Contemporanul Revista Contemporanul. Ideea Europeană

Infama Inchiziţie, unul din discursurile preferate ale modernităţii, a triat orice fapt cultural după corespondenţa sau necorespondenţa lui cu ideologia şi interesele Bisericii Catolice. Instituită, în baza controlului asumat de biserică asupra sufletelor, ca depozitar unic al adevărului (sau, în discurs postmodern, ca singura instituţie autorizată să interpreteze adevărul), veghea la încadrarea culturii în limitele dogmei oficiale, stabilind ce se ...

Profesorul Vasile Puşcaş, deţinătorul unei catedre Jean Monnet Ad Personam, la Universitatea „Babeş‑Bolyai” din Cluj‑Napoca, membru corespondent al Academiei Române, fost ministru al integrării europene, oferă în cartea intitulată Românii în Uniunea Europeană (Şcoala Ardeleană, Cluj‑Napoca 2022) răspunsuri la numeroase întrebări pe care şi le pune omul contemporan. Ea cuprinde 32 de texte: interviuri, conferinţe, declaraţii de presă, articole din ...

Parodia ia locul realităţii sau realitatea se parodiază? Aparent acelaşi lucru, cele două situaţii sunt inegale şi, mai ales, conturează perspective de viitor cât se poate de diferite. Dacă parodia se infiltrează în locul realităţii, rămâne, măcar teoretic, posibilitatea ca realitatea să‑şi recapete puterea în viitor şi să înlăture parodia, reluându‑şi locul ce‑i aparţine de drept. Dar dacă realitatea suferă ...

Valoare politică versus valoare estetică. Estetica neomarxistă contra culturii clasice. Atunci când spune că „arta clasică reprezintă pentru noi echivalentul intelectual al tiraniei politice”, Herbert Raed sintetizează credinţa neomarxistă despre cultură în sensul cel mai larg. Anarhist de stânga, autorul unei cărţi intitulată fără urmă de subtilitate The hell with culture, Raed este doar una din figurile prin care cultura ...

Unul din lucrurile (bune, desigur) care au dispărut în postmodernitate (acea ideologie care a dus la ruinarea definitivă a civilizaţiei occidentale, într‑o perioadă extrem de scurtă), printre multe altele (nu cred că le ţine cineva evidenţa, ar fi deja greu şi oricum nu ar avea importanţă), este simţul ridicolului. Sesizarea ridicolului era parte din acel bun-simţ ce s‑a dezintegrat sub ...

Ca multe alte ideologii născute din bune intenţii sau argumentate ireproşabil la nivel ideatic, care includeau cenzura între instrumentele de lucru necesare şi justificate pentru atingerea scopului, corectitudinea politică a dezvoltat, şi ea, un spirit intransigent pentru a‑şi impune condiţionalităţi de limbaj şi de realităţi, fără de care consideră că nu şi‑ar atinge scopurile. Fie că cenzurează limbajul sau opere ...

Începutul secolului al XXI-lea a generat mai mult optimism decât oricare altă epocă din istoria umanităţii. Dezvoltarea economică fără precedent, creşterea standardului de viaţă, universalizarea tehnologiei, spectaculozitatea celei de-a treia revoluţii industriale, prăbuşirea comunismului, răspândirea globală a democraţiei păreau să justifice credinţa într-o epocă de aur a omului. Pe măsură însă ce înaintăm în secolul al XXI-lea optimismul se transformă ...

Marx a pornit la drum cu ambiţia de a identifica legea generală a dezvoltării istorice. Inspirat de dialectica hegeliană, el a stabilit, încă din Manifestul Comunist, că motorul istoriei a fost conflictul dintre clasele sociale, întreaga istorie trebuind interpretată/ reinterpretată în această cheie. Pe lupta de clasa se fundamentează întreaga teorie marxistă; lupta de clasa a fost detonatorul marilor schimbări ...

Marxismul este o teorie generală a societăţii construită pe critica societăţii burgheze imediate şi, în general, pe critica societăţilor anterioare (sclavagistă, feudală). Trecutul, pentru teoria marxistă, nu este o redare obiectivă, pozitivistă, a evenimentelor istorice şi a semnificaţiilor sau impactului acestora, ci o judecare prin optica conceptuală proprie, o proiectare a intereselor unei teorii asupra evenimentelor istorice în efortul de ...

Cea mai cunoscută frază din întreaga operă a lui Karl Marx provine din cel mai cunoscut text al său: „Istoria omenirii este istoria luptei de clasă” (Manifetsul Partidului Comunist). Cu această sentinţă, Marx are ambiţia, excepţională, într‑adevăr, de a rescrie întreaga istorie a umanităţii în noua sa paradigmă, aceea a luptei dintre clase sociale. Aplicând această paradigmă întregii istorii a ...