Contemporanul Revista Contemporanul. Ideea Europeană

Astăzi, când celebrăm centenarul unei încoronări care sigila simbolic Unirea din 1918, desăvârşind şi independenţa din 1877 şi proclamarea regalităţii de la 1881, se cuvine, cred, ca onorând dinastia germană de Hohenzollern – devenită atât de românească – să nu uităm cumva că prin păstrarea statalităţii noastre de‑a lungul a mai bine de o jumătate de mileniu am fost singurul ...

Nu există istoric al civilizaţiei medievale europene – fie ea bizantină sau occidentală – care să nu ştie că sinteza realizată dincolo de suma celor două jumătăţi ale continentului nostru – cu un adaos exotic de Islam, din Asia Anterioară şi din Maghreb – s‑a regăsit, acum opt veacuri, în Sicilia, loc eminent de întâlniri culturale încă din vremurile arhaice ale ...

A trecut un veac de la acea zi de 15 octombrie 1922 când Alba Iulia, capitala Unirii devenea şi capitala Încoronării, aşadar al ultimului act care sigila marea şi efemera adunare de pământuri româneşti sub un singur sceptru. Era ziua unei ceremonii fastuoase în care Ferdinand cel Loial şi atât de românca Maria cu sânge ilustru, britanic şi rusesc, aclamaţi ...

Academician Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al Academiei Române, a fost ales membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Alegerea a avut loc în cadrul Adunării Generale şi a fost aprobată, prin vot secret, în unanimitate. Ceremonia de acordare a însemne­lor a avut loc în data de 31 august 2022, la Chişinău, în Sala Azurie a AŞM. Academician Ion Tighineanu, ...

Fiind prezent pentru întâia oară în faţa colegilor din Republica Moldova, le aduc expresia gratitudinii mele profunde pentru alegerea mea ca membru de onoare al distinsului for academic din Chişinău, afirmându‑mi dorinţa de a colabora mai departe în cadrul acestuia pentru mai buna cunoaştere a civilizaţiei româneşti de pe ambele maluri ale Prutului. Cum ştiţi, poate, unii dintre dumneavoastră, de ...

A fost nu numai o femeie foarte frumoasă, multiplu talentată, rafinată şi inteligentă, aclamată pe străzile unei metropole ca Parisul, „the last Romantic” şi „simbol al succesului”, cum a denumit‑o în biografia pe care i‑a închinat‑o acum câteva decenii, la New York, Hannah Pakula. A fost nu doar o regină care s‑a implicat hotărâtor şi benefic în decizii politice majore ...

Împrejurarea că Europa este, de fapt, întâlnirea a două lumi complementare şi uneori divergente, convingerea că a fi european semnifică împărtăşirea de valori care au fost cunoscute continentului nostru pe când acesta se năştea spiritual, acum două mii de ani, deopotrivă în Est şi în Vest, trebuie să fie ştiută şi recunoscută de către cei care întâlnesc şi profesează istoria. ...

Se pot găsi, în reviste cu o difuziune mai largă sau mai restrânsă, hărţi conţinând geografii halucinante, croite după criterii politice obscure, ce aşază în această „Mitteleuropa” Cehia şi Croaţia, dar nu şi Austria, prelungind‑o până în Albania şi în Macedonia, până la hotarele Greciei. Şi aceasta după ce fuseseră ticluite, în cancelariile de pe cele două ţărmuri ale Atlanticului, ...

Există în istoriografia tradiţională a veacurilor medievale ale Ţării Româneşti o lectură a evenimentelor politice prin prisma rivalităţii celor două ramuri ale dinastiei domnitoare a Basarabilor – ştiute şi dincolo de hotarele muntene şi oltene, comparabile cu branşe suverane contemporane de pe alte meleaguri –, cea a Drăculeşilor şi cea a Dăneştilor. Voi adăuga de îndată că fiecare ramură şi‑a construit propria ...

Conferinţa acad. Răzvan Theodorescu propune o descriere succintă a caracteristicilor culturale ce au definit evoluţia spirituală a părţii orientale din Imperiul Roman, de la declinul acestuia din secolul al IV‑lea şi până la începutul veacului XX. Arhitectura şi pictura acestui spaţiu european au reflectat trei elemente esenţiale din gândirea teologică: doctrina iconoclastă a creştinismului timpuriu, momentul isihast şi redescoperirea Evului ...