Contemporanul » Articole scrise de Marius Miheț

Articole scrise de Marius Miheț

Marius Miheț, critic și istoric literar. Din 2016 este lector la Universitatea „Comenius” din Bratislava, Slovacia. Doctor al Universității „Babeș-Bolyai”. Cronicar literar la revistele România literară, Contemporanul, Suplimentul de Cultură și Familia. A publicat peste 600 de studii și articole în țară și străinătate. Prezent în 30 de volume colective, [...]

Relecturi în două euforii

Mai avem istorici literari?   Dintre nesfârşitele paradoxuri postrevoluţionare, unul care interesează pe toţi filologii îi priveşte pe istoricii literari: cu mii de teze de istorie literară produse de şcolile doctorale (care ar fi trebuit să dea măcar un procent de istorici literari pe termen lung, profesionişti, în mai bine de trei decenii), avem mai puţini istorici literari decât înainte ...

citește »

Antistructura necesară

Dacă ar trebui să ne imaginăm unul, care ar fi Graalul antropologilor? Citind pe ultimul Sorin Stoica, tânărul antropolog şi prozator plecat prea curând dintre noi, cred că pot răspunde aproximativ: a reprezenta raţiunea unei lumi, dar visând în secret la realizarea idealului prin suceala ei. Din textele cuprinse în cel din urmă volum, din agende şi inedite, reţinem că ...

citește »

Cultura mare din cotidianul mărunt

Scriitorii care dau randament devreme în viaţă au două şanse: fie muncesc eficient şi maturizarea timpurie întrece generaţia, fie talentul se manifestă la nivelul instinctului cultural şi acolo rămâne. De prima categorie aparţine Sorin Stoica. Contaminat de literatură ca de un corp străin aflat în autoritatea mamei, adolescentul asistă fascinat la ceea ce nu pricepe. Cum să crezi că, în ...

citește »

Bătrâneţea din tinereţe

La 27 de ani, Ivan Karamazov vrea să dea cu viaţa de pământ. Ce era de înţeles trebuia asumat până la vârsta amintită. Kirilov, din Demonii, parcurge, tot la 27 de ani, tensiunile ateismului imprimat în modelul omului nou ‑ căruia îi va fi indiferent dacă va trăi sau nu. S‑ar zice că, pentru destule generaţii, la 27 de ani ...

citește »

Avocatul apărării în comunism

După buna şi, din păcate, dispăruta formaţie filologică de altădată, indiferent de domeniul profesional, Doru Pavel (1908‑1997) studiază concomitent Dreptul şi Conservatorul. Citeşte mult, cunoaşte literaţi şi îşi formează copiii în acest domeniu. Astăzi, fiul său, universitarul american Toma Pavel, este unul dintre intelectualii români apreciaţi pe toate continentele. Tatăl lui alesese şi prin căsătorie să continue educaţia culturală, alături ...

citește »

Ştefan Bănulescu aproape de veac

Ce mecanism interior urgentează transcrierea memoriilor? Pentru unii, vârsta, pentru alţii, fobiile sociale, iar pentru ghinionişti, boala. Până la mijlocul lui 1984, ca mulţi alţi scriitori, nopţile sunt prea mici pentru Ştefan Bănulescu. Ar scrie mai mult înconjurat de tăcere, singurătate şi întuneric. Iar cel din urmă se revarsă adeseori cinic în destine. Orbirea scriitorului vine ca un stigmat, taman ...

citește »

Când Lumea era mai tânără

Ce‑ar fi dacă, în loc de Istorie, am spune: „Când lumea era mai tânără”? Am radicalizat formula lui Johan Huizinga. Undeva în celălalt Amurg celebru din istoria modernităţii, al Evului Mediu, olandezul notează că, în urmă cu cinci veacuri, când „lumea era mai tânără”, manifestările sau întâmplările vieţii aveau forme exterioare. Însă mai precis conturate decât astăzi. Mai ales între ...

citește »

Utopia concordiei şi alte schisme

Avertizaţi de subtila imersiune în tehnici textualiste, cititorul va fi introdus în scene în care, sub patronajul tuşei balzaciene, se întrebuinţează tehnica lui Stendhal. Romanul se deschide spre cele două familii: cea a lui Babis Vătăşescu, care trăieşte cu tatăl său, Vasi(le), căruia îi transcrie memoriile de ani buni – un părinte aproape‑orb, în care fiul‑narator nu se‑ncrede defel. Din ...

citește »

Căderea în lume. Preliminariile apocaliptice

Dezbateri vechi şi noi   Deşi se afla de câţiva ani într‑o funcţie de conducere a Uniunii Scriitorilor, nu va fi scutit de dificultăţile publicării. Nu doar Cenzura îi taie elanul, dar şi adversari din rândurile scriitorilor. În 1987, când apare romanul Căderea în lume, Constantin Ţoiu era un scriitor respectat, fusese tradus şi reeditările însumaseră tiraje considerabile. Cu toate ...

citește »

Triumful inadecvării. Despre Constantin Ţoiu

După ce, în vara lui 2003, publicasem o cronică despre Constantin Ţoiu în Adevărul literar şi artistic (seria Cristian Tudor Popescu), domnul Gabriel Dimisianu i‑a dat prozatorului de veste. Întâlnindu‑mă apoi cu generosul critic al României literare, îmi relatase încântarea autorului. Totodată, mă îndemna să‑l vizitez numaidecât şi‑mi înmâna datele de contact. Aşa încât, în toamnă, după o conferinţă bucureşteană ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest