Contemporanul » Articole scrise de Mirel Taloș

Articole scrise de Mirel Taloș

Mirel Taloș s-a născut în 1973. A absolvit Liceul de matematică-fizică din Zalău în 1992. Studii de filologie hispanică și română la Universitatea București (1992-1996), încheiate cu o teză de licență despre romanul politic al lui Mario Vargas Llosa. În 1999 a absolvit și Facultatea de Științe Politice a SNSPA, [...]

Corectitudine politică, cenzură şi liberalism

Ca multe alte ideologii născute din bune intenţii sau argumentate ireproşabil la nivel ideatic, care includeau cenzura între instrumentele de lucru necesare şi justificate pentru atingerea scopului, corectitudinea politică a dezvoltat, şi ea, un spirit intransigent pentru a‑şi impune condiţionalităţi de limbaj şi de realităţi, fără de care consideră că nu şi‑ar atinge scopurile. Fie că cenzurează limbajul sau opere ...

citește »

Decepționismul

Începutul secolului al XXI-lea a generat mai mult optimism decât oricare altă epocă din istoria umanităţii. Dezvoltarea economică fără precedent, creşterea standardului de viaţă, universalizarea tehnologiei, spectaculozitatea celei de-a treia revoluţii industriale, prăbuşirea comunismului, răspândirea globală a democraţiei păreau să justifice credinţa într-o epocă de aur a omului. Pe măsură însă ce înaintăm în secolul al XXI-lea optimismul se transformă ...

citește »

Denunţarea naţiunilor

Marx a pornit la drum cu ambiţia de a identifica legea generală a dezvoltării istorice. Inspirat de dialectica hegeliană, el a stabilit, încă din Manifestul Comunist, că motorul istoriei a fost conflictul dintre clasele sociale, întreaga istorie trebuind interpretată/ reinterpretată în această cheie. Pe lupta de clasa se fundamentează întreaga teorie marxistă; lupta de clasa a fost detonatorul marilor schimbări ...

citește »

Despre rescrierea istoriei

Marxismul este o teorie generală a societăţii construită pe critica societăţii burgheze imediate şi, în general, pe critica societăţilor anterioare (sclavagistă, feudală). Trecutul, pentru teoria marxistă, nu este o redare obiectivă, pozitivistă, a evenimentelor istorice şi a semnificaţiilor sau impactului acestora, ci o judecare prin optica conceptuală proprie, o proiectare a intereselor unei teorii asupra evenimentelor istorice în efortul de ...

citește »

Rescrierea istoriei

Cea mai cunoscută frază din întreaga operă a lui Karl Marx provine din cel mai cunoscut text al său: „Istoria omenirii este istoria luptei de clasă” (Manifetsul Partidului Comunist). Cu această sentinţă, Marx are ambiţia, excepţională, într‑adevăr, de a rescrie întreaga istorie a umanităţii în noua sa paradigmă, aceea a luptei dintre clase sociale. Aplicând această paradigmă întregii istorii a ...

citește »

Revanşa lui Marx. Originea corectitudinii politice în gândirea Şcolii de la Frankfurt

Prin Max Horkheimer şi Georg Lukács Şcoala de la Frankfurt a dat un curs nou marxismului, o schimbare de perspectivă suficient de mare, încât să fondeze un curent derivat din marxism, cu identitate proprie, neomarxismul, numit apoi în practica politică Noua Stângă. Noutatea adusă de Şcoala de la Frankfurt a constat în mutarea accentului tradiţional al marxismului de pe economie ...

citește »

Revanşa lui Marx. Identitatea de idei între marxism şi corectitudinea politică. Denunţarea religiei

Nici liberalismul şi nici conservatorismul nu vor putea opri în viitor infuzarea societăţilor occidentale cu marxism. Unul din domeniile în care contagiunea marxistă se va afirma fără drept de apel este religia. Dacă modernismul a propus laicizarea (înţeleasă ca eliminarea religiei din societate), separarea bisericii de stat (eliminarea Bisericii din instituţii) şi secularizarea (naţionalizarea averilor instituţiilor religioase), fără a apela ...

citește »

Revanşa lui Marx. Identitatea de idei între marxism şi corectitudinea politică. Pasiunea egalitaristă

Este un subiect încă în dezbatere dacă Marx a teoretizat cu adevărat o idee egalitaristă. Deseori este citat Friedrich Engels, care, în Anti‑Dühring, stabileşte că „adevăratul conţinut al solicitării proletariatului pentru egalitate este abolirea claselor. Orice solicitare egalitaristă ce excede abolirii claselor este absurdă”. Se înţelege, deci, că esenţială pentru ideea de egalitate, din perspectiva marxistă, este perspectiva economică: abolirea ...

citește »

Revanşa lui Marx. Identitatea de idei între marxism şi corectitudinea politică

Cu puţin timp înainte ca ultimele regimuri comuniste din Europa să se prăbuşească, în vara anului 1989, în revista The Naţional Interest, într‑un eseu (The end of history) dezvoltat apoi într‑o carte devenită bestseller, Francis Fukuyama declara victoria unei ideologii (liberalismul) asupra altei ideologii (comunismul), sugerând că lupta a fost câştigată la nivelul confruntării setului hard de idei ale acestor ...

citește »

Salonul refuzaţilor

Maşinile opriră cu frâne violente în curtea Muzeului Naţional de Artă, căutând dinadins o gălăgie care să‑i sperie pe cei din jur. Voluntarii Comitetului de purificare culturală coborâră în trombă, ca la un desant pregătit pentru infractori deosebit de periculoşi. Portarul se apropie speriat. Cel care părea a fi şeful operaţiunii, un bărbat masiv, tuns scurt, cu fruntea largă, dar ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest