Contemporanul » Articole scrise de Bogdan Creţu

Articole scrise de Bogdan Creţu

Bogdan Creţu (născut la 21 ianuarie 1978, în judeţul Constanţa) este conferențiar doctor la Catedra de Literatură română din cadrul Facultăţii de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Volume publicate: Arpegii critice. Explorări în critica şi eseistica actuale, Editura Timpul, Iaşi, 2005; Matei Vişniec – un optzecist atipic, Editura [...]

Critica estetică şi teoriile occidentale. G. Călinescu şi R.G. Collingwood

Călinescu nu este străin în concepţia asupra istoriei literaturii de ideile lui R.G. Collingwood, pe care desigur că nu le‑a consultat direct, dar care erau în spiritul vremii… Călinescu este, şi azi, criticul şi istoricul literar cel mai influent în cultura română. Într‑un volum din 1939, Principii de estetică, menit să fundamenteze teoretic viitoarea Istorie a literaturii române de la ...

citește »

Critica estetică şi teoriile occidentale. E. Lovinescu şi „teoria rezonanţei”

Teoria lui Lovinescu, cu versiuni anterioare mai puţin laborioase, datează din 1929. Problema este că, în epocă, esteticul era ideologizat, considerat o garanţie a excelenţei naţiunii, o sursă a identităţii… Cel care a pus sistematic problema perimării esteticului, caracterul lui prin definiţie mobil a fost E. Lovinescu (îl anticipa Paul Zarifopol, în Din registrul ideilor gingaşe, dar mai eseistic). Teoria ...

citește »

Grigore Vieru şi poezia din România

Ce este foarte interesant e modul în care poezia lui Grigore Vieru se schimbă, se emancipează, de fapt, după contactul prelungit cu cea a confraţilor din ţară… Care sunt raporturile poeziei lui Grigore Vieru cu cea a congenerilor săi din România şi cum a fost ea receptată de critica profesionistă din ţară? Autorul nu a intrat în circuit ca un ...

citește »

Poezie şi identitate naţională. Două tipuri de naţionalism

Deosebirea dintre naţionalismul ceauşist şi cel basarabean o sesizează foarte bine Sorin Alexandrescu, în prefaţa unei antologii a poeziei din Republica Moldova… Şaizeciştii basarabeni descoperă cu întârziere tradiţia estetică a literaturii române şi atunci decupează din ea ceea ce le slujeşte programul de recuperare a identităţii naţionale. O spune şi unul dintre cei mai buni critici din stânga Prutului, Andrei ...

citește »

Poezie şi identitate naţională. Grigore Vieru sau forţa fragilităţii

În Basarabia, care a stat, din 1812, decenii la rând, mai bine de un secol, de fapt, sub stăpânire rusească, legăturile cu literatura română erau dramatic întrerupte Poezia lui Grigore Vieru are nevoie de cât mai multe recitiri critice, pentru a‑şi fixa un loc stabil într‑o istorie internă a poeziei de limbă română care să ţină cont de evoluţia formelor ...

citește »

Sfera semantică a religiosului

Cel mai puţin s‑a scris despre textele XXX ale lui Emil Brumaru. Un critic (Mircea A. Diaconu) a reuşit chiar performanţa de a recenza Infernala comedie fără a cita nici un vers[1]. Emil Brumaru reuşeşte să scrie poezie mare şi folosind cuvintele neortodoxe ale limbii române. Nu e vorba de sfidare, după cum nu e vorba nici de un exerciţiu ...

citește »

Cât de oniric este Emil Brumaru?

„Afinităţile elective” îl plasează, în mod clar, în gruparea respectivă, care l‑a asumat de la bun început. Într‑un articol din 1968, deci cu doi ani înainte de debut, Leonid Dimov se referea la el, într‑un „bilanţ subiectiv” al onirismului, ca la o certitudine absolută, notându‑i nu numai imagistica, ci şi viziunile mutate în lexicul la rândul său apetisant: „Copios târnuitor ...

citește »

Poezia ca frenezie a simţurilor

Numai că nimic nu poate fi doar ceea ce este, obiectele ascund mereu o taină, lucrurile nu sunt nevinovate, banalitatea nu e niciodată placidă; există o fermentaţie a lumii intrate în poezie, sensurile se multiplică la nesfârşit, astfel încât idila nu e numai idilă, nici imaginile nu dospesc blege şi cuminţi în pasteluri Dimov a ştiut foarte bine ce face ...

citește »

Emil Brumaru. Frenezia simţurilor & erotizarea realului

„Vom lua necuvântul şi‑l vom face cuvânt! Cana va fi cană. Rana nu va fi rană. Suntem disperaţi, desigur, aşa cum este disperat un gard că după o scândură urmează altă scândură, iar cuiele dor şi stâlpii sunt severi. Vom analiza fântâna, vom putrezi, fericiţi, în troacele porcilor cu picioare ondulate. Eroarea enormă a destinului nostru este că în loc ...

citește »

Subevaluări, supraevaluări în literatura actuală

Trăim o epocă tulbure, în care valorile sunt acoperite de mâzga unei confuzii teribile. Nu mai există un sistem, câmpul literar funcţionează bezmetic. E nevoie, mai mult decât oricând, de critică de întâmpinare!!! Dacă instituţia criticii funcţionează, deruta se suspendă! Subevaluată mi se pare literatura în general, cu un impact firav în societate, suferind de pe urma unui deficit uriaş ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now