Contemporanul » Articole scrise de Adrian Majuru

Articole scrise de Adrian Majuru

Adrian Majuru, istoric, eseist, scriitor și editor roman. S-a născut la București, în data de 19 decembrie 1968. Absolvent al Liceului „Zoia Komsodemianskaya” (astăzi Colegiul Național Școala Centrală, 1989) și al Facultății de Istorie a Universității București. (1997) Debut editorial cu volumul Bucureștii mahalalelor sau periferia ca mod de existență [...]

Anii de după „Marele război”. Mitologii în mişcare

Anii primului război nu au însemnat numai deplasări de fronturi, situaţii neprevăzute şi succesiuni de evenimente, ci şi semnificaţia unor răsturnări radicale, dureroase pentru mentalul colectiv, cu puternice implicaţii în sfera socială şi politică. Soldatul aflat pe fronturile unui război prelungit pare o creatură „decupată” din cadrul obişnuit al socialului, realitate pe care singur o întreţine apoi şi pe care ...

citește »

Lumi pierdute în ceaţa Estului

Estul are obiceiul să înghită oamenii şi visurile lor. Estul nu cunoaşte consistenţa certitudinilor, el hrăneşte ironia nebănuită a iluziilor. Aici „da” înseamnă „nu” şi „mai vorbim noi” înseamnă o profundă şi perpetuă tăcere. Estul îi dă celui puternic senzaţia nemărginirii din care preia doar firimituri banale precum infatuarea, aroganţa, indiferenţa. Pentru cei mulţi înseamnă nimicul fiecărei vieţi trăite, la ...

citește »

Un Răsărit tot mai dificil de cartografiat

Într‑o monografie recentă despre Est&Vest, numită De ce Vestul deţine încă supremaţia? Şi ce ne spune istoria despre viitor (Editura Polirom, 2012), autorul Jan Morris deschide povestea cu o mărturisire despre o inversare ipotetică a istoriei, încă din Evul Mediu. Pentru că în acea perioadă istorică cea mai dezvoltată forţă economică a lumii era China, iar autorul îşi închipuia joncile ...

citește »

Când dramele supravieţuiesc ideologiilor

Comunismul românesc a profitat de o particularitate socială interbelică: lipsa de eficienţă a programelor institu­ţio­nale privind asanarea socială, igienizarea şi cul­tu­ra­li­zarea întregului angrenaj al nocturnului social. Pră­bu­şirea în istorie a unei societăţi, în particular, şi a unui popor, în general, este cauzată, pe de o parte, de ignorarea voită şi agresivă a periferiilor sociale, de la săraci la infirmi, iar ...

citește »

„Curtea miracolelor” din potenţialul morfologiei urbane

Bucureştii sunt o expresie desăvârşită a coabitării dintre variate şi nebănuite contraste. Putem sublinia că această realitate este singura constantă istorică a unei aşezări aglomerate care s‑a adunat cu greu şi în mare grabă; aşezare care se chinuie încă să‑şi coaguleze o personalitate. Dar toate bucăţile constitutive, aflate într‑o diversitate incompatibilă cu uniformitatea atât de dorită, distrug efortul de cosmopolitizare ...

citește »

O adolescenţă învăluită în mister: principele Carol al României

Pentru contemporanii săi, regele Carol al II‑lea a fost mai degrabă „o enigmă psihologică” decât una istorică. Semnificaţia acestei enigme este foarte greu de pătruns. Constantin Argetoianu a recunoscut faptul că redactarea unei analize amănunţite a personalităţii lui Carol II, „din care să se desprindă personalitatea lui vie, ar cere o răbdare şi o perspicacitate psihologică”. La rândul ei, contesa ...

citește »

Oraşele: hărţi în mişcare

A fost publicată prima traducere în colecţia Istorii urbane a Editurii Corint. Este vorba despre primii şase mii de ani din povestea oraşelor şi, sigur, cel puţin pentru curioşi, va fi o lectură de neratat. M‑a determinat să o propun editurii pentru că autoarea, Monica L. Smith, arheolog de profesie, a cartografiat prin meseria ei situri urbane străvechi din America ...

citește »

Cultură vs pandemie

Criza globală provocată de răspândirea noului coronavirus a avut şi continuă să aibă un impact fără precedent asupra sectorului cultural din întreaga lume. Pentru a înţelege mai bine situaţia din ultimii doi ani, cu care se confruntă muzeele, în special în Europa, Reţeaua Organizaţiilor Muzeale Europene (NEMO) a documentat şi analizat impactul economic asupra muzeelor, demonstrând totodată oportunităţi digitale pe ...

citește »

Un muzeu pe o hartă a viitorului

Lumea noastră se schimbă. Timpul trăit devine cea mai importantă investiţie. Şi dorinţa cu cea mai mare greutate. Urmează timpul oferit celuilalt, şi familiei, aflat în mers sincron cu timpul profesiei. Totul va orbita în jurul acestei ecuaţii: timpul trăit şi timpul profesional. Rezultatul dorit este echilibrul interior şi deschiderea continuă spre nou, către exterior. Aceasta va deveni curând o ...

citește »

Profile muzeale în Bucureşti

În Bucureşti, cele mai numeroase sunt muzeele de artă, 11 la număr (PMB 3 şi alte 2 în aşteptare, şi anume Pinacoteca Bucureşti şi Muzeul Ghe. Tattarescu). La acelaşi nivel sunt muzeele memoriale, tot în număr de 10 (PMB deţine 7 dintre ele). Apoi avem astfel: Muzee de istorie: 4 (PMB 1); Muzee de etnografie: 4 (PMB 1); Muzee de ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest