Contemporanul Revista Contemporanul. Ideea Europeană

În acest an, în ziua de 13 septembrie cunoscutul lingvist şi poetician Mircea Borcilă împlineşte 80 de ani. Născut în 1942, la Secu‑Cuptoare (Caraş-Severin), Mircea Borcilă a absolvit în 1964 Facultatea de Filologie a Universităţii Babeş‑Bolyai din Cluj, susţinându‑şi teza de doctorat în anul 1980. Între cărţile publicate pot fi amintite Poetica americana (1981), în colaborare cu Richard McLain, Studii ...

Poeziile lui David Dorian din antologia Unicorn în iarnă (Editura Şcoala Ardeleană, Cluj‑Napoca, 2022) au prospeţime şi tandreţe elegiacă, rezumând fantezii lirice care transpun uneori cotidianul în cheie oarecum nostalgică, fără a atenua însă cu nimic concreteţea realităţii. Tema identităţii, nevoia asumării propriei condiţii şi a oglindirii eului în structurile textului fac din aceste versuri mărturii ale unei poetici implicite, ...

Ştefan Aug. Doinaş s-a impus şi ca un temeinic teoretician şi comentator de poezie, fiind fascinat de spaţiile de interferenţă între poezie, filosofie şi religie, ca în Tragic şi demonic (1980), preocupat însă şi de tema expresivităţii limbajului poetic, sau de raportul dintre identitate şi alteritate în structurarea lirismului, sau de reflexele etice ale textului. Unele eseuri se referă la ...

Gravitate, ton oracular, ceremonii expresive şi desen riguros al ideilor, acestea ar fi particularităţile poemelor lui Ştefan Aug. Doinaş, Ovidiu Cotruş remarcând că „factorul structuralizator al poeziilor lui Doinaş este întotdeauna ideea poetică şi niciodată ansamblul de trăiri care formează o idee poetică. Aceasta este doar substratul originar, care ocazionează naşterea şi alimentează dezvoltarea ideii poetice, fără să fie prin ...

Specia istoricului literar captivat de savoarea documentului, fascinat de exigenţa exactităţii, maniac, în sens pozitiv, al bibliografiilor şi al factologiei pare să fi intrat într‑un con de umbră. Există din ce în ce mai puţini cercetători care probează, prin studii, articole şi cărţi publicate, calităţile unui istoric literar de autentic suflu: rigoarea, voinţa exactităţii, tensiunea decupării detaliului dintr‑un ansamblu de ...

Cărţile lui Leon Volovici, caracterizate prin rigoare şi prin vocaţia relevării intimităţii unor fenomene cultural-⁠istorice complexe şi controversate, relevă, în tectonica lor de profunzime, obsesia revelatoare a adevărului perceput în integralitatea sa Scriitor evreu din România, Leon Volovici dovedeşte, în cărţile sale, o adevărată pasiune a adevărului, nevoia de clarificare a unor probleme controversate reprezentând un resort şi un temei ...

Gesturile eroului, de o lentoare extremă, cadrul cu contururi lipsite de determinaţii, vagi, imprecise, toate acestea induc ideea propensiunii spre registrul oniric, spre imaginile fluctuante ale visului, cu tectonica sa amăgitoare şi insolită, cu geografia sa atât de stranie Poemele lui Mircea Ivănescu pun în scenă, cum s-⁠a observat, un „real ireal”, o lume imaginară din speţa celei adăpostite de ...

Drama poetului este una a inautenticităţii şi a instabilităţii definirii propriei identităţi. Situat între propriul text şi eul său greu de fixat în oglinzile poemului, autorul, pândit de „semnele raţiunii” este mereu în pericol de a aluneca din condiţia sa de fiinţă cu statut ontic bine precizat în conturul halucinant, cu repere amăgitoare al poemului Mircea Ivănescu are afinităţi semnificative ...

Obiectele cele mai banale, contururile şi formele cele mai obişnuite, relieful cel mai anodin, toate acestea stau, în poezia lui Mircea Ivănescu, sub semnul unei relativizări cu conotaţii ale tranzitivităţii, ce scufundă fiinţele şi lucrurile fie în expresivitatea imuabilă a oglinzilor, fie în pliurile umbrei sau în revelaţiile provizorii ale reveriei. Mircea Ivănescu este, cum au remarcat mai toţi exegeţii ...

Conceptul de modernism primeşte, în accepţia lui Lovinescu, evidente accente noi, care nu pot fi delimitate şi explicitate fără recursul la alte teze lovinesciene. Mai întâi, acest concept trebuie să fie corelat cu teoria sincronismului Metoda critică lovinesciană este, în esenţa ei, una care se revendică de la şcoala critică franceză, situându-⁠se, aşadar, în descendenţa lui Lemaître (în viziunea acestuia, ...