Din ultimul număr:
Contemporanul » Articole scrise de Alexandru Surdu

Articole scrise de Alexandru Surdu

Alexandru Surdu, filosof, membru titular al Academiei Române. S‑a născut la Braşov (24 februarie 1938). A absolvit Liceul „Andrei Şaguna” din Braşov (1952–1955) şi cursurile Facultăţii de Filosofie a Universităţii din Bucureşti (1958–1963). A studiat logică simbolică şi fundamentele ştiinţelor la Institutul de Matematici al Universităţii din Amsterdam (1969–1970). Este [...]

Sfânta duminică la Mânăstirea din Dragomireşti

Şi tradiţia spune că aici, într‑o turlă de Biserică împărătească, părintele Anderco din Ieud a găsit un codice scăpat din flăcările incendiilor pustiitoare în care s‑a călit dreapta noastră credinţă, prins în scoarţe de lemn afumate, în care fusese scrisă Povestea Duminicii… Marmaţia este denumirea străveche pentru Nordul Romanităţii Orientale, de dincoace şi de dincolo de Tisa, spre Hiperboreea din ...

citește »

Revizionismul şi antirevizionismul interbelic

Aceste directive erau cunoscute, dar se cunoşteau deja şi acţiunile întreprinse: pe plan economic, ocuparea întreprinderilor industriale şi administrarea celor agrare în dauna celor româneşti, destul de puţine pe teritoriul Transilvaniei… În preajma Centenarului Marii Uniri (2018) au apărut câteva cărţi semnificative pentru evenimentele petrecute în urmă cu un secol, de regulă necunoscute de către istoricii noştri, din cauza faptului ...

citește »

România Mare (1920‑1940)

Este remarcabil faptul că românii au reuşit într‑un timp record reunirea administrativă, teritorială a Ţării, marile provincii fiind conduse o vreme de reprezentanţii locali ai românilor. Reuşita se datorează în mod special situaţiei demografice, adică predominanţei covârşitoare a românilor din toate provinciile „Ideal pierdut în noaptea unei lumi ce nu mai este”, România Mare, ca vis milenar al românilor, descendenţi ...

citește »

Trianon. O pace plină de învăţăminte

Dacă sufletul este întruchiparea trupului şi desăvârşirea lui (entelecheia, cum îi zicea Aristotel), iar Sufletul Românesc îi cuprinde pe toţi românii, atunci, chiar dacă ar rămâne unul singur rătăcit pe undeva, ar trebui să‑i simţim lipsa După capitularea Ungariei Sovietice în războiul contra României (16 aprilie 1919 – 4 august 1919), puterile Antantei au intrat într‑o adevărată fibrilaţie în faţa ...

citește »

Jocurile armistiţiilor

Acest ultimatum este unul dintre cele mai triste acte pe care au fost nevoiţi să le îndure românii după încheierea Marelui Război, după alte două războaie câştigate cu multe jertfe Marele Război, cum era numit cel din 1914‑1920, Războiul Mondial, căci nimeni nu‑şi imagina că ar putea să mai urmeze vreunul, se considera încheiat după Armistiţiul de la Compiègne din ...

citește »

Grăniţuirea României Mari

A fost o încălcare a hotărârii românilor, a unui decret‑lege semnat de regele României. Aceasta a fost grăniţuirea impusă de forţele politice ale ţărilor aliate în aşa‑numita Antantă. Acesta a fost însă abia începutul încălcărilor pe care le vor face marile puteri Desfăşurarea războaielor ungaro‑române din 1919 după încheierea Primului Război Mondial prin Armistiţiul de la Compiègne (29 octombrie 1918), ...

citește »

Învingerea Ungariei şi ocuparea Budapestei

În ziua de 26 iulie 1919, după alungarea trupelor maghiare la Vest de Tisa, Comandantul trupelor româneşti din Transilvania, generalul G.D. Mărdărescu, ordonă urmărirea în continuare a resturilor armatei maghiare pentru preîntâmpinarea regrupării acestora Pentru români, Războiul Mondial nu s‑a terminat în 1918, căci România a fost atacată de către armatele ungureşti, care au depăşit graniţa provizorie stabilită de conferinţa ...

citește »

După 1 Decembrie 2018

Marea Adunare de la Alba Iulia s‑a desfăşurat în timp ce Transilvania era ocupată de armata austro‑ungară, iar trupele feldmareşalului Mckensen se retrăgeau, trecând prin Sebeş şi ocolind Alba Iulia, conform înţelegerii cu organizatorii Adunării, care au promis că nu vor dezarma soldaţii germani din grupurile răzleţe. Condiţiile Unirii de la Alba Iulia erau, deci, de dublă ocupaţie străină. Spunem ...

citește »

Drumul Eroilor Patriei Române Sibiu – Bucureşti – Mărăşeşti – Budapesta

Se zice că numele dintru început al Creştinismului a fost „Drumul” (he hodos) sau Calea, căci aşa le‑a zis Mântuitorul ucenicilor săi, că El este Drumul, Adevărul şi Viaţa şi numai prin El se poate ajunge la Dumnezeu. Cu toate că istoria este o ştiinţă a desfăşurării timpului, ea poate fi adesea reprezentată prin drumurile sau căile pe care le‑au ...

citește »

Alexandru Surdu: Marea Unire şi legenda junilor braşoveni

După vestea cea mare a Unirii are loc la Braşov o mare sărbătoare cu porţile cetăţii deschise. Fără să uite vechea legendă, junii români au intrat călări în cetatea Corona, au pus bradul pe Turnul Sfatului şi l-⁠au ocolit de trei ori, ca oraşul să rămână al lor până în veacul veacurilor Braşovul dinainte de Marea Unire a românilor era ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now