Contemporanul » Articole scrise de Alexandru Surdu

Articole scrise de Alexandru Surdu

alexandru.surdu@contemporanul.ro'

Alexandru Surdu, filosof, membru titular al Academiei Române. S‑a născut la Braşov (24 februarie 1938). A absolvit Liceul „Andrei Şaguna” din Braşov (1952–1955) şi cursurile Facultăţii de Filosofie a Universităţii din Bucureşti (1958–1963). A studiat logică simbolică şi fundamentele ştiinţelor la Institutul de Matematici al Universităţii din Amsterdam (1969–1970). Este [...]

Drumul Eroilor Patriei Române Sibiu – Bucureşti – Mărăşeşti – Budapesta

Se zice că numele dintru început al Creştinismului a fost „Drumul” (he hodos) sau Calea, căci aşa le‑a zis Mântuitorul ucenicilor săi, că El este Drumul, Adevărul şi Viaţa şi numai prin El se poate ajunge la Dumnezeu. Cu toate că istoria este o ştiinţă a desfăşurării timpului, ea poate fi adesea reprezentată prin drumurile sau căile pe care le‑au ...

citește »

Alexandru Surdu: Marea Unire şi legenda junilor braşoveni

După vestea cea mare a Unirii are loc la Braşov o mare sărbătoare cu porţile cetăţii deschise. Fără să uite vechea legendă, junii români au intrat călări în cetatea Corona, au pus bradul pe Turnul Sfatului şi l-⁠au ocolit de trei ori, ca oraşul să rămână al lor până în veacul veacurilor Braşovul dinainte de Marea Unire a românilor era ...

citește »

Alexandru Surdu: Perioada străveche a gândirii fondatoare a filosofiei româneşti

Teritoriul actual al României, aşa cum este reprezentat pe hărţi datează din anul 1920, România Mare, cu pierderea ulterioară a unor teritorii (Basarabia, Nordul Bucovinei, Sudul Dobrogei). Situarea populaţiei româneşti, numită uneori „latinitatea orientală”, în jurul anului 1920, era cu totul alta, şi chiar fusese altfel programată în convenţiile premergătoare intrării României în Primul Război Mondial. Cert este faptul că, ...

citește »

Alexandru Surdu: Semnificaţia pentadică a morţii în Balada Mioriţa

Un fel de coincidentia oppositorum între real şi imaginar, între cosmic şi teluric, pe care cântăreţul popular o face cu repetarea aceloraşi versuri şi finalul acela apoteotico-⁠funebru: „Şi stele făclii”, adică stele ale Cerului nemuritor şi făclii ale morţii Încercarea de a scrie despre ceva care s-⁠a bucurat de un interes deosebit aproape două secole, cum este cazul baladei Mioriţa, ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now