Din ultimul număr:
Contemporanul » Articole scrise de Alexandru Surdu

Articole scrise de Alexandru Surdu

Alexandru Surdu, filosof, membru titular al Academiei Române. S-a născut la Braşov (24 februarie 1938). A absolvit Liceul „Andrei Şaguna” din Braşov (1952–1955) şi cursurile Facultăţii de Filosofie a Universităţii din Bucureşti (1958–1963). A studiat logică simbolică şi fundamentele ştiinţelor la Institutul de Matematici al Universităţii din Amsterdam (1969–1970). Este [...]

Problema transcendenţei în Trilogia cunoaşterii

Lucian Blaga, în Schiţa unei autoprezentări filosofice, afirmă, încercând să‑şi expliciteze ideile fundamentale ale sistemului, că „lucrul în sine”, despre care vorbeşte Kant, nu este decât una dintre nenumăratele variante posibile ale ideii de mister. Referinţe asemănătoare face Blaga şi în legătură cu „noua teorie a cunoaşterii” care ar fi o completare, din perspectiva fizicii moderne, a celei kantiene, potrivită ...

citește »

Aspecte moderniste ale filosofiei lui Blaga

Blaga însuşi consideră că ideea centrală a întregii lui filosofii este cea de mister. Misterul s‑ar „ascunde” în spatele fiecărui obiect sau fenomen, constituind un fel de „în sine” al acestuia care poate fi parţial revelat, dar niciodată cunoscut… Asemenea marilor existenţialişti moderni, dar şi altor personalităţi din domeniul ştiinţei şi al culturii, Lucian Blaga a fost în acelaşi timp ...

citește »

Lucian Blaga între pozitivism şi spiritualism

Cu toate acestea, filosoful, mai mult ca oricare creator, a fost întotdeauna fiul timpului său, iar tendinţa către universalitate a fost o rezultantă a unor forţe particulare… În marile sisteme filosofice se face vădită o tendinţă către universalitate, ca, de altfel, în toate marile creaţii ale omenirii. Uneori, cum a fost cazul perioadei medievale şi scolastice a filosofiei occidentale, autorii ...

citește »

Ordinul Cavalerilor Marmaţieni

Ordinul Cavalerilor Marmaţieni are, deci, în afara semnificaţiei de consacrare a tradiţiilor nobiliare, cel puţin în condiţiile actuale, o semnificaţie cultural‑ştiinţifică prin care a şi reuşit deja să se impună… Fără nicio cercetare specială, este uşor de observat că majoritatea personalităţilor politice, administrative şi cultural‑ştiinţifice din Maramureş provin din vechile Familii nobiliare pe care le‑au menţionat istoricii (Ioan Cavaler de ...

citește »

Petrova şi Leordina

Din aceeaşi Familie de Dolha şi Petrova făcea parte şi Vasile Filipciuc, doctor în drept, gazetar, parlamentar şi om politic, unul dintre înfăptuitorii Unirii de la Alba Iulia… Dragostea pentru anumite localităţi este legată, în mod firesc, şi de locuitorii acestora şi, mai ales, de aceia pe care îi cunoşti mai bine, care îţi sunt apropiaţi sau pe care îi ...

citește »

La mormântul poetului

Nu este de mirare că Noica, filosoful, pentru a‑şi selecta interlocutorii, le aplica „testul Eminescu”. Adică aducea vorba despre Poetul Naţional sau despre opera Acestuia… S‑au dus 170 de ani de la‑nălţarea Stelei noastre călăuzitoare şi 131 de la lăsarea ei către Apus, dar pe Cerul Sufletului Românesc ea tot răsare şi străluce la ceas de taină şi de „sară” ...

citește »

Acasă, la Giuleştii de Maramureş

La Cernăuţi era în plină desfăşurare un fel de „revoluţie” a românilor, conduşi de Iancu Flondor, care îi alungaseră pe austro‑ungari, dar fuseseră ocupaţi de ucraineni, care se dovedeau la fel de fioroşi… Ajungând odată la Giuleştii de Maramureş, după ce am trecut de Monumentul închinat lui Ilie Lazăr şi am intrat pe aleea care duce spre Primărie, am văzut ...

citește »

Cultură şi civilizaţie românească în Maramureş

Au trecut şi Sfintele Paşti, dar gândul zboară înaintea noastră, de parcă s‑ar topi şi timpul, spre început de toamnă, de Sfântă Mărie… Se împlinesc 12 ani de când, la Săliştea de Sus din Maramureş, în fiecare an, la sfârşit de vară, se întâlnesc, venind din toată ţara, de la marile universităţi şi institute de cercetări, istorici, filosofi şi filologi, ...

citește »

Eminescu şi exigenţele profesoratului

Eminescu gândea însă altfel. Un Kant şi un Schopenhauer îi erau deja familiari, dar, zice poetul, „Renaşterea intuitivă a gândirii lor în mintea mea, cu mirosul specific de pământ proaspăt al propriului meu suflet nu s‑a desăvârşit încă”… Întors de la Viena, în 1872, după aproape trei ani de studenţie – timp în care a urmat cursuri ale Facultăţii de ...

citește »

La crucea cavalerilor marmaţieni

Dinspre localitatea Dragomireşti, după ce trece maşina pe sub Poarta Marmaţiană, imensă ca un Arc de Triumf, pe laturile căreia se vede zugrăvită Mănăstirea Sfântul Ilie şi clădirea Centrului de cercetări teologico‑filosofice, valea Izei se deschide spre Săliştea de Sus, lăsând în faţă priveliştea măreaţă a Gruiului pe care se înalţă Crucea de foc şi diamante a Cavalerilor Marmaţieni. Aceasta ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest