Contemporanul » Articole scrise de Alexandru Surdu

Articole scrise de Alexandru Surdu

Alexandru Surdu, filosof, membru titular al Academiei Române. S‑a născut la Braşov (24 februarie 1938). A absolvit Liceul „Andrei Şaguna” din Braşov (1952–1955) şi cursurile Facultăţii de Filosofie a Universităţii din Bucureşti (1958–1963). A studiat logică simbolică şi fundamentele ştiinţelor la Institutul de Matematici al Universităţii din Amsterdam (1969–1970). Este [...]

Amintiri despre Noica şi Eminescu

M‑a intrigat faptul că Eminescu scria doar pe jumătate de pagină, în dreapta, iar cealaltă era goală, textele arătând ca nişte coloane… Prin anul 1965, nu‑mi aduc bine aminte, primăvara sau toamna, eram la Centrul de Logică al Academiei Române, înfiinţat de curând de către Acad. Athanase Joja, fost Preşedinte al Academiei Române, la care fuseseră angajaţi şi câţiva foşti ...

citește »

Despre iubirea de Dumnezeu

Acceptând că „începutul înţelepciunii este frica de Dumnezeu” (arche sophias phobos theou) şi, mai ales, dispariţia din zilele noastre a oamenilor cu „frica lui Dumnezeu”, am fost adesea tentat să vorbesc mai ales despre frică decât despre iubire… Fiind rugat de către o Mare Doamnă să scriu ceva despre filosofia lui Nae Ionescu şi despre influenţa ei asupra urmaşilor săi ...

citește »

Despre religie şi credinţă la Nae Ionescu şi Mircea Eliade

Nae Ionescu şi Mircea Eliade au iniţiat „metoda istorico‑fenomenologică” de studiu al religiilor. Eliade, aprofundând cu performanţe internaţionale recunoscute aspectele istorice, iar Nae Ionescu mărginindu‑se mai mult la cele fenomenologice… Raportul dintre logică şi religie a luat diferite forme în cursul istoriei în genere şi al filosofiei în mod special. La vechii greci, de exemplu, începând cu eleaţii, care identificau ...

citește »

Spaţiul mioritic şi satul românesc

Satul Românesc, încremenit în frumuseţea lui, ca o icoană a copilăriei, i se părea lui Blaga, poetul şi filosoful, ca fiind „atemporal”, veşnic identic cu sine ca Fiinţa lui Parmenides, care nici nu mai poate să respire, căci ea este Unul, Totul şi în afara Ei nu mai este nimic… Faptul că există deosebiri evidente între culturile materiale şi spirituale ...

citește »

Sfânta duminică la Mânăstirea din Dragomireşti

Şi tradiţia spune că aici, într‑o turlă de Biserică împărătească, părintele Anderco din Ieud a găsit un codice scăpat din flăcările incendiilor pustiitoare în care s‑a călit dreapta noastră credinţă, prins în scoarţe de lemn afumate, în care fusese scrisă Povestea Duminicii… Marmaţia este denumirea străveche pentru Nordul Romanităţii Orientale, de dincoace şi de dincolo de Tisa, spre Hiperboreea din ...

citește »

Revizionismul şi antirevizionismul interbelic

Aceste directive erau cunoscute, dar se cunoşteau deja şi acţiunile întreprinse: pe plan economic, ocuparea întreprinderilor industriale şi administrarea celor agrare în dauna celor româneşti, destul de puţine pe teritoriul Transilvaniei… În preajma Centenarului Marii Uniri (2018) au apărut câteva cărţi semnificative pentru evenimentele petrecute în urmă cu un secol, de regulă necunoscute de către istoricii noştri, din cauza faptului ...

citește »

România Mare (1920‑1940)

Este remarcabil faptul că românii au reuşit într‑un timp record reunirea administrativă, teritorială a Ţării, marile provincii fiind conduse o vreme de reprezentanţii locali ai românilor. Reuşita se datorează în mod special situaţiei demografice, adică predominanţei covârşitoare a românilor din toate provinciile „Ideal pierdut în noaptea unei lumi ce nu mai este”, România Mare, ca vis milenar al românilor, descendenţi ...

citește »

Trianon. O pace plină de învăţăminte

Dacă sufletul este întruchiparea trupului şi desăvârşirea lui (entelecheia, cum îi zicea Aristotel), iar Sufletul Românesc îi cuprinde pe toţi românii, atunci, chiar dacă ar rămâne unul singur rătăcit pe undeva, ar trebui să‑i simţim lipsa După capitularea Ungariei Sovietice în războiul contra României (16 aprilie 1919 – 4 august 1919), puterile Antantei au intrat într‑o adevărată fibrilaţie în faţa ...

citește »

Jocurile armistiţiilor

Acest ultimatum este unul dintre cele mai triste acte pe care au fost nevoiţi să le îndure românii după încheierea Marelui Război, după alte două războaie câştigate cu multe jertfe Marele Război, cum era numit cel din 1914‑1920, Războiul Mondial, căci nimeni nu‑şi imagina că ar putea să mai urmeze vreunul, se considera încheiat după Armistiţiul de la Compiègne din ...

citește »

Grăniţuirea României Mari

A fost o încălcare a hotărârii românilor, a unui decret‑lege semnat de regele României. Aceasta a fost grăniţuirea impusă de forţele politice ale ţărilor aliate în aşa‑numita Antantă. Acesta a fost însă abia începutul încălcărilor pe care le vor face marile puteri Desfăşurarea războaielor ungaro‑române din 1919 după încheierea Primului Război Mondial prin Armistiţiul de la Compiègne (29 octombrie 1918), ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now