Contemporanul Revista Contemporanul. Ideea Europeană

„Am încercat să imit cu cuvintele ce‑au făcut meşterii cu piatra, mozaicul şi marmura” Michel Butor   Munca reportericească şi goana după subiectele despre care să scrie lasă loc şi dinamicii creatoare. Citind reportajele şi articolele de falsă tangenţă reportericească descoperim acumulările prozatorului. Filigranul romanesc e anemic, dar interesul discursiv e amplificat. La fel, reverberaţia anumitor concepte, la care revine ...

„Un om încă tânăr, fără altă avuţie decât propriile îndoieli şi o operă încă în şantier, obişnuit să trăiască în singurătatea muncii sale sau la adăpostul relaţiilor de prietenie, cum să nu fi aflat cu oarecare panică o sentinţă care îl aduce dintr‑odată, singur şi redus la sine însuşi, în centrul unei lumini crude? Şi cu ce inimă putea primi ...

Ce este cuprinderea?   Putem explica în fel şi chip cuprinderea, poate avem şansă şi ne facem înţeleşi. Dar când defineşti conceptul unui străin sau nefilolog? Termenii se ating şi se despart brusc. La fel, sensurile. M‑am poticnit într‑o asemenea lămurire. Orice semantică pierdea esenţa. Îmi aminteam că, la Eminescu, găseam întotdeauna potrivirile, facile şi nu prea. După un timp, ...

O recuperare nu se face suprainterpretând empatic sau refuzând, cu ochii închişi, poezia erodată, compromisă de vârstă sau de influenţe propagandistice. Tânăra Otilia Coman e sensibilă şi talentată. Epigonismul ales nu e facil: ea poate scrie cu dexteritate la fel ca Labiş şi poeţii interbelici. Când tatăl va fi închis, afirmarea ei capătă şi un filon psihanalitic. Electra trebuie să ...

Mai avem istorici literari?   Dintre nesfârşitele paradoxuri postrevoluţionare, unul care interesează pe toţi filologii îi priveşte pe istoricii literari: cu mii de teze de istorie literară produse de şcolile doctorale (care ar fi trebuit să dea măcar un procent de istorici literari pe termen lung, profesionişti, în mai bine de trei decenii), avem mai puţini istorici literari decât înainte ...

Dacă ar trebui să ne imaginăm unul, care ar fi Graalul antropologilor? Citind pe ultimul Sorin Stoica, tânărul antropolog şi prozator plecat prea curând dintre noi, cred că pot răspunde aproximativ: a reprezenta raţiunea unei lumi, dar visând în secret la realizarea idealului prin suceala ei. Din textele cuprinse în cel din urmă volum, din agende şi inedite, reţinem că ...

Scriitorii care dau randament devreme în viaţă au două şanse: fie muncesc eficient şi maturizarea timpurie întrece generaţia, fie talentul se manifestă la nivelul instinctului cultural şi acolo rămâne. De prima categorie aparţine Sorin Stoica. Contaminat de literatură ca de un corp străin aflat în autoritatea mamei, adolescentul asistă fascinat la ceea ce nu pricepe. Cum să crezi că, în ...

La 27 de ani, Ivan Karamazov vrea să dea cu viaţa de pământ. Ce era de înţeles trebuia asumat până la vârsta amintită. Kirilov, din Demonii, parcurge, tot la 27 de ani, tensiunile ateismului imprimat în modelul omului nou ‑ căruia îi va fi indiferent dacă va trăi sau nu. S‑ar zice că, pentru destule generaţii, la 27 de ani ...

După buna şi, din păcate, dispăruta formaţie filologică de altădată, indiferent de domeniul profesional, Doru Pavel (1908‑1997) studiază concomitent Dreptul şi Conservatorul. Citeşte mult, cunoaşte literaţi şi îşi formează copiii în acest domeniu. Astăzi, fiul său, universitarul american Toma Pavel, este unul dintre intelectualii români apreciaţi pe toate continentele. Tatăl lui alesese şi prin căsătorie să continue educaţia culturală, alături ...

Ce mecanism interior urgentează transcrierea memoriilor? Pentru unii, vârsta, pentru alţii, fobiile sociale, iar pentru ghinionişti, boala. Până la mijlocul lui 1984, ca mulţi alţi scriitori, nopţile sunt prea mici pentru Ştefan Bănulescu. Ar scrie mai mult înconjurat de tăcere, singurătate şi întuneric. Iar cel din urmă se revarsă adeseori cinic în destine. Orbirea scriitorului vine ca un stigmat, taman ...