Contemporanul » Articole scrise de Theodor Codreanu (pagina 2)

Articole scrise de Theodor Codreanu

Theodor Codreanu (n. 1 aprilie 1945, Sârbi, jud. Vaslui). Critic şi istoric literar, prozator şi publicist, doctor în filologie, membru al Uniunii Scriitorilor din România, Theodor Codreanu este autorul a peste patruzeci de cărţi, colaborând la numeroase publicaţii din ţară şi din străinătate: România literară (unde a debutat în critica [...]

România şi dotla bolşevică

În 1949, apărea la Paris, în colecţia Les Cahiers Européens, cartea lui Pamfil Şeicaru, ДОТЛА, cu subtitlul Rien que des cendres, una dintre cele mai pătrunzătoare opere ale exilului românesc, al cărei nucleu ideatic prevestitor se află concentrat exemplar într‑un fragment din studiul Basarabia, publicat, în serial, de jurnalistul de la „Timpul” în 1878. În lucrarea sa, Pamfil Şeicaru nu ...

citește »

Exerciţii de tăcere

Căderea omului modern secularizat vine din uitarea atât a Cuvântului, cât, mai ales, a supra‑cuvântului. Avva Felix întrezărea asemenea vremuri de uitare a cuvintelor. Într‑o zi a primit vizita câtorva fraţi şi mireni care căutau un cuvânt. L‑au rugat să le spună un asemenea cuvânt, ca bătrân ce era, dar el a refuzat, motivând: „Acum nu mai sunt cuvinte. Pe ...

citește »

Spinoasa problemă a evlaviei

În 2018, la editura bucureşteană Paideia, scriitorul şi teologul George Remete publica volumul de eseuri Leacuri contra evlaviei, titlu care a părut „scandalos” unor confraţi în ale teologiei (mai ales în mintea acelora care s‑au mulţumit cu titlul, fără a mai citi şi cartea!), deşi autorul nu era deloc împotriva evlaviei ca atare, ci doar contra ispitei fariseice pe care ...

citește »

„A dispărut conştiinţa românului”?

O personalitate de prim‑plan a creativităţii ştiinţifice şi tehnice româneşti este Caşin Popescu, de la a cărui naştere se împlinesc o sută de ani (n. Huşi, jud. Vaslui, 17 august 1921), descendent dintr‑o veche familie boierească ale cărei rădăcini ajung până la Ştefan cel Mare. A fost inginer prin pregătire, absolvent al Politehnicii din Bucureşti, Facultatea de Construcţii, la absolvire ...

citește »

Tolstoi și învăţătura lui Hristos

De unde începe nebunia, după Tolstoi: „Fiecare vrea totul pentru sine. Fiecare se grăbeşte să se folosească de ce poate şi se începe nimicirea întregului, lupta pentru stăpânirea obiectelor: vaca cu lapte, oile netunse sunt tăiate pentru masă. Se bat pentru lapte, pentru grâu, risipesc, varsă şi strică mai mult decât folosesc. Niciunul nu mănâncă în pace o bucată, dar ...

citește »

„Ereticul” Tolstoi

Păcatul în care cad creştinii ispitiţi de raţionalismul secularizant, pretinzând că o fac chiar în numele Bisericii, mai ales în Occident, dar nu numai, s‑ar părea că vine din contradicţia sesizată şi de Tolstoi: „Împărtăşirea învăţăturii lui Hristos în cuvinte şi negarea ei în fapte” (Întoarcerea la învăţătura lui Hristos). Şi Scriptura ne‑o reaminteşte, prin dilema: cunosc binele şi vreau ...

citește »

Limbajul făpturii

Tace glasul gândurilor, al raţiunii, dar lasă loc altor limbaje, începând cu limbajul făpturii, eliminând urmele egoului narcisiac şi lăsând să grăiască făptura însăşi, prin reconcilierea lui Narcis cu Echo, subiectivitatea extremă cu obiectivitatea lumii în care tăcerea devine ecoul Fiinţei: „Noi credem că realitatea tăcerii ca fiinţă, adică artă, filosofie şi teologie este în acelaşi timp subiectivă şi obiectivă” ...

citește »

Tăcere şi cunoaştere

George Remete (n. 1954, Poiana Sibiului), teolog, filosof, scriitor, traducător, membru al Uniunii Scriitorilor, Filiala Alba‑Hunedoara, teolog ortodox strălucit, în primul rând, cu o carieră universitară la Bucureşti şi Alba Iulia, este o personalitate cu o operă temeinică, din care amintesc volumele: Sfintele Taine în contextul dialogului ortodox‑lutheran, teză de doctorat, 1999, editată în 2009; Cunoaşterea prin tăcere (2004‑2020, cinci ...

citește »

Ioan‑Aurel Pop despre „stăpâna noastră”

Misiunea apărării limbii române şi‑au luat‑o Biserica Ortodoxă (inclusiv cea Greco‑Catolică, prin Şcoala Ardeleană) şi cărturarii, misiune instituţionalizată prin Academia Română (cu numele iniţial „Societatea literară”, la 1866), având ca scop principal stabilirea normelor ortografice, redactarea unei gramatici unitare, pentru toate provinciile, şi a unui dicţionar‑tezaur. Istoria acestui program normativ este descrisă în eseul Apărarea limbii române. Reforma din 1953‑1954 ...

citește »

Nicolae Dabija și armonia personalității

In memoriam   Am spus‑o, în mai multe rânduri, că după dramatica plecare dintre noi a lui Grigore Vieru, i‑a rămas lui Nicolae Dabija „povara” şi cinstea de a duce mai departe, în cel mai înalt grad, năzuinţele şi durerile renaşterii naţionale în Basarabia, cea mereu ameninţată de lideri politici mancurtizaţi, culminând, în zilele din urmă, cu Igor Dodon. Acum, ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest