Contemporanul » Articole scrise de Theodor Codreanu

Articole scrise de Theodor Codreanu

Theodor Codreanu (n. 1 aprilie 1945, Sârbi, jud. Vaslui). Critic şi istoric literar, prozator şi publicist, doctor în filologie, membru al Uniunii Scriitorilor din România, Theodor Codreanu este autorul a peste patruzeci de cărţi, colaborând la numeroase publicaţii din ţară şi din străinătate: România literară (unde a debutat în critica [...]

Eminescu şi provocările culturii moderne (II)

Basarabeanul din Bravicea ajungea la concluzia că autorul Luceafărului este un adevărat Bacon al poeticii moderne, ceea ce a scandalizat pe cârcotaşi şi pe sursierişti. La probatoriul lui George Munteanu, voi adăuga un argument forte furnizat de Baudelaire însuşi în eseul despre Flaubert din 1857. Autorul Florilor răului clasifica literaţii în două categorii: „progresişti” şi „întârziaţi”. Nu‑i aşa că sună ...

citește »

Eminescu şi provocările culturii moderne

În 1962, Thomas S. Kuhn producea un adevărat vortex în ştiinţa occidentală, cu o carte care răsturna concepţia despre evoluţia paradigmelor ştiinţifice (Structura revoluţiilor ştiinţifice), concepţie dominată atunci de teoria cumulativă a lui Karl Popper, izvorâtă din dialectica hegeliană şi marxistă a antitezelor care provoacă evoluţia prin sinteză. Această evoluţie lineară prin acumulări de fapte este violentată de Kuhn cu ...

citește »

Canonul literar şi avatarurile politicii

Personalitate de anvergură a criticii şi istoriei literare româneşti, romancier, publicist, Adrian Dinu Rachieru s‑a impus, în ultimul deceniu, cu mai multe sinteze critice asupra relaţiei dintre literatură / cultură şi politică, între care: Romanul politic şi pactul ficţional (două volume, 2015, 2018), extinzând cercetarea la literatură, în ansamblu, printr‑o masivă abordare din care a apărut, în 2021, la Editura ...

citește »

Moartea lui Brigbel

Între aşa‑zisele „operele minore” ale lui Nicolae Breban, în realitate – semne ale complexităţii scriitorului total, se află poezia (Elegii pariziene, Cluj‑Napoca, 1992; o ediţie postfaţată de Laura Pavel, Bucureşti, 2006), teatrul (Teatru, Bucureşti, 1997), nuvelistica (Orfeu în infern, Iaşi, 2008; Act gratuit, Iaşi, Editura Polirom, 2020), traduceri (Rainer Maria Rilke, Elegiile duineze, 2006; J.W. Goethe, Elegiile romane, 2009), scenariile ...

citește »

Ion Druţă: „Pierit‑au dacii?”

Marile literaturi au ajutat sufletul uman să‑şi revină, să se regăsească, atunci când erau căutate, fiind răspândite în zeci, cel mult sute de exemplare. De cum s‑a trecut la ediţii de masă, la tirajele de milioanele de exemplare, cuvântul tipărit s‑a devalorizat, s‑a compromis, volumele numite cândva comorile de aur ale omenirii acum zac grămadă prin librării şi biblioteci, cititorul ...

citește »

Deschiderea spre poezie

Axa cea mai spectaculoasă a cărţii lui Cassian Maria Spiridon (Gândurile cu vedere ale lui Nichita Stănescu, Editura Cartea Românească Educaţional (2021), o constituie partea a treia, Gândurile cu vedere ale lui Nichita Stănescu, pornind de la cartea lui Sorin Dumitrescu, Tablou cu ochi. In memoriam Nichita (2013). Scoaterea poetului de sub umbrela ideologicului şi recunoaşterea descinderii sale din Logosul ...

citește »

O nouă carte despre Nichita Stănescu

Cassian Maria Spiridon, cunoscutul poet, eseist şi publicist, autor a vreo 70 de cărţi, îşi adaugă la bogata bibliografie un volum de studii despre Nichita Stănescu, Gândurile cu vedere ale lui Nichita Stănescu (Iaşi, Editura Cartea Românească Educaţional, 2021), aducând probe noi asupra personalităţii şi actualităţii marelui poet, în pofida campaniei de discreditare care nu l‑a ocolit nici pe autorul ...

citește »

Metoda confucianistă în romanul Bunavestire

După două anunţuri de mari întârzieri ale trenului, acesta sosi şi cei doi îndrăgostiţi rataţi, călău şi victimă, porniră spre Satu Mare. Întâlnirea lor, ilogică, dă coerenţa structurală, ontoestetică a capodoperei, remarcată de Bogdan Creţu împotriva cârtitorilor criticii. Urmările se derulează de‑acum rapid. Grupul de la Cluj se agită, în vreme ce Grobei demisionează din Ucecomul local, după ce suferă ...

citește »

Grobei şi proporţiile ambigue

Probabil, episodul blăjean, care se consuma în „obsedantul deceniu”, i‑a stupefiat pe editorii Buneivestiri, ambiguitatea afirmaţiilor şi negaţiilor simultane, ca stranie proporţie de mişcări ce refuzau să devină, limpede, proporţie de forme. Nicolae Breban n‑a demitizat niciodată „mica Romă” eminesciană (ceea ce s‑a numit „Şcoala Ardeleană”), care aduna la un loc Provinciile româneşti, punând‑o în ecuaţie cu stranietatea personalităţii lui ...

citește »

Grobei şi proporţiile ambigue

Cum se particularizează paradigma estetică eminesciano‑brâncuşiană în romanele lui Nicolae Breban, cu precădere în Bunavestire (ediţie definitivă, Editura Ideea Europeană, 2021)? Iată o ecuaţie greu de rezolvat, aruncându‑ne în balansoarul unui ermetism transcanonic care devine singularitatea canonică a scriitorului nostru. Spre deosebire de majoritatea criticilor care au ajuns la imaginea încâlcelii stilistice brebaniene, perspicacele Bogdan Creţu vine cu o judecată ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest