Contemporanul » Articole scrise de Theodor Codreanu

Articole scrise de Theodor Codreanu

Theodor Codreanu (n. 1 aprilie 1945, Sârbi, jud. Vaslui). Critic şi istoric literar, prozator şi publicist, doctor în filologie, membru al Uniunii Scriitorilor din România, Theodor Codreanu este autorul a peste patruzeci de cărţi, colaborând la numeroase publicaţii din ţară şi din străinătate: România literară (unde a debutat în critica [...]

Theodor Codreanu: Marea reeducare. Vocea lui Iorga şi serviciile secrete

Apostazia naţională a „păturii superpuse”, conturată dramatic de Nichifor Crainic, creează ceea ce Eminescu (încă din conferinţa Influenţa austriacă asupra românilor din Principate) a numit golul etnic din istoria românilor (devenit, la Emil Cioran, neant valah) Rolul civilizator al Mitteleuropei habsburgice, exercitat asupra românilor bucovineni? Bogata documentare a lui Liviu Papuc şi Mircea Platon duce la concluzia: „Departe de imaginea ...

citește »

Marea reeducare. De la Comintern la… cominternism

Lovitura de stat din decembrie 1989, uzurpatoare a revoltei populare împotriva unui sistem represiv şi antinaţional, a deschis larg porţile terapiei de şoc în economia ţării. S-⁠⁠a dezlănţuit furia de realizare a condiţiei de tabula rasa Paralelismul „experimentul Piteşti”/ experimentul „corect politic” este, aparent, inexplicabil, fantezist, nerelevant, fiindcă ele stau mărturie unor epoci „total diferite”, în sisteme politice diferite. S-⁠⁠a ...

citește »

Theodor Codreanu: Marea reeducare. Obstacol în calea revoluţiei mondiale

Artiştii, scriitorii, politologii şi filosofii reeducatori de după 1989 s-⁠au străduit enorm să demaşte mizeria României şi a românilor, fiind, pentru asta, premiaţi şi lăudaţi în anumite medii din lumea postmodernă. Ei au recurs, pentru asta, la scene şi imagini de o cruzime şi de o mizerie cu nimic mai prejos decât ororile de la Piteşti. Ţurcanu voia să le ...

citește »

Theodor Codreanu: Din ţara emigranzilor Unde ni sunt visătorii?

Evanghelia naturii concepută de Ştefan Zeletin pare ingenioasă şi, dintr-⁠un anume punct de vedere, adevărată, dacă n-⁠ar lăsa atât de multe lucruri confuze, în primul rând de ce omul, ca deja îndumnezeit prin natură, să aibă nevoie de un atât de lung drum, plin de capcane şi, adesea, sângeros, pentru a se redescoperi pe sine ca „divinitate” Se întreba, profetic, ...

citește »

Theodor Codreanu: Eminescu n-⁠a fost singur. Câţiva români primejdioşi

Marea enigmă a acestei ţări stă în puterea colosală a trădării intereselor naţiunii şi în prigoana dezlănţuită împotriva elitelor naţionale, cum constata cu imensă amărăciune, într-⁠o carte postumă, Nichifor Crainic Starea de colonie a unei populaţii se arată foarte bine în relaţia răsturnată dintre autohtonii majoritari şi diverşii minoritari. Într-⁠o societate organică, există un echilibru al antitezelor: statul de drept ...

citește »

Theodor Codreanu: Eminescu n-⁠a fost singur

Se detaliază aici voinţa seculară a cuceritorilor de a deforma şi de a extermina o naţiune „zombificând-⁠o”, strategie asiatică de mancurtizare sub spoiala unei false civilizaţii. Şi mai rezultă un adevăr fundamental: că limba unui popor atinge plenitudinea numai în libertate O nouă „Convorbiri literare” apăru Anul pe care l-⁠am încheiat stă sub semnul celor 150 de la apariţia revistei ...

citește »

Theodor Codreanu: „Eminescianismul” lui Salazar

Organicitatea istorică a românilor, exprimată în conceptul de Dacia (vezi Dacia literară a lui Mihail Kogălniceanu şi Dacia Mare a lui Eminescu şi a Societăţii „Carpaţii”), având precedent în refacerea „familiei româneşti”, pentru scurtă durată, a lui Mihai Viteazul, a căzut la întretăierea oprimării a trei imperii, începând cu cel Otoman, continuând cu cel ţarist şi cu cel habsburgic. Organicitatea ...

citește »

Theodor Codreanu: Romantismul eminescian

Armonia eminesciană, despre care am vorbit şi care este esenţa artei poetului nostru, înseamnă echilibrul antitezelor, echilibrul dintre sentiment şi raţiune. Aceasta e marea contribuţie eminesciană la progresul artei moderne, expresia romantismului său profund, antimodern şi modern deopotrivă Aceia care au readus în poezie „armonia lui Plato”, cum o numeşte Eminescu, au fost romanticii. Pe urmele lor au păşit simboliştii ...

citește »

Theodor Codreanu: Eminescu: poezia ca „poveste” a armoniei

Mit, poveste, forme nu sunt formule moarte, mecanice, „forme fără fond”, ci expresii vii, care ascund bogăţia vieţii, a adevărului. Acesta este înţelesul adânc (hermeneutic, în limbaj modern) al poveştii şi al formelor perfecte spre care a năzuit întreaga viaţă Eminescu Preambul. Desigur, nici pe departe, aici, în această ediţie, pe care o datorăm Editurii Academiei Române, nu este poetul ...

citește »

Theodor Codreanu: „Ieşirea” din Cerc sau Jocul şi fuga

Aceasta este povestea „scornită” integral de geniul epic al lui Paul, voce multicoloră a lui Nicolae Breban însuşi. Sub masca cinismului, se dezvăluie un tragism prelung, revelat de o narativitate complexă, aspră, în planuri contrapunctice de un rar dinamism, ludice, totodată, augmentate cu o răbdare de maestru, departe însă de sterilele simulacre postmoderniste Fulgerele ideatice ale lui Paul (Nicolae Breban, ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest