Cunoscând preocupările specialiştilor, Muzeul Municipiului Bucureşti lansează anual invitaţia participării la diferite lucrări ştiinţifice, iar simpozioanele de specialitate sunt urmate de apariţia unor reviste dedicate, care au cititori nu numai din lumea academică, ci şi din rândul vizitatorilor noştri, preocupaţi să afle informaţii din domenii precum arheologie, numismatică, antropologie urbană, istorie, muzeografie şi artă. Astfel, de mulţi ani de zile au fost realizate şi publicate patru reviste de specialitate pe care le voi prezenta în rândurile ce urmează.
Revista de Cercetări Arheologice şi Numismatice a ajuns la numărul VII. Începând din octombrie 2020, RCAN oferă publicului şi un site nou, bilingv (română/engleză), ce conţine informaţii detaliate pentru autori despre sistemul de recenzare şi colegiul editorial, dar mai ales oferă posibilitatea de a accesa întreaga arhivă, defalcată pe articole individuale, a ultimelor numere [http://muzeulbucurestiului.ro/rcan.html].
Revista de Cercetări Arheologice şi Numismatice, editată de Muzeul Municipiului Bucureşti, este onorată să ofere paginile sale pentru găzduirea de noi articole tuturor specialiştilor care îşi propun să transmită rezultate ale unor cercetări originale, să supună dezbaterii opinii, teme şi abordări inovative în domeniul arheologiei şi numismaticii, punând acum la dispoziţie şi această nouă infrastructură online.
Menirea acestei reviste este aceea de a valorifica prin publicare cercetarea în domeniul arheologiei şi numismaticii cu precădere, dar şi a cercetărilor inter şi pluridisciplinare care şi‑au făcut un loc din ce în ce mai important în cadrul studiilor arheologice în decursul ultimilor ani. Publicaţia este un spaţiu de dezbatere ştiinţifică la care participă specialişti din domeniile menţionate şi este deschisă unui spectru larg de abordări, metode şi perspective, pentru studiile care valorifică cercetarea de teren, dar şi pentru cele teoretice.
Pe lângă tipul de contribuţii amintite, revista găzduieşte în paginile sale şi articole de sinteză sau studii de detaliu privind diverse categorii de artefacte.
Ne dorim lărgirea orizontului de abordare, pe de o parte, prin neîngrădirea publicării materialelor de specialitate editate de Muzeul Municipiului Bucureşti, despre zona Bucureştiului, dar şi pentru extinderea spre domenii conexe arheologiei şi istoriei. Colegiul de redacţie al revistei este format din tineri muzeografi, care şi‑au propus asigurarea ritmului de apariţie anual al publicaţiei.
Revista de Cercetări Arheologice şi Numismatice este indexată internaţional de Central and Eastern European Online Library: https://www.ceeol.com/search/journal-detail?id=2425
Revista de Antropologie Urbană pregăteşte apariţia numărului XXI. De ce o revistă de antropologie urbană? Am explicat încă de la lansarea primului număr al acestei reviste [https://rev‑antropologieurbana.ro/], al cărei editor şef sunt, că pe plan naţional sunt puţine sau chiar lipsesc contribuţiile teoretice, sintezele cu orizont teoretizant. Este de remarcat nevoia de sinteză fie de prim-plan, fie de plan secund. Aceste sinteze sunt ca nişte „cărămizi” sau „trepte”, spre cunoaşterea omului, dar câtă vreme nu există un proiect recunoscut de toţi, cu toate eforturile de cercetare care se fac, uneori remarcabile, nu se poate ajunge decât la „pavarea” selectivă cu aceste „cărămizi” a uneia sau mai multor alei izolate, fără legătură una cu alta, şi pe care nu le cunosc toţi. Să reţinem şi să reacţionăm corespunzător, aşadar, la lipsa de coerenţă şi de conjugare care motivează impresionantul proces de expansiune al antropologiei şi care este o necesitate reală a zilelor noastre. Pe de altă parte, este stringentă nevoia unor sinteze asupra coordonatelor spaţiului urban românesc, dintr‑o viziune nu doar descriptivă, ci deopotrivă prescriptivă, în scopul evidenţierii paralelismelor culturale cu Europa, a rezervelor de dezvoltare urbană, a deficienţelor ce se cuvin cunoscute şi studiate în vederea depăşirii lor.
Structura mai mult sau mai puţin fină şi complicată a cauzelor şi efectelor care duc la diversitatea umană la schimbările care sunt uneori evoluţie, este formată din factori atât biologici, cât şi culturali, ori micşti, pentru a căror recunoaştere e nevoie de stăpânirea unor cunoştinţe care nu cunosc graniţe. Antropologia urbană ocupă o secvenţă din antropologia generală şi priveşte grupurile umane, sau indivizii care trăiesc în condiţii urbane. Procesul de urbanizare este un proces antropologic prin care se produce o schimbare importantă în continua devenire a speciei noastre. Antropologia urbană cuprinde şi tot ce se modifică prin trecerea de la rural la urban şi urmăreşte nobila aventură umană mai departe în urbanizare, industrializare, post industrializare, până la societatea informatizată care este abia la început. Şi care va înregistra în timp mutaţii, oricum mici schimbări în condiţia omului. Timpul şi spaţiul au fost totdeauna marile provocări pentru om. Omul a depus eforturi neîncetate să domine atât spaţiul, cât şi timpul. Ce a făcut cu timpul economisit, ce a câştigat de pe urma faptului că în loc de două ore ca să parcurgă o distanţă a cheltuit numai o oră, nu se ştie. Am greşi spunând că nu a făcut nimic, că a risipit timpul câştigat. Revista de antroplogie urbană trebuie să fie pregătită să semnaleze şi să anticipeze problemele care vor apărea în spaţiul urban, şi să aibă soluţii pentru rezolvarea lor. Cu alte cuvinte, să fie un proiect cu orientare spre viitor, valorizând însă etapele trecutului prin simptomele prezentului.
În acest moment urmează să apară cel de‑al douăzecilea număr şi totul a fost posibil datorită susţinerii voluntare a autorilor, colegiului ştiinţific şi comitetului de redacţie, care au oferit o parte din munca şi mai ales încrederea lor acestui proiect ştiinţific. Direcţiile de interes ale revistei sunt focalizate pe oraş, precum şi pe relaţionările acestuia cu vecinătăţile mai mult sau mai puţin urbane. Interesează, desigur, metarmofozele oraşului în decursul istoriei şi prognozele pe care le pot dezvolta societăţile urbane cu amprentă culturală diferită. De aceea, revista are o structură axată pe trei domenii distincte ale antropologiei: socialul, urbanul şi sănătatea (medicina).
Începând cu anul 2021 Revista de Antropologie Urbană este acreditată CNCSIS B şi este publicată în limba engleză. De aceeaşi clasificare se bucură şi Revista de Cercetări Arheologice şi Numismatice.
URBANITAS. Revistă de Studii Urbane Integrate pregăteşte apariţia numărului IV. Numerele anterioare se găsesc în format electronic şi pot fi citite aici: http://muzeulbucurestiului.ro/urbanitas.html
Urbanitas este o expresie a preocupărilor ştiinţifice şi de comunicare publică pe care Muzeul Municipiului Bucureşti le dezvoltă în ultimii ani. Astfel, Consiliul de Administraţie a hotărât să transforme revista de popularizare „Materiale de Istorie şi Muzeografie” într‑o revistă de nivel academic, dar deschisă publicului educat.
Revista cuprinde şi integrează, pe lângă istorie şi muzeografie, celelalte domenii ale studiilor urbane: arhitectura, urbanismul, sociologia, antropologia, geografia, studiile culturale etc. Vitezele de dezvoltare sunt tot mai accelerate pe toate palierele profesionale, iar platformele de nivel academic devin necesare pentru un public consumator tot mai specializat, dar şi selectiv deopotrivă. Este un drum pe care ni‑l dorim în primul rând cât mai folositor comunităţii de idei şi de profesii care se investesc în dezvoltarea acestui oraş, Bucureşti, dar care integrează proiectului lor personal şi profesionalizarea societăţii româneşti în ansamblu. Pe plan naţional sunt puţine sau chiar lipsesc contribuţiile teoretice, sintezele cu orizont teoretizant. Acest proiect editorial şi ştiinţific îşi doreşte să încerce să ofere soluţii de regenerare economică şi socială (urbană), precum şi de remodelare morală (individuală şi colectivă).
În plus, astfel de soluţii pot deveni factori activi de modificare a mentalităţilor deficitare (în creştere), manifestate la toate segmentele de vârstă (copii, tineri, adulţi şi oameni în vârstă), determinate de impactul brutal al schimbărilor din ultimele decenii. Aceasta, deoarece mediul urban are particularităţile lui, factori variaţi ce pot stimula ori bloca necontenitul proces al devenirii umane, ba chiar pot inversa sensul procesului.
Există un interes tot mai accentuat pentru tot ce cuprinde şi tot ce se modifică prin trecerea de la rural la urban, trecând prin nobila aventură umană, de la urbanizare, industrializare, postindustrializare până la societatea informatizată care este abia la început. Şi care va înregistra în timp mutaţii, oricum mici schimbări în condiţia omului. De aceea, disciplinelor de studii urbane le revin sarcini majore în societatea românească actuală, în domenii vitale precum studii de sănătate şi patologie, educaţie, dinamica valorilor culturale, radiografierea comportamentelor socioculturale, psihologie populaţională, studiul aspiraţiilor etc. Este evident că, în faţa unor provocări complexe, strategia optimă obligă la o diversificare a agenţilor responsabili, respectiv la o dezvoltare a reţelei de profesionişti care să aibă un spaţiu de manifestare academică.
Revista de Artă şi Istoria Artei a ajuns şi ea la 4 numere publicate, iar în prezent se lucrează la cel de‑al cincilea număr. Revista a apărut deoarece, în ultimii cinci ani, Muzeul Municipiului Bucureşti a inclus în dinamica activităţii sale foarte multe proiecte dedicate artei. Pinacoteca Muzeului Municipiului Bucureşti este prezentată publicului începând cu anul 2016. Apoi, repertorii, cataloage şi proiecte editoriale de specialitate, care valorifică patrimoniul acestei zone, publicate de Editura Muzeului Municipiului Bucureşti, sunt tot mai prezente.
Ca urmare a dezvoltării interesului publicului pentru colecţiile de artă ale MMB, precum şi faţă de potenţialul temelor de cercetare dedicate lor în conectare cu direcţiile majore de interes la nivel internaţional, am considerat necesară organizarea unui simpozion de artă şi istoria artei, începând cu anul 2017. Temele prezentate şi colaborările dezvoltate cu acest prilej ne‑au deschis oportunitatea unui nou proiect editorial în acest an: Revista de Artă şi Istoria Artei.
Revista de Artă şi Istoria Artei este menită să deschidă publicului interesat oportunităţi de informare, dar şi de manifestare a interesului prin publicare de articole şi studii de istoria şi teoria artei, interpretări de teme şi orientări, proiecte de restaurare. În zona de referinţă a temelor prezentate, publicaţiile româneşti de specialitate sunt foarte puţine pentru a putea oferi o dinamică pentru noi teme şi orientări în spaţiul cultural de interes.
Publicarea acestei reviste de specialitate închide panoplia instrumentelor de referinţă pentru dezvoltarea eficientă a unei metode de studiu: valorificarea patrimoniului prin spaţiu expoziţional; prezentarea patrimoniului prin simpozionul anual dedicat şi diseminarea rezultatelor prin publicarea în revistă.
Graţie unei frumoase colaborări cu Institutul Naţional al Patrimoniului vă oferim Revista de Artă şi Istoria Artei, publicaţie a Muzeului Municipiului Bucureşti, în format digitalizat.
Revista conţine o serie de articole, studii şi consideraţii din domeniul istoriei şi teoriei artei, dar şi variate informaţii privitoare la proiecte de restaurare şi conservare. Studiile sunt structurate în următoarele categorii: patrimoniu, teorii despre artă, artă şi istorie, conservare şi restaurare şi, nu în cele din urmă, recenzii dedicate unor variate lucrări de specialitate. Revista este editată în cadrul Secţiei de Artă – Pinacoteca MMB. Revista a fost indexată şi de EBSCO Publishing Inc‑Massachusetts, Statele Unite ale Americii.
■ Scriitor, istoric, publicist şi editor
Adrian Majuru
