Din ultimul număr:
Contemporanul » Articole scrise de Ioan-Aurel Pop

Articole scrise de Ioan-Aurel Pop

Ioan-Aurel Pop (n. 1 ianuarie 1955, Sântioana, Cluj) Este un istoric român, academician, profesor universitar, din 2012 rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj, din 2018 președinte al Academiei Române. Cariera științifică: Din 1989 este doctor în istorie, cu o teză intitulată „Adunările cneziale din Transilvania în secolele XIV-XVI”. Din 1993 [...]

Iubirea de şcoală

Aproape toate şcolile româneşti vechi din Transilvania au împlinit în 2019 o sută de ani. De ce doar atâţia? Este foarte simplu, fiindcă înainte de 1918 nu existau în provinciile româneşti ocupate de monarhia habsburgică şcoli româneşti de stat, adică şcoli în care toate materiile să fie predate în româneşte… Aproape toate şcolile româneşti vechi din Transilvania au împlinit în ...

citește »

Valori identitare europene

Creştinismul s‑a afirmat practic în Evul Mediu, când s‑a răspândit pe întreg continentul şi când numele de Europa era sinonim cu Republica Creştină… De regulă, specialiştii recurg la o separare între ceea ce ei numesc identitate europeană actuală, făurită – atât cât s‑a reuşit – în cadrul Uniunii Europene (acceptarea drepturilor şi libertăţilor individuale şi de grup, prevăzute în documente ...

citește »

Editura Rediviva din Milano, ediţia în limba italiană a volumului Identitatea românească de Ioan-Aurel Pop

Culegerea de eseuri – scrie în prefaţa volumului reputatul istoric şi profesor italian Cesare Alzati – pe care acum Editura Rediviva o oferă publicului italian – a apărut la Bucureşti în 2016 cu acelaşi titlu şi un subtitlu foarte elocvent: Felul de a fi român de‑a lungul timpului… Editura Rediviva din Milano este onorată să anunţe ediţia în limba italiană ...

citește »

Despre unii termeni referitori la Unire

Numele oficial al noului stat era, la 1859, acela de „Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti”, ceea ce arată că Moldova era şi ea în prim-plan. După încheierea scurtei existenţe a Principatelor Unite, avem un stat numit România, cu un prinţ din Moldova şi cu o capitală din Ţara Românească… Cu ocazia centenarului Marii Uniri s‑a vorbit şi s‑a ...

citește »

„A treia cea mai mare locaţie din lume în anul 2020”

Am văzut de curând şi din nou, în scris, următoarea constatare: „Locaţia bătăliei de la Posada rămâne controversată în istoriografia română”. Corect şi simplu ar fi fost: „Locul bătăliei de la Posada rămâne controversat în istoriografia română”. Termenul „locaţie” devine tot mai frecvent în limbajul cotidian românesc, dar cu un alt sens decât cel originar şi tinde să elimine pas ...

citește »

Ambrozia zeilor

„Augustin Buzura nu are nevoie de elogiile noastre postume, fiindcă destul elogiu etern sunt cărţile lui. Numai că Augustin Buzura a fost un om al Cetăţii, cu anumite responsabilităţi şi cu decizii luate spre binele culturii româneşti. Această dimensiune a vieţii lui nu trebuie să intre în uitare, pentru că este un exemplu demn de urmat. Trecerea sa, din ziua ...

citește »

Din nou despre studiul istoriei

Istoria a rămas una dintre puţinele discipline păstrate încă în programele şcolare, care mai cultivă cunoaşterea civilizaţiilor, a curentelor culturale, a stilurilor arhitectonice, a conflictelor şi a alternanţei dintre război şi pace, a valorilor ştiinţei, artei plastice, muzicii, literaturii. De aceea, este bine să susţinem predarea istoriei Vreau să atrag atenţia asupra unei chestiuni simple şi evidente, dar care le ...

citește »

Academia Română la 153 de ani de la înfiinţare

Academia Română nu are nevoie de milă ori de compasiune, ci de respect şi demnitate! Sunt, natural, instituţii şi personalităţi ale statului care înţeleg asta şi care acţionează în consecinţă, dar sunt şi răuvoitori. Prin Academia Română, înfiinţată în 1866, se împlinea predicţia lui Mihail Kogălniceanu – originar prin familie dintr‑o provincie înstrăinată, Basarabia – făcută în 1843, când, la ...

citește »

Un secol de la înfiinţarea primei universităţi româneşti din Transilvania

Până la 1 Decembrie 1918, românii ardeleni erau socotiţi „străini” în propria ţară, adică erau discriminaţi, netrecuţi între adevăraţii cetăţeni şi supuşi unor decizii şi legi pe care nu le făceau ei Transilvania (în sens larg, cu Banatul, Crişana, Sătmarul şi Maramureşul) reprezintă circa 40% din teritoriul şi din populaţia României de astăzi şi a avut încă din finalul etnogenezei ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now