Contemporanul » Articole scrise de Ioan‑Aurel Pop

Articole scrise de Ioan‑Aurel Pop

Ioan‑Aurel Pop s-a născut în data de 1 ianuarie 1955, Sântioana, România – este istoric român, profesor universitar (din 1996) şi rector al Universităţii Babeş‑Bolyai din Cluj (din 2012), membru titular (din 2010) şi preşedinte (din 2018) al Academiei Române. Opera sa este axată pe cercetarea istoriei medievale a românilor [...]

Ziua Naţională, cu tristeţe şi cu bucurie

De ziua noastră naţională, de sărbătoarea de la 1 Decembrie, ar trebui să ne bucurăm, după datină şi cuviinţă, să mulţumim Proniei Cereşti că am ajuns, din nou, în această zi, să‑i preţuim pe înaintaşii care ne‑au construit ţara şi să ne pregătim cu demnitate pentru viitor. Dar nu putem, din păcate, să exprimăm cu inima deschisă aceste sentimente. La ...

citește »

O falsă problemă a şcolii româneşti: noile discipline

Extravaganţele acestei veri buclucaşe continuă. De un răstimp, un site de ştiri menţine în prim-plan anunţul despre o nouă materie şcolară care ar putea să fie predată începând cu anul 2022 în şcolile din România: educaţia cinematografică. Aceasta „ar putea aduce beneficii incredibile asupra dezvoltării copiilor”. Evident, ar putea să fie şi aşa, dar de la dorinţă până la putinţă ...

citește »

Rememorarea personalităţii lui Moses Gaster la Academia Română

Prin lunile mai‑iunie ale acestui an, în cadrul unei corespondenţe electronice de suflet, pe care o port de ani buni cu profesorul dr. Jean Askenasy, membru de onoare din străinătate al Academiei Române, Domnia Sa mi‑a atras atenţia că s‑ar putea organiza la Academie sau într‑un institut de specialitate al instituţiei noastre un colocviu închinat vieţii şi operei lui Moses ...

citește »

Studenţii de la Putna, din 1871 şi din 2021

Mulţi se întreabă cum au putut tinerii de acum un secol şi jumătate, prezenţi la Mănăstirea Putna, să facă ceremonii aşa de frumoase, să ia hotărâri aşa de mature şi să pregătească un viitor aşa de realist pentru România, pentru români. Asta pentru că, mai ales în ultima vreme, vedem adesea tineri imberbi foarte activi, cocoţaţi în funcţii înalte, fără ...

citește »

„Despovărarea” prin mărturisire

Vi se va părea ciudat să vorbesc eu, de meserie istoric, despre o carte de memorii, care, pe deasupra, este intitulată şi „roman”. Memoriile nu sunt socotite, în teoria surselor istorice, izvoare de prima mână. Ba, mai mult, unii nici nu le cataloghează drept izvoare şi le plasează, alături de jurnale, între formele literare de justificare a deciziilor discutabile din ...

citește »

Limba română de‑acum cinci secole

Boierul Neacşu (Lupu) din Câmpulungul Muscelului ar fi rămas, probabil, complet uitat de posteritate dacă nu ar fi avut inspiraţia sau, poate, obligaţia de a scrie, în 1521, o epistolă în limba română. Ea a fost descoperită în 1894 de Friedrich Stenner la filiala Arhivelor Naţionale din Braşov, unde se păstrează şi astăzi. Documentul original, pe hârtie, cu pecete aplicată ...

citește »

Mihail Sadoveanu şi Ştefan cel Mare

Mihail Sadoveanu (1880‑1961) a trăit peste opt decenii de viaţă pământească pe care a umplut‑o cu creaţii scriitoriceşti de amploare. L‑am auzit în copilărie, cu vocea sa inconfundabilă, imprimată în fonoteca radiodifuziunii, pe cale de a deveni „fonoteca de aur”, interpretând Amintirile din copilărie ale lui Ion Creangă. De fapt, nu era vorba despre o interpretare, pentru că Sadoveanu îl ...

citește »

România „astfel”

Evident că România este „altfel” în raport cu alte ţări. Dacă nu ar fi aşa, nu s‑ar chema România. Dar nu este „altfel” în sensul că românii nu ştiu cine sunt şi de unde vin, că nu au habar cum s‑au format ca popor romanic, că se simt frustraţi de „tăcerea de o mie de ani a izvoarelor”, că au ...

citește »

Mănăstirea Voroneţ rediviva

Printr‑o decizie din 14 martie 1991, a Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, dată pe baza unei adrese prealabile a Cancelariei Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, Mănăstirea Voroneţ şi‑a reluat acum trei decenii viaţa monahală, după o întrerupere de 206 ani, renăscând drept obşte de călugăriţe. Locaşul sfânt, ridicat ca edificiu în 1488, sub Marele şi Sfântul Voievod Ştefan, are o ...

citește »

Românii şi eficienţa economică

Economia noastră lucrativă – adică aducătoare de profit, măcar de oarecare profit – s‑a construit târziu în raport cu Europa Occidentală, unde spiritul capitalismului, în relaţie directă sau nu cu „etica protestantă”, a înflorit de secole bune, dacă nu chiar de jumătate de mileniu. Noi abia am împlinit un secol de la unificarea monetară de după Marea Unire şi, dacă ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest