Contemporanul » Articole scrise de Theodor Codreanu (pagina 4)

Articole scrise de Theodor Codreanu

Theodor Codreanu (n. 1 aprilie 1945, Sârbi, jud. Vaslui). Critic şi istoric literar, prozator şi publicist, doctor în filologie, membru al Uniunii Scriitorilor din România, Theodor Codreanu este autorul a peste patruzeci de cărţi, colaborând la numeroase publicaţii din ţară şi din străinătate: România literară (unde a debutat în critica [...]

Răzvan Theodorescu • 80. Românii şi Europa bicefală

Dacă în marile dicţionare Oxford şi Larousse, observă Răzvan Theodorescu, se spune limpede că naţionalism înseamnă promovare a tradiţiilor, drepturilor şi aspiraţiilor naţionale, autorii români ai DEX‑ului (1996), spre a fi „corecţi politic”, adaugă sintagma „uneori exagerată”… Colecţia „Istoria mentalităţilor” a Editurii Ideea Europeană s‑a îmbogăţit, în 2018, cu o nouă carte semnată de acad. Răzvan Theodorescu: Cele două Europe, ...

citește »

Dezvelirea adevărului

Derutat o clipă de lipsa totală de afectivitate pentru spaţiul românesc a celui cu care încă speră să dialogheze, Ioan‑Aurel Pop alunecă într‑o mirare inevitabilă: „Dar de ce era nevoie de negativism? De ce să ajungem la tablourile cele mai negre despre noi înşine, de care se oripilează şi mulţi dintre străinii care ne cunosc bine? De ce să ne ...

citește »

Ioan‑Aurel Pop şi mistificarea istoriei naţionale

Ioan‑Aurel Pop mărturiseşte că istoricii profesionişti de azi i‑au reproşat că acordă o atenţie cu totul nemeritată mistificatorului Boia. Mai mult de atât, spiritul său echilibrat, obiectiv, de exemplară urbanitate, avansează un mare respect faţă de „colegul” de la Universitatea din Bucureşti, recunoscându‑i talentul eseistic care i‑a adus o mulţime de fani, ca în fotbal şi‑n muzica uşoară… Cât de ...

citește »

Marea reeducare. Vocea lui Iorga şi serviciile secrete

Apostazia naţională a „păturii superpuse”, conturată dramatic de Nichifor Crainic, creează ceea ce Eminescu (încă din conferinţa Influenţa austriacă asupra românilor din Principate) a numit golul etnic din istoria românilor (devenit, la Emil Cioran, neant valah)… Rolul civilizator al Mitteleuropei habsburgice, exercitat asupra românilor bucovineni? Bogata documentare a lui Liviu Papuc şi Mircea Platon duce la concluzia: „Departe de imaginea ...

citește »

Theodor Codreanu: Din ţara emigranzilor Unde ni sunt visătorii?

Evanghelia naturii concepută de Ştefan Zeletin pare ingenioasă şi, dintr-⁠un anume punct de vedere, adevărată, dacă n-⁠ar lăsa atât de multe lucruri confuze, în primul rând de ce omul, ca deja îndumnezeit prin natură, să aibă nevoie de un atât de lung drum, plin de capcane şi, adesea, sângeros, pentru a se redescoperi pe sine ca „divinitate” Se întreba, profetic, ...

citește »

Theodor Codreanu: Eminescu n-⁠a fost singur. Câţiva români primejdioşi

Marea enigmă a acestei ţări stă în puterea colosală a trădării intereselor naţiunii şi în prigoana dezlănţuită împotriva elitelor naţionale, cum constata cu imensă amărăciune, într-⁠o carte postumă, Nichifor Crainic Starea de colonie a unei populaţii se arată foarte bine în relaţia răsturnată dintre autohtonii majoritari şi diverşii minoritari. Într-⁠o societate organică, există un echilibru al antitezelor: statul de drept ...

citește »

Theodor Codreanu: Eminescu n-⁠a fost singur

Se detaliază aici voinţa seculară a cuceritorilor de a deforma şi de a extermina o naţiune „zombificând-⁠o”, strategie asiatică de mancurtizare sub spoiala unei false civilizaţii. Şi mai rezultă un adevăr fundamental: că limba unui popor atinge plenitudinea numai în libertate O nouă „Convorbiri literare” apăru Anul pe care l-⁠am încheiat stă sub semnul celor 150 de la apariţia revistei ...

citește »

Theodor Codreanu: „Eminescianismul” lui Salazar

Organicitatea istorică a românilor, exprimată în conceptul de Dacia (vezi Dacia literară a lui Mihail Kogălniceanu şi Dacia Mare a lui Eminescu şi a Societăţii „Carpaţii”), având precedent în refacerea „familiei româneşti”, pentru scurtă durată, a lui Mihai Viteazul, a căzut la întretăierea oprimării a trei imperii, începând cu cel Otoman, continuând cu cel ţarist şi cu cel habsburgic. Organicitatea ...

citește »

Theodor Codreanu: Romantismul eminescian

Armonia eminesciană, despre care am vorbit şi care este esenţa artei poetului nostru, înseamnă echilibrul antitezelor, echilibrul dintre sentiment şi raţiune. Aceasta e marea contribuţie eminesciană la progresul artei moderne, expresia romantismului său profund, antimodern şi modern deopotrivă Aceia care au readus în poezie „armonia lui Plato”, cum o numeşte Eminescu, au fost romanticii. Pe urmele lor au păşit simboliştii ...

citește »

Theodor Codreanu: Eminescu: poezia ca „poveste” a armoniei

Mit, poveste, forme nu sunt formule moarte, mecanice, „forme fără fond”, ci expresii vii, care ascund bogăţia vieţii, a adevărului. Acesta este înţelesul adânc (hermeneutic, în limbaj modern) al poveştii şi al formelor perfecte spre care a năzuit întreaga viaţă Eminescu Preambul. Desigur, nici pe departe, aici, în această ediţie, pe care o datorăm Editurii Academiei Române, nu este poetul ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest