Din ultimul număr:
Contemporanul » Articole scrise de Theodor Codreanu

Articole scrise de Theodor Codreanu

Theodor Codreanu (n. 1 aprilie 1945, Sârbi, jud. Vaslui). Critic şi istoric literar, prozator şi publicist, doctor în filologie, membru al Uniunii Scriitorilor din România, Theodor Codreanu este autorul a peste patruzeci de cărţi, colaborând la numeroase publicaţii din ţară şi din străinătate: România literară (unde a debutat în critica [...]

Ioan‑Aurel Pop: „Stăpâna noastră”

Un eveniment editorial de acută actualitate şi trebuinţă culturală este apariţia cărţii preşedintelui Academiei Române, Ioan‑Aurel Pop, Veghea asupra limbii române (Bucureşti – Chişinău, Editura Litera, 2020). Echilibrul interior, venind din adâncurile „cuminţeniei pământului” ardelenesc, dar şi brâncuşiano‑eminescian, răsfrânt în luminoasa lui scriitură, ca şi în dis­cursul public, întotdeauna aşezat, plurireferenţial, şi de aceea incomod pentru extremismul ideologic neomarxist al ...

citește »

Alexandru Surdu: Eminescu, filosoful. O situație paradoxală

Premisa de la care pleacă acad. Al. Surdu este aceea a întoarcerii la evidenţe, ocultate, în mod paradoxal, de istoria şi critica literară, cu ecou persistent şi în rândul filosofilor… La Editura Ardealul din Târgu Mureş, a apărut, în plină pandemie, cartea acad. Alexandru Surdu Eminescu şi filosofia. Întâmplarea a făcut ca la una dintre lansări, cea din data de ...

citește »

COVID‑19: un nou sfârşit al istoriei?

Pentru alţii, pandemia a devenit un prilej de a susţine diverse teorii, fie ale conspiraţiei, fie pe probleme de geopolitică globală… O remarcabilă „lecţie de istorie”, făcută de preşedintele Academiei Române, Ioan‑Aurel Pop, sub titlul Gânduri la vreme de restrişte (restriştea fiind pandemia de coronavirus), se încheie astfel: „Poate că, după această grea încercare, ne vom rândui altminteri viaţa individuală ...

citește »

Gândirea cuantică la români. Fragmentarium

Lucian Blaga este printre cei dintâi mari filosofi români care înţelege importanţa fizicii cuantice în istoria modernă. El o numeşte noua fizică… În[1] Amintiri, Ioan Slavici ne avertiza despre pasiunea pentru ştiinţă a lui Eminescu: „Nu era ramură şi ştiinţă pentru care el n‑avea, cum zicea, particulară slăbiciune, şi când se‑nfigea în vreo chestiune, citea un întreg şir de cărţi ...

citește »

Magda Ursache și „planeta Lenin”

Visul de aur al lui Marx şi Engels, întrupat istoric, parţial, de Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie, opera nemuritorului Vladimir Ilici Lenin, era sortit să devină „revoluţie mondială”, un pas decisiv realizându‑l Stalin prin expansiunea din al Doilea Război Mondial, când s‑a instalat temeinic până în inima Germaniei, biruinţă facilitată de alianţa cu Franklin Delano Roosevelt şi Winston Churchill, dar ...

citește »

D.R. POPESCU • 85. Muzeul Roata

Prozator de primă mână şi dramaturg asemenea, Dumitru Radu Popescu se dovedeşte a nu fi mai prejos în spaţiul publicisticii, în pofida tuturor cârtitorilor ideologi, pentru care valoarea nu are importanţă dacă nu se conformează cu partizanatul de grup al „corectitudinii politice”… Prozator de primă mână şi dramaturg asemenea, Dumitru Radu Popescu se dovedeşte a nu fi mai prejos în ...

citește »

„America dunăreană”

În Ardeal, devenirea non‑românească a românilor a luat forma maghiarizării forţate sau benevole, ostilitatea minoritară devenind sfidătoare la unii lideri udemerişti nu numai în numele unei minorităţi, cea secuiască, practic inexistentă (care ar lupta pentru autonomie), ci şi prin atitudinea din preajma centenarului Marii Uniri… Portugalia percepută ca o Americă iberică. Tulburător, un asemenea „proiect” a existat şi‑n România. Eminescu ...

citește »

Gândirea treimică

Vorbeşte, mai departe, despre adevăr, educaţie, morală, prietenie, curaj, frică, paternitate şi patriotism, ruşine şi frumuseţe, iubire şi omenie, Dumnezeu, raţiune, moarte şi iad, rugăciune şi Biserică… În profundul său ataşament faţă de Adevărul Fiinţei, Eminescu răsturna feţele medaliei în contra falsei evlavii, plonjând în paradoxia că el stă alături de iubirea creştină, în absolut, chiar venind, ca filosof, dinspre ...

citește »

Dumitru Radu Popescu. Hermeneutul sorescian

Cred că nimeni, între criticii români, n‑a pătruns mai adânc în tainele capodoperei dramatice a lui Marin Sorescu, Iona, decât D.R. Popescu. Şi asta în vremea când individul uman s‑a văzut captiv în burta chitului cel mare: comunismul de tip stalinist. I‑a fost dat lui D.R. Popescu, insolitul „colaboraţionist” (cum a fost etichetat post festum), să o spună într‑un eseu ...

citește »

O „revoluţie spirituală a întregii naţiuni”

România se autodizolvă în spasmele mondialismului „corect politic”, hrănind alţi arhei etnici prin exodul masiv de populaţie, într‑o Europă ea însăşi ameninţată cu invazia musulmană… Proprio motu, Portugalia trăia o cumplită dramă a formelor fără fond. Fenomenul, credeau, la antipodul geografic, Eminescu, Maiorescu, Caragiale, G. Ibrăileanu, Iorga, devenise maladiv, un soi de brand românesc, o protocronie autohtonă, cum consideră contemporanul ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest