Din ultimul număr:
Contemporanul » Articole scrise de Bogdan Creţu

Articole scrise de Bogdan Creţu

Bogdan Creţu (născut la 21 ianuarie 1978, în judeţul Constanţa) este conferențiar doctor la Catedra de Literatură română din cadrul Facultăţii de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Volume publicate: Arpegii critice. Explorări în critica şi eseistica actuale, Editura Timpul, Iaşi, 2005; Matei Vişniec – un optzecist atipic, Editura [...]

Sfera semantică a religiosului

Cel mai puţin s‑a scris despre textele XXX ale lui Emil Brumaru. Un critic (Mircea A. Diaconu) a reuşit chiar performanţa de a recenza Infernala comedie fără a cita nici un vers[1]. Emil Brumaru reuşeşte să scrie poezie mare şi folosind cuvintele neortodoxe ale limbii române. Nu e vorba de sfidare, după cum nu e vorba nici de un exerciţiu ...

citește »

Cât de oniric este Emil Brumaru?

„Afinităţile elective” îl plasează, în mod clar, în gruparea respectivă, care l‑a asumat de la bun început. Într‑un articol din 1968, deci cu doi ani înainte de debut, Leonid Dimov se referea la el, într‑un „bilanţ subiectiv” al onirismului, ca la o certitudine absolută, notându‑i nu numai imagistica, ci şi viziunile mutate în lexicul la rândul său apetisant: „Copios târnuitor ...

citește »

Poezia ca frenezie a simţurilor

Numai că nimic nu poate fi doar ceea ce este, obiectele ascund mereu o taină, lucrurile nu sunt nevinovate, banalitatea nu e niciodată placidă; există o fermentaţie a lumii intrate în poezie, sensurile se multiplică la nesfârşit, astfel încât idila nu e numai idilă, nici imaginile nu dospesc blege şi cuminţi în pasteluri Dimov a ştiut foarte bine ce face ...

citește »

Emil Brumaru. Frenezia simţurilor & erotizarea realului

„Vom lua necuvântul şi‑l vom face cuvânt! Cana va fi cană. Rana nu va fi rană. Suntem disperaţi, desigur, aşa cum este disperat un gard că după o scândură urmează altă scândură, iar cuiele dor şi stâlpii sunt severi. Vom analiza fântâna, vom putrezi, fericiţi, în troacele porcilor cu picioare ondulate. Eroarea enormă a destinului nostru este că în loc ...

citește »

Subevaluări, supraevaluări în literatura actuală

Trăim o epocă tulbure, în care valorile sunt acoperite de mâzga unei confuzii teribile. Nu mai există un sistem, câmpul literar funcţionează bezmetic. E nevoie, mai mult decât oricând, de critică de întâmpinare!!! Dacă instituţia criticii funcţionează, deruta se suspendă! Subevaluată mi se pare literatura în general, cu un impact firav în societate, suferind de pe urma unui deficit uriaş ...

citește »

Voinţa de construcţie

La orice reacţie reticentă faţă de personalitatea sa (şi nu sunt puţine!), se poate răspunde foarte simplu, punând cărţile una lângă alta, una peste alta: cele peste 220 de volume de „Opere fundamentale”, alături de cele opt volume ale DGLR-⁠ului, alături de cele 34 de tomuri care restituie manuscrisele eminesciene, alături de seria excelentă a Cronologiei vieţii literare româneşti şi ...

citește »

Bogdan Creţu: Incursiuni în memorialistica românească (III)

După 1989, are loc o redescoperire entuziastă a genului: sunt reeditate sau editate pentru prima oară scrierile confesive ale interbelicilor, dar nu numai. Literatura propriu-⁠zisă mai interesează în măsura în care reuşeşte să fie un bun instrument al memoriei, un martor al trecutului traumatizant În timpul comunismului, genul memorialistic intră în recesiune. Având posibilitatea reconstituirii unui trecut într-⁠o formă neconformă ...

citește »

Bogdan Creţu: Incursiuni în memorialistica românească (II)

Modelul memorialisticii lui Iorga pare a se fi fixat în aceea a lui Goethe, autorul însuşi considerându-⁠se o personalitate providenţială a epocii sale. Cum a şi fost, fără doar şi poate. În orice caz, memoriile reprezintă de departe opera literară cea mai reuşită a lui Iorga, autor nu lipsit de hărnicie şi ambiţii şi în acest domeniu. Începutul secolului al ...

citește »

Bogdan Creţu: Incursiuni în memorialistica românească

Cu amestecul lor de pledoarie culturală şi anecdotică, memoriile acestea încep să funcţioneze ca instrumente de legitimare a puterii culturale, de legitimare a unei direcţii care oricum fixase pentru ani buni canonul Ca gen de sine stătător, memoriile s-⁠au impus însă în literatra română abia în secolul al XIX-⁠lea, ca urmare a adoptării modelului cultural occidental. Istoria vieţii mele de ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now