Din ultimul număr:
Contemporanul » Articole scrise de Bogdan Creţu (pagina 4)

Articole scrise de Bogdan Creţu

Bogdan Creţu (născut la 21 ianuarie 1978, în judeţul Constanţa) este conferențiar doctor la Catedra de Literatură română din cadrul Facultăţii de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Volume publicate: Arpegii critice. Explorări în critica şi eseistica actuale, Editura Timpul, Iaşi, 2005; Matei Vişniec – un optzecist atipic, Editura [...]

Bogdan Creţu: Ce înseamnă să fii moldovean (I)

Ce este Europa? Cum este Europa? Extrem de neprimitoare. Rece. Nepăsătoare. Chiar dacă sărăcia din spaţiul est-⁠european pare o poveste tristă şi îndepărtată, Occidentul are mijloacele sale de a-⁠l umili pe intrus. Totul se oferă câtă vreme totul se plăteşte; în cele din urmă, această abundenţă ostentativă te transformă din om în client. Ideologia nu mai este una politică, ci ...

citește »

Bogdan Creţu: Dumnezeu pe înţelesul copiilor. Pagini de jurnal

Aflat în faţa plutonului de execuţie, Aureliano Buendía, colonelul din Un veac de singurătate, are, deloc întâmplător, revelaţia unui moment care până atunci nu i se păruse prin nimic extraordinar: cel în care, copil fiind, tatăl său „îl dusese să facă cunoştinţă cu gheaţa”. Pentru un copil, acest prim contact cu gheaţa e un miracol, poate printre primele Martie 2013. ...

citește »

Bogdan Creţu: „Pedeapsa” lui Nichita Danilov

Poezia lui Nichita Danilov îşi descoperă o vână viguroasă în explorarea unei anxietăţi, uneori butaforice, a aproximării divinităţii de către om Nu ştiu cum se face, dar Nicolae Manolescu, deşi susţinătorul numărul unu al poeţilor optzecişti, nu este nici pe departe şi criticul care să fi dat paginile cele mai bune despre cărţile lor. Textele sale aveau, în epocă, putere ...

citește »

Bogdan Creţu: Textul viu

Cristian Fulaş este, cred, unul dintre cei mai înzestraţi tineri prozatori ai momentului. Fâşii de ruşine nu este o capodoperă şi nici nu cred că ambiţionează asta; dar e o carte care te obligă să îi acorzi nu doar atenţie, ci şi încredere acestui scriitor ivit meteoric, de niciunde, în peisajul literar contemporan, destul de sărac, totuşi. Să luăm aminte! ...

citește »

Bogdan Creţu: Comunismul – mod de utilizare

Oare ororile anilor ’50, sistemul de suspiciune organizată şi toate relele comunismului anulează ceea ce mulţi oameni au simţit ca pozitiv în vieţile lor? De ce ne e greu să acceptăm că oroarea nu exclude mai-⁠binele şi nici invers? Nu cumva schematizăm realitatea reducând-⁠o la un singur contur? Dau să pornesc maşina şi să plec, când observ că un cauciuc ...

citește »

Bogdan Creţu: C. Stere în actualitate (II)

Poate această prea strânsă legătură dintre poezia sa şi tensiunile de ordin politic şi identitar din Transilvania dinainte de Unire poate explica şi ieşirea sa din canon. Goga nu mai este, oricâtă bunăvoinţă am avea, unul dintre modelele vii ale poeziei contemporane. Meniul teoretic al lui C. Stere nu cunoaşte diversificare. Încă de la primele texte, azimutul este definitiv fixat, ...

citește »

Bogdan Creţu: C. Stere – în actualitate (I)

Urgenţa politică era unirea cea mare, iar literatura îşi asumase din nou sarcina pre-⁠junimistă de a cultiva valorile specifice, naţionaliste. După ce a lipsit câteva decenii din literatura română, C. Stere revine în ultimii ani, prin atenţia acordată de câţiva editori şi istorici litetari profesionişti; mă gândesc în primul rând la Z. Ornea şi, mai ales, la Vbictor Durnea, care ...

citește »

Bogdan Creţu: Personaje-sinteză

Scriitorul pare preocupat în exces de a face, la fiecare pagină, o neîntreruptă demonstraţie de virtuozitate: este conştient de calităţile sale, de posibilităţile sale, de faptul că doar lui îi este permis să scrie aşa şi se bucură de acest privilegiu. Romanul este scris, e limpede, din interiorul unui stil brevetat, sadovenian. Chiar dacă Sadoveanu ar fi acceptat o comandă ...

citește »

Sadoveanu interpretându-l pe Sadoveanu

Viziunea şi stilul sadovenian se declanşau mai ales stimulate de poveşti care aveau statutul lor bine stabilit în repertoriul sapienţial al culturii est-⁠europene. Scriitorul avea o slăbiciune pentru această zonă răsăriteană, cu imensa ei tradiţie sapienţială. Se insinuează, în ultimele decenii, senzaţia neliniştitoare că Mihail Sadoveanu începe să iasă din actualitate. Din actualitatea, vreau să spun, literară. Deşi a rămas ...

citește »

Cealaltă faţă a realităţii

Nu am nici o îndoială că verdictul meu porneşte şi de la o simplificare inevitabilă a lucrurilor, dar suntem obligaţi să scurmăm în zaţul sulfuros al unei realităţi terifiante, dacă vrem să o înţelegem. Tânărul de atunci, lipsit de experienţă, avea impresia că toate marile reforme (naţionalizarea, reforma monetară, colectivizarea, electrificarea) se înnodau şi desăvârşeau procesul de modernizare iniţiat timid ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest