Contemporanul » Articole scrise de Ioan‑Aurel Pop

Articole scrise de Ioan‑Aurel Pop

Ioan‑Aurel Pop s-a născut în data de 1 ianuarie 1955, Sântioana, România – este istoric român, profesor universitar (din 1996) şi rector al Universităţii Babeş‑Bolyai din Cluj (din 2012), membru titular (din 2010) şi preşedinte (din 2018) al Academiei Române. Opera sa este axată pe cercetarea istoriei medievale a românilor [...]

România „astfel”

Evident că România este „altfel” în raport cu alte ţări. Dacă nu ar fi aşa, nu s‑ar chema România. Dar nu este „altfel” în sensul că românii nu ştiu cine sunt şi de unde vin, că nu au habar cum s‑au format ca popor romanic, că se simt frustraţi de „tăcerea de o mie de ani a izvoarelor”, că au ...

citește »

Mănăstirea Voroneţ rediviva

Printr‑o decizie din 14 martie 1991, a Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, dată pe baza unei adrese prealabile a Cancelariei Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, Mănăstirea Voroneţ şi‑a reluat acum trei decenii viaţa monahală, după o întrerupere de 206 ani, renăscând drept obşte de călugăriţe. Locaşul sfânt, ridicat ca edificiu în 1488, sub Marele şi Sfântul Voievod Ştefan, are o ...

citește »

Românii şi eficienţa economică

Economia noastră lucrativă – adică aducătoare de profit, măcar de oarecare profit – s‑a construit târziu în raport cu Europa Occidentală, unde spiritul capitalismului, în relaţie directă sau nu cu „etica protestantă”, a înflorit de secole bune, dacă nu chiar de jumătate de mileniu. Noi abia am împlinit un secol de la unificarea monetară de după Marea Unire şi, dacă ...

citește »

Unirea de la 1859 – temeiul solid al României moderne

Unirea de la 1859 s‑a făcut bine aşa cum s‑a făcut, cu rânduială şi chibzuinţă. Ea trebuie studiată în şcoli ca atare, ca bază a Marii Unirii şi a tuturor înfăptuirilor care, între anii 1859 şi 1918, au condus la aplicarea programului Revoluţiei Române de la 1848… Unirea Moldovei şi Ţării Româneşti în 1859 a fost un act fundamental pentru ...

citește »

Un gând pentru un mare istoric

S‑a stins de curând profesorul Keith Hitchins (1931‑2020), după o viaţă lungă, dedicată cunoaşterii şi cercetării. Între istoricii români, marele intelectual american nu are nevoie de nicio prezentare, dar, pentru publicul larg, anumite sublinieri nu credem că ar fi de prisos. Era de aproape trei decenii (din 1991) membru de onoare al Academiei Române, ceea ce spune enorm de mult ...

citește »

Angoasele noastre istorice

Ca singur popor latin de credinţă ortodoxă – militant, de la o vreme, pentru sincronizare cu Occidentul – am devenit o punte de legătură între cei doi plămâni ai continentului (cum a spus metaforic papa Ioan Paul al II‑lea)… Suntem adesea confruntaţi în viaţa aceasta frământată cu multe provocări, fapt pentru care, loviţi uneori crunt de soartă, de instituţii, de ...

citește »

Transilvania – etape spre modernitate

Numele de Transilvania, apărut în surse în secolul al XI‑lea, are două accepţiuni teritoriale şi istorice. Prima accepţiune, veche şi restrânsă, se referă la regiunea intracarpatică, aceea care a funcţionat până la 1541 ca voievodat în cadrul Regatului Ungariei. A doua accepţiune, modernă şi largă, se referă la regiunea intracarpatică, la Banat şi la Părţile Vestice (Partium), acestea din urmă ...

citește »

Manager, director, rector, şef, ranking

În lumea aceasta a noastră mică şi neînsemnată, şefia, dregătoria, oficiul, funcţia, rangul etc. au purtat nume variate şi au trebuit să iasă mereu în evidenţă. Astăzi, cu puţine excepţii, în conformitate nu numai cu obiceiul recent, ci şi cu legislaţia, regulamentele şi statutele, orice conducător se numeşte manager. Rectorul însuşi (în orice universitate din România) este un manager, pentru ...

citește »

Iubirea de şcoală

Aproape toate şcolile româneşti vechi din Transilvania au împlinit în 2019 o sută de ani. De ce doar atâţia? Este foarte simplu, fiindcă înainte de 1918 nu existau în provinciile româneşti ocupate de monarhia habsburgică şcoli româneşti de stat, adică şcoli în care toate materiile să fie predate în româneşte. Erau, totuşi, câteva şcoli înalte româneşti, la Blaj, la Braşov, ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest