Din ultimul număr:
Contemporanul » Articole scrise de Ioan‑Aurel Pop

Articole scrise de Ioan‑Aurel Pop

Ioan‑Aurel Pop s-a născut în data de 1 ianuarie 1955, Sântioana, România – este istoric român, profesor universitar (din 1996) şi rector al Universităţii Babeş‑Bolyai din Cluj (din 2012), membru titular (din 2010) şi preşedinte (din 2018) al Academiei Române. Opera sa este axată pe cercetarea istoriei medievale a românilor [...]

„Despovărarea” prin mărturisire

Vi se va părea ciudat să vorbesc eu, de meserie istoric, despre o carte de memorii, care, pe deasupra, este intitulată şi „roman”. Memoriile nu sunt socotite, în teoria surselor istorice, izvoare de prima mână. Ba, mai mult, unii nici nu le cataloghează drept izvoare şi le plasează, alături de jurnale, între formele literare de justificare a deciziilor discutabile din ...

citește »

Limba română de‑acum cinci secole

Boierul Neacşu (Lupu) din Câmpulungul Muscelului ar fi rămas, probabil, complet uitat de posteritate dacă nu ar fi avut inspiraţia sau, poate, obligaţia de a scrie, în 1521, o epistolă în limba română. Ea a fost descoperită în 1894 de Friedrich Stenner la filiala Arhivelor Naţionale din Braşov, unde se păstrează şi astăzi. Documentul original, pe hârtie, cu pecete aplicată ...

citește »

Mihail Sadoveanu şi Ştefan cel Mare

Mihail Sadoveanu (1880‑1961) a trăit peste opt decenii de viaţă pământească pe care a umplut‑o cu creaţii scriitoriceşti de amploare. L‑am auzit în copilărie, cu vocea sa inconfundabilă, imprimată în fonoteca radiodifuziunii, pe cale de a deveni „fonoteca de aur”, interpretând Amintirile din copilărie ale lui Ion Creangă. De fapt, nu era vorba despre o interpretare, pentru că Sadoveanu îl ...

citește »

România „astfel”

Evident că România este „altfel” în raport cu alte ţări. Dacă nu ar fi aşa, nu s‑ar chema România. Dar nu este „altfel” în sensul că românii nu ştiu cine sunt şi de unde vin, că nu au habar cum s‑au format ca popor romanic, că se simt frustraţi de „tăcerea de o mie de ani a izvoarelor”, că au ...

citește »

Mănăstirea Voroneţ rediviva

Printr‑o decizie din 14 martie 1991, a Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, dată pe baza unei adrese prealabile a Cancelariei Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, Mănăstirea Voroneţ şi‑a reluat acum trei decenii viaţa monahală, după o întrerupere de 206 ani, renăscând drept obşte de călugăriţe. Locaşul sfânt, ridicat ca edificiu în 1488, sub Marele şi Sfântul Voievod Ştefan, are o ...

citește »

Românii şi eficienţa economică

Economia noastră lucrativă – adică aducătoare de profit, măcar de oarecare profit – s‑a construit târziu în raport cu Europa Occidentală, unde spiritul capitalismului, în relaţie directă sau nu cu „etica protestantă”, a înflorit de secole bune, dacă nu chiar de jumătate de mileniu. Noi abia am împlinit un secol de la unificarea monetară de după Marea Unire şi, dacă ...

citește »

Unirea de la 1859 – temeiul solid al României moderne

Unirea de la 1859 s‑a făcut bine aşa cum s‑a făcut, cu rânduială şi chibzuinţă. Ea trebuie studiată în şcoli ca atare, ca bază a Marii Unirii şi a tuturor înfăptuirilor care, între anii 1859 şi 1918, au condus la aplicarea programului Revoluţiei Române de la 1848… Unirea Moldovei şi Ţării Româneşti în 1859 a fost un act fundamental pentru ...

citește »

Un gând pentru un mare istoric

S‑a stins de curând profesorul Keith Hitchins (1931‑2020), după o viaţă lungă, dedicată cunoaşterii şi cercetării. Între istoricii români, marele intelectual american nu are nevoie de nicio prezentare, dar, pentru publicul larg, anumite sublinieri nu credem că ar fi de prisos. Era de aproape trei decenii (din 1991) membru de onoare al Academiei Române, ceea ce spune enorm de mult ...

citește »

Angoasele noastre istorice

Ca singur popor latin de credinţă ortodoxă – militant, de la o vreme, pentru sincronizare cu Occidentul – am devenit o punte de legătură între cei doi plămâni ai continentului (cum a spus metaforic papa Ioan Paul al II‑lea)… Suntem adesea confruntaţi în viaţa aceasta frământată cu multe provocări, fapt pentru care, loviţi uneori crunt de soartă, de instituţii, de ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest