Din ultimul număr:
Contemporanul » Articole scrise de Iulian Boldea (pagina 2)

Articole scrise de Iulian Boldea

Iulian Boldea s-a nascut la 2 martie 1963, in orasul Ludus, judetul Mures. A absolvit Liceul teoretic „Al. Papiu-Ilarian” si Facultatea de Filologie din cadrul Universitatii „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca. Debut absolut in anul 1983. Intre anii 1985-1989 a fost redactor al revistei “Echinox”, iar intre 1987-1989 redactor sef-adjunct. A publicat [...]

Iulian Boldea: Onirismul radical. Virgil Mazilescu

Virgil Mazilescu trebuie privit, însă, nu doar ca un poet al limbajului, oricât de încifrat, ci şi ca un poet al fiinţei, cu un discurs liric ce are o miză clar ontologică, dispusă într-⁠un registru neoexpresionist Poezia lui Virgil Mazilescu este reputată, înainte de toate, prin ermetismul ei, prin încifrarea sensurilor, care, pentru a putea fi percepute, presupun un anumit ...

citește »

Iulian Boldea: Lovinescu şi etica rememorării portretistice

Fie că e construit din acceptare şi elogiu sau din rezervă şi negaţie, stilul portretelor lui E. Lovinescu este unul ce se revendică de la concizie şi de la rafinamentul expresiei. E, aşadar, un stil ce se revendică de la clasicitate În conturarea portretelor scriitorilor mai tineri, pe care Lovinescu i-⁠a sprijinit în afirmarea lor, regăsim aceleaşi virtuţi ale prozei ...

citește »

Iulian Boldea: Ion Ianoşi şi fragmente de istorie trăită

Ion Ianoşi ne oferă fragmente de istorie trăită, extrăgând, din aluviunile trecutului, o frescă amplă, cu desen bine conturat, al unei întregi epoci, cu relieful ei inconfundabil, cu dramele şi tragismul ei, cu laşităţile şi demisiile sale morale, într-⁠un stil alert, sugestiv şi plastic Ion Ianoşi a fost atras de mărturia autobiografică în mai multe volume, în Secolul nostru cel ...

citește »

Iulian Boldea: E.M. Cioran – fiziologia ideii

Atracţie şi respingere a propriiilor origini, acesta e modelul arhetipal care generează potenţialităţile semantice ale textelor lui Cioran, în care paradoxul, ironia cu reflexe cinice şi gravitatea existenţială se împletesc. O categorie destul de bine bine reprezentată în istoria filosofiei e cea a filosofilor esopici sau resentimentari. Filosofia esopică e „filozofia celor care au filosofat din resentiment, a bolnavilor şi ...

citește »

Cioran şi vocaţia solitudinii

Între orgoliul vizionar şi tansfigurator al tânărului filosof şi destinul mediocru al ţării din care face parte distanţa este considerabilă. Una dintre aporiile ce au devenit aproape locuri comune în receptarea operei lui Cioran este raportul dintre integrare şi înstrăinare, dintre comunicabil şi incomunicabil, dintre identitate şi ruptură în opera gânditorului. Marele singuratic şi marele sceptic de serviciu al epocii ...

citește »

E.M. Cioran. Paradoxurile negativităţii

Nevoia de legitimare a unei identităţi se configurează, astfel, la autorul Schimbării la faţă a României, tocmai din conştiinţa unei rupturi, a unei frustrări identitare ferme; identitate şi ruptură sunt termenii unei ecuaţii ontologice şi gnoseologice indisolubil legate de paradoxurile unei gândiri ce se naşte din negaţie mai degrabă decât din afirmaţie, din entuziasm nihilist mai curând decât dintr-⁠un optimism ...

citește »

E.M. Cioran – melancolie şi exil

Mereu ruinată în faţa unei istorii isterizate, utopia e, rând pe rând, aclamată şi denigrată. Semnele ei sunt intervertite, după cum istoria este ignorată ori refuzată cu ostilitate. Creaţia lui Cioran nu este, cum se ştie, decât o însumare de fragmente, eliberate de orice voinţă de construcţie, fragmente „construite” în mod premeditat astfel, din oroarea filosofului faţă de orice sistem, ...

citește »

Disocieri şi perspective critice

Este identificată şi funcţia estetică a diferitelor avataruri ale erosului, accentuându-⁠se totodată semnificaţia şi natura acestei stări privilegiate în contextul demersului epic al lui Marin Preda. Scrisul reprezintă, în acest sens, o pasiune a pasiunilor, încărcându-se de forţa fascinatorie a iubirii. În Marin Preda. Fascinaţia iubirii (1996), Cornel Munteanu realizează un studiu atent al discursului narativ, din perspectiva temei erosului, ...

citește »

Literatura ca spectacol

Literatura de consum ar fi „literatura destinată satisfacerii nevoii de senzaţional şi evaziune a cititorilor cu un nivel de instrucţie în general mediu”. Interesante sunt caracteristicile, clişeele, articulaţiile psihologice, dar şi fascinaţia pe care literatura de consum a exercitat-⁠o de-⁠a lungul timpului, ca gen de literatură marginală. În volumul Modernităţi, Radu Voinescu crede că umanismul din zilele noastre trebuie să ...

citește »

Între analiză şi creaţie

Autoare a mai multor romane ignorate în general de critica literară (Pusta, Lucarna, Sophia), Silvia Beldiman scrie o proză în care atenţia la referenţialitate se conjugă, în mod fericit, cu apelul la memorie, la intransigenţele şi metamorfozele confesiunii. Romanul Pusta se remarcă printr-⁠o construcţie narativă relativ bine articulată, cu personaje credibile, chiar dacă, uneori, ele se remarcă şi prin unele ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest