Contemporanul » pagina 2

Articole din

La intersecţia sensurilor. De la credinţă la religie

Rândurile care urmează nu se supun – cel puţin nu în intenţia noastră – unui impuls polemic. Nu intenţionăm să afişăm nici un contrast la ordinea unei intimităţi care se expune pe sine, pe coordonatele propriului său adevăr, ci doar să insistăm asupra unui flux al ideilor din realitatea noastră, în temeiul căruia, se pare, şi‑a alcătuit şi Gabriel Liiceanu ...

citește »

Şansa hierofaniei şi deconstrucţia sacrului

Puţini scriitori români au concretizat o formă de profeţie în realitate. Fie şi poematic. De bună seamă că, dacă nu‑l căleau războiul şi reportajul senzaţionalist, C.V. Gheorghiu nu reuşea să unească destinul de scriitor cu scenariul apocalipsei la vedere. În Ora 25, el transferă nihilismul unui autor‑personaj: romancierul Traian Korugă ‑ exilat din Estul bolşevic şi încarcerat în lagărul american ...

citește »

Sapiens – povestea continuă

Lucrările dedicate genului homo m-au preocupat mai mult din perspectiva formării raselor, modelării biologiei noastre de către izolarea geografică a vechilor continente şi a factorilor climatici specifici. Sincron cu acest fenomen este de interes şi dezvoltarea psihicului uman, care a dezvoltat metode de adaptare uimitoare, omul fiind singurul animal care a colonizat şi apoi modelat în funcţie de confortul său ...

citește »

Pictori români în Franţa (1834‑1939)

Din una dintre acele formidabile izbucniri de sarcasm ale lui Mihai Eminescu din care se năşteau versuri memorabile, ştim că în a doua jumătate a secolului al XIX‑lea erau mulţi tineri români care „la Paris învaţă la gât cravatei cum se leagă nodul”. Gabriel Badea‑Păun se ocupă în acest volum de ceilalţi, de cei care învăţau la Paris cum să ...

citește »

Omagiu editorial: Solomon Marcus

17 martie este ziua în care cultura şi ştiinţa românească şi‑au luat rămas-bun de la academicianul, profesorul şi mentorul Solomon Marcus. La 5 ani de la plecarea dintre noi, Academia Română anunţă apariţia în librării, în semn de omagiu, a două volume fundamentale din opera academicianului Solomon Marcus, care cuprind lucrări ştiinţifice, studii şi articole în domeniul informaticii, publicate de‑a ...

citește »

Nicolae Dabija și armonia personalității

In memoriam   Am spus‑o, în mai multe rânduri, că după dramatica plecare dintre noi a lui Grigore Vieru, i‑a rămas lui Nicolae Dabija „povara” şi cinstea de a duce mai departe, în cel mai înalt grad, năzuinţele şi durerile renaşterii naţionale în Basarabia, cea mereu ameninţată de lideri politici mancurtizaţi, culminând, în zilele din urmă, cu Igor Dodon. Acum, ...

citește »

Academia Română la 155 de ani şi consolidarea identităţii româneşti

Mihaela Helmis: Am în faţă, stimate domnule academician, stimate domnule preşedinte al Academiei Române Ioan‑Aurel Pop, o carte pe care Dvs. ne‑o dăruiţi dintr‑o grijă pe care cred că dacă am lega‑o de vremea începuturilor formării, instituţionalizării în ţara noastră, am înainta în dialogul nostru pe o linie foarte directă. Mă refer, bineînţeles, la Veghe asupra limbii române. Aşa se ...

citește »

Civilizaţia spectacolului şi Don Quijote

Bucuria de a trece dintr‑un an în altul nu‑şi poate găsi justficarea decât în satisfacţia faptului că ai avut şansa de a trăi până la capăt alte trei sute şaizeci şi cinci de zile, care păreau, cândva, la alt început de an, a fi dăruite tuturor, dar care, o ştii bine, pentru unii n‑au fost. Cum şi în inconştienţa faptului ...

citește »

Gabriela Adameşteanu, laureata Premiului naţional pentru proză „Ion Creangă”, Opera omnia, ediţia a V‑a

În ziua de 1 martie 2021, la aniversarea a 184 de ani de la naşterea marelui nostru clasic, a avut loc, la Piatra Neamţ, Gala finală a acordării Premiului naţional pentru proză „Ion Creangă”, Opera omnia, ediţia a V‑a, în organizarea Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ şi a Societăţii scriitorilor din judeţul Neamţ, proiect finanţat de Consiliul ...

citește »

Sub masca „universalismului”. Un adevărat „Cernobîl” didactic

„Las vouă moştenire/ Creşterea limbii româneşti/ Şi‑a patriei cinstire”   Privind lucrurile din perspectiva valorilor, a finalităţilor educaţiei după ce am scos ca subtitlu versuri din Testament de Ienăchiţă Văcărescu, devine de neînţeles o măsură precum reducerea numărului de ore de Limba şi literatura română din Trunchiul comun, când avem deja generaţii întregi fără lecturi, fără gramatică şi diacritice în ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest