie un capitol esenţial al istoriografiei civilizaţiei europene. Eşecul unei restauratio Imperii Romanorum încercate de Justinian avea să fie confirmat de separarea unui Bizanţ iconoclast de un Occident iconodul, apoi de marea schismă din iulie 1054, când ...

Știinţa geopolitică, cea care analizează influenţele geografice asupra raporturilor interstatale şi asupra politicilor naţionale, a fost deosebit de înfloritoare în Germania interbelică, în special în aşa‑numita Şcoală de la München a lui Karl Haushofer. Interpretată abuziv de învingătorii aliaţi sovietici şi anglo‑americani drept o ştiinţă imperialistă, ea a fost puternic prigonită în anii postbelici, în Apus, ca şi în Răsărit, ...

În anul 1974, într‑o formulare sintetică, şi în 1983, într‑o demonstraţie extinsă, am lansat teza coridoarelor culturale, pornind de la caracterul internaţional al extremităţilor Dunării de Jos, unde, alături de români, au vieţuit bulgari şi maghiari, sârbi şi greci, italieni, tătari şi turci. Identificând asemenea coridoare pe care au circulat, mai ales dinspre sud spre nord, idei, bunuri culturale, forme ...

Oricum Maria, fiica lui Petru vodă – îngropată la Murano – fusese înconjurată în timpul vieţii de o ambianţă veneţiană, rimând cu ataşele veneţiene ale celor doi soţi, epirotul Zotu Tzigara din Ianina – îngropat la San Giorgio dei Greci – şi nobilul veneţian, „clarissimo signor” Paolo Minio. Domniţa din dinastia Basarabilor avea, în 1587, o colecţie de picturi reprezentând, ...

Dacă este adevărat că Italia a pregătit dintotdeauna contactele Occidentului european cu Orientul continentului, Veneţia a păstrat mult timp fotoliul de orchestră italian pentru legăturile cu moştenirea bizantină şi lumea otomană, cu Balcanii grecilor şi slavilor, mai ales între 1500 şi 1800, cele trei secole ce au marcat zenitul şi decadenţa Serenissimei. Exemplar îmi pare faptul că istoricii şi geografii ...

Reiau aici, cu ajustările cuvenite, un text publicat de mine cu trei decenii în urmă[1] care s‑a dorit a fi un punct de vedere într‑o dezbatere ce s‑ar putea numi chestiunea Renaşterii româneşti. O dezbatere în care s‑au pronunţat istorici şi istorici literari de marcă, de la Petre P. Panaitescu în anii imediat postbelici[2] la Dan Horia Mazilu în anii ...

Acum un veac, în 1920, Nicolae Iorga oferea publicului o Istorie a românilor prin călători, iar în vremea noastră savanţi de talia Mariei Holban şi a lui Paul Cernovodeanu au ostenit rodnic – alături de alţi studioşi – pentru crearea colecţiei academice Călători străini despre ţările române, un capitol dens şi colorat din civilizaţia noastră fiindu‑ne restituit pe calea imagologiei, ...

Formarea Europei medievale pe urmele imperiului roman şi ale unui „Barbaricum” germanic, turanic sau slav constituie un capitol de istorie[1], unde socialul, economicul, religiosul şi artisticul se împletesc, atât în ceea ce priveşte Occidentul merovingian, carolingian şi romanic, cât şi Bizanţul iustinianeu şi iconoclast, cu vecinătăţile sale islamice. Dacă geneza statelor din Europa occidentală şi‑a avut demult exegeţii, pentru spaţiile ...