Din ultimul număr:

Articole din

Revista Contemporanul nr. 04 Aprilie 2021 + Suplimentul de istorie Bucureşti în 5 minute

Revista Contemporanul nr. 04 Aprilie 2021 Suplimentul de istorie București în 5 minute Editorial Nicolae Breban • Stăpâni la noi acasă /  3 Cioran şi calea provocării • Nu vreau ca eu însumi să fac o rapidă carieră, amestecând politicul cu esteticul. E adevărat că foarte mulţi scriitori din zona Estului au folosit acest canal de protest politic pentru a‑şi ...

citește »

Stăpâni la noi acasă

Cioran şi calea provocării • Nu vreau ca eu însumi să fac o rapidă carieră, amestecând politicul cu esteticul. E adevărat că foarte mulţi scriitori din zona Estului au folosit acest canal de protest politic pentru a‑şi împinge mai uşor marfa lor estetică… Constantin Iftimie: Cioran, când vorbeşte despre educaţia sa, nu aminteşte de şcoală şi civilizaţia românească, dar vorbeşte ...

citește »

Interbelicul în critică şi genuri colaterale

Doar „Doi critici”. Inclusă, ultraselectiv, la proză, critica literară e, se constată principial, în acţiune, la Mihai Zamfir (Scurtă istorie. Panorama alternativă a literaturii române, II, Polirom, 2017). Avem o critică estetică, de familie occidentală, dar sinteza abia pomeneşte de cei care „oferă mostre inegalate de interpretare estetică” (deci, propriu‑zis, critică, la modul lui G. Călinescu): Şerban Cioculescu, Vladimir Streinu, ...

citește »

La Ţigănci în 7 trepte interpretative

Făgărăşanul (stabilit la Braşov) Mircea Moţ e un reprezentant de substanţă al învăţământului umanist preuniversitar, scoţând, până la O capodoperă în şapte lecturi (Ed. Ecou Transilvan, Cluj‑Napoca, 2020), trei volume autonome de exegeză (Despre George Bacovia, 2002; Ion Creangă sau pactul cu cititorul, 2004; Însemnări din La Mancha, 2015). El a mai scris literatură pentru copii (Poveşti în oglindă, două ...

citește »

Patrimoniul Constantin Brâncuși

Ziua de naştere a lui Constantin Brâncuşi, 19 februarie, a devenit zi naţională, bine venit prilej de omagiere a sculptorului român, recunoscut pe plan mondial ca deschizător de noi drumuri în arta modernă. Este însă de datoria noastră să atragem atenţia atunci când, în astfel de ocazii, dar nu numai, spaţiul public este invadat de afirmaţii care falsifică grav biografia ...

citește »

Ioan‑Aurel Pop despre „stăpâna noastră”

Misiunea apărării limbii române şi‑au luat‑o Biserica Ortodoxă (inclusiv cea Greco‑Catolică, prin Şcoala Ardeleană) şi cărturarii, misiune instituţionalizată prin Academia Română (cu numele iniţial „Societatea literară”, la 1866), având ca scop principal stabilirea normelor ortografice, redactarea unei gramatici unitare, pentru toate provinciile, şi a unui dicţionar‑tezaur. Istoria acestui program normativ este descrisă în eseul Apărarea limbii române. Reforma din 1953‑1954 ...

citește »

Veneţia şi cazul românesc (secolele XVI‑XVIII)

Oricum Maria, fiica lui Petru vodă – îngropată la Murano – fusese înconjurată în timpul vieţii de o ambianţă veneţiană, rimând cu ataşele veneţiene ale celor doi soţi, epirotul Zotu Tzigara din Ianina – îngropat la San Giorgio dei Greci – şi nobilul veneţian, „clarissimo signor” Paolo Minio. Domniţa din dinastia Basarabilor avea, în 1587, o colecţie de picturi reprezentând, ...

citește »

„Harfa de‑ntuneric”

Suprafaţa culturii critice generează şi operează inerţial cu automatisme, stereotipii şi coduri facile, diseminate şi „canonizate” cu succes la palierul percepţiei culturale comune, ceea ce transformă orice tentativă de a le rescrie într‑o aventură salutară. Un asemenea gest hermeneutic adversativ se consumă în paginile volumului Lucian Blaga. Ipostazele „harfei de‑ntuneric”, semnat de George Vulturescu, apărut în 2020 la Editura Cartea ...

citește »

O poveste iniţiatică

Geniul inimii e legat ombilical de Ostrovul Învierii. Cele două romane în versuri gemene, scrise răstimp de un an, sunt o poveste de dragoste – o poveste iniţiatică despre adevărul în a cărui rază respirăm. Ambele romane, cu o construcţie triadică, constituie sfârşitul unei lumi şi începutul unei… ezit să aştern calificative. Geniul inimii e subintitulat Cartea iluminărilor mele, iar ...

citește »

Singurătatea istoricului literar

Specia istoricului literar captivat de savoarea documentului, fascinat de exigenţa exactităţii, maniac, în sens pozitiv, al bibliografiilor şi al factologiei pare să fi intrat într‑un con de umbră. Există din ce în ce mai puţini cercetători care probează, prin studii, articole şi cărţi publicate, calităţile unui istoric literar de autentic suflu: rigoarea, voinţa exactităţii, tensiunea decupării detaliului dintr‑un ansamblu de ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest