Contemporanul » Articole scrise de Ioan‑Aurel Pop

Articole scrise de Ioan‑Aurel Pop

Ioan‑Aurel Pop s-a născut în data de 1 ianuarie 1955, Sântioana, România – este istoric român, profesor universitar (din 1996) şi rector al Universităţii Babeş‑Bolyai din Cluj (din 2012), membru titular (din 2010) şi preşedinte (din 2018) al Academiei Române. Opera sa este axată pe cercetarea istoriei medievale a românilor [...]

„Tu, fericită Austrie, căsătoreşte‑te!”

În 1683 (adică în urmă cu 340 de ani), după un asediu teribil al otomanilor, în timpul căruia vienezii ajunseseră să mănânce câini, pisici şi chiar unele rozătoare fetide, oraşul era eliberat de o oaste creştină condusă de Ioan Sobieski, regele Poloniei. În despresurarea Vienei, un rol important au jucat şi românii, care, paradoxal, erau prezenţi în ambele tabere combatante, ...

citește »

Unirea cu Biserica Romei şi lupta naţională: Inochentie Micu

Născut la 1692 (adică acum circa 330 de ani) şi înscăunat ca episcop greco‑catolic în 1732 (adică acum circa 290 de ani), Ioan Inochentie (Inocenţiu) Micu‑Klein (numit de popor Inochentie şi de învăţaţi Inocenţiu) rămâne încă o figură enigmatică a istoriei românilor. Adesea, în minţile multora, ideea de credincios greco‑catolic este foarte vagă şi este asociată cu ceva neromânesc, neortodox, ...

citește »

Lucian Blaga şi Unirea cea Mare

Între făuritorii statului naţional, edificat pe deplin, în rotunjimea lui istorică, în anul 1918, se află unele personalităţi notorii pentru realizările din specialităţile lor, cu creaţii intelectuale remarcabile, dar rămaşi aproape necunoscuţi pentru contribuţiile lor la Marea Unire. Evocăm, de regulă, pe „marii bărbaţi” – între care, paradoxal, Regina Maria a strălucit de departe – dar uităm contribuţiile discrete, uneori ...

citește »

„Toleranţa” în Transilvania acum 450 de ani

În 1572, adică în urmă cu 450 de ani, o dietă (adunare a stărilor, adică a grupurilor privilegiate) a Transilvaniei, întrunită în locul obişnuit, la Turda, recunoştea drept legală şi noua confesiune – cea mai radicală apărută în cadrul Reformei protestante – anume cea unitariană (sau antitrinitară). Parcursul recunoaşterii acestor noi credinţe, desprinse din catolicism, a fost destul de lung ...

citește »

Temeiuri ale monarhiei constituţionale la români şi semnificaţia Încoronării din 1922, de la Alba Iulia

Monarhia şi regalitatea   Despre monarhie s‑a vorbit şi s‑a scris mult în ultimele decenii – deşi nu întotdeauna în cunoştinţă de cauză – după ce, timp de mai bine de patru decenii, înainte de 1989, tema a fost aproape prohibită. Era firesc ca tema monarhiei să revină oficial în atenţia opiniei publice româneşti de după 1989, nu numai ca ...

citește »

„Unirea cea mare”

Anul 1918, în ciuda marilor umilinţe şi sacrificii îndurate, a adus României cea mai frumoasă împlinire din întreaga sa istorie modernă: unitatea politică a tuturor românilor. Aşa gândeau atunci cei mai mulţi dintre români. Prima provincie care s‑a unit cu ţara a fost şi aceea care fusese ocupată de străini cel mai târziu, anume Basarabia (răpită de ruşi în 1812). ...

citește »

Apărarea civilizaţiei europene

Românii au participat din plin, alături de toţi creştinii, la apărarea civilizaţiei europene în faţa asalturilor otomane venite dinspre sud‑estul continentului. Efortul de apărare a „Republicii creştine” europene a fost susţinut, în secolul al XV‑lea, sub egida papalităţii, deopotrivă de puterile catolice şi de cele ortodoxe, mai ales de ţările şi popoarele plasate în estul şi sud‑estul Europei: greci, bulgari, ...

citește »

Dubla moştenire a românilor

Dubla moştenire a românilor se explică prin îngemănarea istoriei şi geografiei. Datorită unor împrejurări istorice speciale, după circa un secol şi jumătate de confruntări – de la Caesar până la Domiţian (între jumătatea secolului I î.Hr. şi finalul secolului I d.Hr.) – şi după două decenii de războaie aproape neîntrerupte – derulate între anii 87 şi 106, pe când era ...

citește »

Noua Românie

Între 1919 şi 1940, România a fost un factor activ al vieţii internaţionale în Europa Centrală şi de Sud‑Est. Ţara a urmărit, în linii mari, apărarea stabilităţii şi ordinii impuse pe continent după Primul Război Mondial, păstrarea păcii şi securităţii, raporturi de bună vecinătate în regiune. Primul obiectiv major de politică externă de după 1918 a fost recunoaşterea de către ...

citește »

Controversa privind soarta evreilor din Franţa de la Vichy

Nu cu mult timp în urmă, cu ocazia împlinirii a 77 de ani de la eliberarea „fabricii morţii” de la Auschwitz, s‑au comemorat, cum era firesc, victimele lagărelor naziste. Faptul acesta, în forme variate, se va repeta cât timp va exista omenirea civilizată, bazată pe valori umaniste, fiindcă Holocaustul a fost o catastrofă umanitară fără egal, care a pedepsit un ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest