Contemporanul » Articole scrise de Theodor Codreanu (pagina 2)

Articole scrise de Theodor Codreanu

Theodor Codreanu (n. 1 aprilie 1945, Sârbi, jud. Vaslui). Critic şi istoric literar, prozator şi publicist, doctor în filologie, membru al Uniunii Scriitorilor din România, Theodor Codreanu este autorul a peste patruzeci de cărţi, colaborând la numeroase publicaţii din ţară şi din străinătate: România literară (unde a debutat în critica [...]

„Ereticul” Tolstoi

Păcatul în care cad creştinii ispitiţi de raţionalismul secularizant, pretinzând că o fac chiar în numele Bisericii, mai ales în Occident, dar nu numai, s‑ar părea că vine din contradicţia sesizată şi de Tolstoi: „Împărtăşirea învăţăturii lui Hristos în cuvinte şi negarea ei în fapte” (Întoarcerea la învăţătura lui Hristos). Şi Scriptura ne‑o reaminteşte, prin dilema: cunosc binele şi vreau ...

citește »

Limbajul făpturii

Tace glasul gândurilor, al raţiunii, dar lasă loc altor limbaje, începând cu limbajul făpturii, eliminând urmele egoului narcisiac şi lăsând să grăiască făptura însăşi, prin reconcilierea lui Narcis cu Echo, subiectivitatea extremă cu obiectivitatea lumii în care tăcerea devine ecoul Fiinţei: „Noi credem că realitatea tăcerii ca fiinţă, adică artă, filosofie şi teologie este în acelaşi timp subiectivă şi obiectivă” ...

citește »

Tăcere şi cunoaştere

George Remete (n. 1954, Poiana Sibiului), teolog, filosof, scriitor, traducător, membru al Uniunii Scriitorilor, Filiala Alba‑Hunedoara, teolog ortodox strălucit, în primul rând, cu o carieră universitară la Bucureşti şi Alba Iulia, este o personalitate cu o operă temeinică, din care amintesc volumele: Sfintele Taine în contextul dialogului ortodox‑lutheran, teză de doctorat, 1999, editată în 2009; Cunoaşterea prin tăcere (2004‑2020, cinci ...

citește »

Ioan‑Aurel Pop despre „stăpâna noastră”

Misiunea apărării limbii române şi‑au luat‑o Biserica Ortodoxă (inclusiv cea Greco‑Catolică, prin Şcoala Ardeleană) şi cărturarii, misiune instituţionalizată prin Academia Română (cu numele iniţial „Societatea literară”, la 1866), având ca scop principal stabilirea normelor ortografice, redactarea unei gramatici unitare, pentru toate provinciile, şi a unui dicţionar‑tezaur. Istoria acestui program normativ este descrisă în eseul Apărarea limbii române. Reforma din 1953‑1954 ...

citește »

Nicolae Dabija și armonia personalității

In memoriam   Am spus‑o, în mai multe rânduri, că după dramatica plecare dintre noi a lui Grigore Vieru, i‑a rămas lui Nicolae Dabija „povara” şi cinstea de a duce mai departe, în cel mai înalt grad, năzuinţele şi durerile renaşterii naţionale în Basarabia, cea mereu ameninţată de lideri politici mancurtizaţi, culminând, în zilele din urmă, cu Igor Dodon. Acum, ...

citește »

Eminescu – un filosof mărturisitor

„Lecturile kantiene”, cum le‑a denumit pentru tipar Alexandru Surdu, ca întâlnire, încă de la o vârstă sub douăzeci de ani, au însemnat, în evaluarea lui Noica, „marea întâmplare a culturii româneşti”[1]. Şi: „Ne‑am deprins prea mult a vedea în el poetul, fără omul de cultură din el, sau alteori omul de cultură liberă, aproape improvizată, fără dăruirea către cultura organizată”. ...

citește »

Ioan‑Aurel Pop: „Stăpâna noastră”

Un eveniment editorial de acută actualitate şi trebuinţă culturală este apariţia cărţii preşedintelui Academiei Române, Ioan‑Aurel Pop, Veghea asupra limbii române (Bucureşti – Chişinău, Editura Litera, 2020). Echilibrul interior, venind din adâncurile „cuminţeniei pământului” ardelenesc, dar şi brâncuşiano‑eminescian, răsfrânt în luminoasa lui scriitură, ca şi în dis­cursul public, întotdeauna aşezat, plurireferenţial, şi de aceea incomod pentru extremismul ideologic neomarxist al ...

citește »

Alexandru Surdu: Eminescu, filosoful. O situație paradoxală

Premisa de la care pleacă acad. Al. Surdu este aceea a întoarcerii la evidenţe, ocultate, în mod paradoxal, de istoria şi critica literară, cu ecou persistent şi în rândul filosofilor… La Editura Ardealul din Târgu Mureş, a apărut, în plină pandemie, cartea acad. Alexandru Surdu Eminescu şi filosofia. Întâmplarea a făcut ca la una dintre lansări, cea din data de ...

citește »

COVID‑19: un nou sfârşit al istoriei?

Pentru alţii, pandemia a devenit un prilej de a susţine diverse teorii, fie ale conspiraţiei, fie pe probleme de geopolitică globală… O remarcabilă „lecţie de istorie”, făcută de preşedintele Academiei Române, Ioan‑Aurel Pop, sub titlul Gânduri la vreme de restrişte (restriştea fiind pandemia de coronavirus), se încheie astfel: „Poate că, după această grea încercare, ne vom rândui altminteri viaţa individuală ...

citește »

Gândirea cuantică la români. Fragmentarium

Lucian Blaga este printre cei dintâi mari filosofi români care înţelege importanţa fizicii cuantice în istoria modernă. El o numeşte noua fizică… În[1] Amintiri, Ioan Slavici ne avertiza despre pasiunea pentru ştiinţă a lui Eminescu: „Nu era ramură şi ştiinţă pentru care el n‑avea, cum zicea, particulară slăbiciune, şi când se‑nfigea în vreo chestiune, citea un întreg şir de cărţi ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest