Din ultimul număr:

Articole din

Revista Contemporanul nr. 07 Iulie 2021 + Suplimentul de istorie Bucureşti în 5 minute

Revista Contemporanul nr. 07 Iulie 2021 Suplimentul de istorie București în 5 minute Editorial Nicolae Breban ● Spiritul religios / 3 Literatura mea este o literatură vitalistă, pe când a lui Kafka e de tipul angoasei, al universului negru. Kafka vedea fantome peste tot, vedea peste tot tirani, călăi. Trăia într‑un univers negru. Un mare univers, un univers real. Kafka ...

citește »

Spiritul religios

Domina spiritul religios în familia Brebanilor? Deloc, deloc. La Lugoj erau unii preoţi care aveau o puternică vocaţie, o parte din ei erau celibatari. Aceştia erau destinaţi unor grade bisericeşti înalte, pe când cei din gradele inferioare, până la protopop, se puteau căsători. Tatăl meu şi‑a privit totdeauna cu o anumită distanţă propria profesiune. Lui îi plăcea să şofeze, ca ...

citește »

Viaţa ca „ciornă” şi moartea ca operă

Mama şi fiul (Tatiana Ţîbuleac, Vara în care mama a avut ochii verzi, roman, 2017, ediţia a VII‑a, 2019, Ed. Cartier, Chişinău) trăiesc în Franţa de nord, într‑un sat dintr‑o zonă de pescari. În Franţa, numită de ea „cea mai frumoasă ţară de pe glob”, urma să moară senină şi împăcată. Aleksy, povestitorul, în prezent, iubeşte mult satul francez. Atunci, ...

citește »

Dan Culcer • 80

Stabilit în cele din urmă la Elancourt, lângă Paris, după plecarea din ţară din 1987, când el nu a fugit, ci a forţat mâna autorităţilor cu cererea unui exil familial voluntar, Dan Culcer a împlinit în data de 15 iunie 2021 80 de ani. După categoriile sale proprii, definite în secţiunea finală a volumului Serii şi grupuri (1981), a încetat ...

citește »

„Ion C. Brătianu – 200 de ani de la naştere”

Biblioteca Academiei Române a organizat simpozionul „Ion C. Brătianu – 200 de ani de la naştere”. Evenimentul a avut loc în Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu” din Calea Victoriei nr. 125. Au luat cuvântul acad. Ioan‑Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, Ludovic Orban, preşedintele Camerei Deputaţilor, dr. Narcis Dorin Ion, directorul Muzeului Naţional Peleş, prof. ing. Nicolae Noica, membru de onoare al ...

citește »

Est‑Vest: cruciade, uniri, integrări

Cu siguranţă, clivajul continentului nostru, început încă în veacul al IV‑lea cu divizarea administrativă a Imperiului Roman în pars Orientis şi pars Occidentis, constituie un capitol esenţial al istoriografiei civilizaţiei europene. Eşecul unei restauratio Imperii Romanorum încercate de Justinian avea să fie confirmat de separarea unui Bizanţ iconoclast de un Occident iconodul, apoi de marea schismă din iulie 1054, când ...

citește »

Reflecţii istoriografice la Centenar

„Dincolo de posturile teatrale, încremenite, ale istoricului – poate obligatorii în virtutea unei proiecţii de sine în constelaţii înalte –, instantaneele îşi au rostul lor, surprinzându‑l în dinamica exercitării magisteriului său. Asta ca să nu mai spunem că o configuraţie stabilă are la bază, în general, o sumedenie de exerciţii şi de provizorate”, scrie Ovidiu Pecican în volumul Metafora trecutului ...

citește »

Laudă turnului de fildeş. Răspunderea pentru ceea ce ai îmblânzit

Nici un aparat din lume – oricât de performant, oricât de sofisticat – nu va fi apt de a înlocui niciunul dintre termenii formulei – să admitem noţiunea ca variantă de lucru – artist‑public. Nici un robot din lume, previzibil, nu va crea în vecii vecilor – oricâte servere şi programe hiper‑performante ar conţine în viscerele‑i sofisticate, la care mă ...

citește »

„Ereticul” Tolstoi

Păcatul în care cad creştinii ispitiţi de raţionalismul secularizant, pretinzând că o fac chiar în numele Bisericii, mai ales în Occident, dar nu numai, s‑ar părea că vine din contradicţia sesizată şi de Tolstoi: „Împărtăşirea învăţăturii lui Hristos în cuvinte şi negarea ei în fapte” (Întoarcerea la învăţătura lui Hristos). Şi Scriptura ne‑o reaminteşte, prin dilema: cunosc binele şi vreau ...

citește »

Mihail Sadoveanu şi Ştefan cel Mare

Mihail Sadoveanu (1880‑1961) a trăit peste opt decenii de viaţă pământească pe care a umplut‑o cu creaţii scriitoriceşti de amploare. L‑am auzit în copilărie, cu vocea sa inconfundabilă, imprimată în fonoteca radiodifuziunii, pe cale de a deveni „fonoteca de aur”, interpretând Amintirile din copilărie ale lui Ion Creangă. De fapt, nu era vorba despre o interpretare, pentru că Sadoveanu îl ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest