Contemporanul » Articole scrise de Maria-Ana Tupan

Articole scrise de Maria-Ana Tupan

Prof. Dr. Habil. Maria-Ana Tupan (n. 1949) este autoare a unor studii de istorie, critică şi teorie literară, apărute la edituri academice din ţară şi din străinătate, precum şi a unui curs de istorie a literaturii britanice de la origini până în prezent. Maria-Ana Tupan, a fost bursieră Fulbright afiliată [...]

Despre prezent privind spre trecut

Tradusă şi publicată în străinătate, Deşcolarizarea României (Editura Ideea Europeană, 2020) s‑ar bucura, fără îndoială, de mult interes. Tratarea subiectului diferă însă de analizele politice occidentale prin patosul implicării, tropismul narativităţii şi arta persuasiunii… Eseurile de antropologie culturală ale lui Mircea Platon i‑au câştigat autorului un titlu de proprietate în istoria ideilor contemporane, deoarece ceea ce prezintă ca stare a ...

citește »

Sânziene şi alte fantasme

În lumina acestor dezvăluiri, opera Hertei Muller apare ca ieşirea de urgenţă din cele două infernuri: al totalitarismului comunist şi al unei familii marcată de ele… Deşi multe reviste, mai ales cu profil academic, publică adeseori articole sau studii care devin repere în cercetare sau care deşteaptă interesul pentru viitoarele volume în lucru, impactul lor este mai mic decât acela ...

citește »

Ars moriendi

Extensia vocii lui Dumnezeu devine un mit similar muzicii sferelor. Vergo însă, locul acţiunii, nu este nici pe departe un microcosm al armoniei cosmice… „Je suis l’Empire à la fin de la décadence”, ar putea spune Marchizul Helmed din romanul Ambitus de Alexandru Ecovoiu (Editura Polirom 2018), un rafinat raisonneur, aducând cu Milionarul lui Ştefan Bănulescu. E ultimul descendent al ...

citește »

Cultura şi ambasadorii ei

Acestei explozii de civilizaţie, Horia Bădescu îi găseşte o singură explicaţie: răbdarea şi perseverenţa poporului chinez. Marele dragon s‑a trezit, constată autorul, care pare implicit să transmită un îndemn… „Căci acum a venit vremea să batjocorim forme şi ceremonii”, citim într‑o piesă de Shakespeare, ale cărui cuvinte continuă să sară adesea din pagină în lume – dovadă că a citit‑o ...

citește »

Critica etică sau umanismul postmodern

Ernesto Sábato şi Augustin Buzura se profilează în oglinzile paralele ale ficţiunii existenţialiste, inspirată de regimuri totalitariste unor spirite etice şi problematice şi inserată uneori în rame sapienţiale biblice… În anii ‘30 ai secolului trecut, Mircea Eliade se considera norocos, deoarece generaţia sa nu se mai raporta doar la cultura naţională. Revista Criterion, unde publicau colegii de generaţie, trădează influenţa, ...

citește »

Radiografiile unei civilizaţii

Stilul său iconic, de imitare a obiectului de studiu, împrumută din retorica maestrului disimularea, ironia… Cine răsfoieşte paginile ziarelor interbelice e uimit de actualitatea maladiilor sociale, dintre care unele fac obiectul atacului pamfletar al câte unui editorialist, ca şi de revelaţia existenţei unor constante ale caracterului naţional, pe care aveam tendinţa să le atribuim efectului distorsionant al succesivelor dictaturi ale ...

citește »

SOS literatura română în şcoală! Moştenitorii memoriei

Au devenit între timp ignoranţa şi dezinteresul faţă de istorie semne distinctive de prestigiu? Poate un popor să se menţină în istorie fără opere personalizate de cultură? Invitând străinii să ne citească pe Twitter şi pe Facebook? Nu scriu aceste rânduri pentru că am admirat strălucitul exerciţiu de retorică al lui Antoniu din Iulius Cezar de Shakespeare (III/2), ci pentru ...

citește »

O ipostază modernă a poeticii revelatorii

În matricea inconştientă a românilor, în care sunt fixate constante ale ideii de redempţiune, acestea par să se ipostazieze mai curând în circulare reveniri la un semper idem decât în trasee ascensionale, urmărite cu faustică energie de societăţile occidentale, prefigurative, orientate spre viitor. Naraţiunile filosofice şi ştiinţifice pe care s‑a construit modernitatea au contribuit poate, într‑o măsură mai mare decât ...

citește »

Actualitatea meritocrației

Volumul dedicat Marii Uniri pare o ilustrare a conceptului lui Iorga de istorie totală sau de ceea ce numim azi filosofie a civilizaţiei/ instituţiilor. Se înşală cei care cred că este un volum de eseuri politice… Zentrale „Figuren“ als Leitpersonen (figuri centrale ca lideri instituţionali) reprezentau în Germania secolului al XIX-⁠lea un ideal de prim rang în programul meliorist al ...

citește »

Maria-⁠Ana Tupan: Poetul: la sine – pentru sine

Istoricitatea ideilor şi valorilor face ca actul critic să fie unul deschis, inepuizabil, de fiecare dată provizoriu, în ciuda impresiei, la lectură, că, în fine, acesta este sensul cel adevărat În contrast cu brusca trezire din letargie a iernii, care îşi reclamă adevărata natură chiar şi în pragul ieşirii din ciclul temporal, viaţa literară e cuprinsă de un freamăt primăvăratec: ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest