Contemporanul » Arhiva Contemporanul » Revista Contemporanul nr. 07 Iulie 2021 + Suplimentul de istorie Bucureşti în 5 minute

Revista Contemporanul nr. 07 Iulie 2021 + Suplimentul de istorie Bucureşti în 5 minute

Revista Contemporanul nr. 07 Iulie 2021
Suplimentul de istorie București în 5 minute

Editorial
Nicolae Breban ● Spiritul religios / 3
Literatura mea este o literatură vitalistă, pe când a lui Kafka e de tipul angoasei, al universului negru. Kafka vedea fantome peste tot, vedea peste tot tirani, călăi.
Trăia într‑un univers negru. Un mare univers, un univers real. Kafka este o aşchie de o densitate uriaşă din imperiul lui Dostoievski şi al lui Shakespeare.

Cronica literară
Marian Victor Buciu ● Viaţa ca „ciornă” şi moartea ca operă / 4
Vara… aduce‑n proză un univers nou, cu o autenticitate izbitoare.
Aleksy, cel cu ochii albaştri, (auto)biograful, scrie că nu doar mama avea ochii verzi, ci şi sora lui, Mika, moartă la şase ani.

Aniversări
Ştefan Borbély ● Dan Culcer • 80 / 5
Imperativul sociologic al interpretării textului literar va rămâne o constantă a preocupărilor lui Dan Culcer, apropiindu‑l pe autor – metodologic şi uman – de promotorii mai tineri ai perspectivei.

Evenimente • Academia Română
Ion C. Brătianu – 200 de ani de la naştere” / 6
Organizat cu prilejul împlinirii a 200 de ani de la naşterea lui Ion C. Brătianu, evenimentul aduce un omagiu unuia dintre cei mai importanţi oameni de stat români, membru de onoare al Academiei Române, şi doreşte să pună în evidenţă puternica vocaţie a patriotismului politic care i‑a marcat destinul.
Proiectul „Limbajul în era om‑maşină” / 6
Simpozion Naţional „1821‑2021. Bicentenarul revoluţiei conduse de Tudor Vladimirescu” / 7
Agricultura românească în contextul globalizării / 7

Breviar de civilizaţie europeană
Răzvan Theodorescu ● Est‑Vest: cruciade, uniri, integrări  / 7

Cronica de carte
Constantina Raveca Buleu ● Reflecţii istoriografice la centenar / 8
Realizarea acestui program personal implică nu numai exigenţă şi acuitate critică, ci şi instinct ludic şi un spirit sensibil la nuanţele estetice ale discursului istoricilor.

Surâsul Prinţului Mîşkin
Aura Christi ● Laudă turnului de fildeş. Răspunderea pentru ceea ce ai îmblânzit / 9
A exclude poezia, artele din viaţa de zi cu zi, e ca şi cum ai omite sufletul din complicata, din fabuloasa alcătuire care este omul.
Fără cultură, arte, fără credinţă şi fără iubire, lumea ar deveni un pustiu invadat de un gol mai gol decât mama golului.

Lecturi
Theodor Codreanu ● „Ereticul” Tolstoi / 10

Corespondenţă din Austria
Hans Dama ● Primul monument Mihai Eminescu în Banat la Sânnicolau Mare / 10

Din arhivele demnităţii
Ioan‑Aurel Pop ● Mihail Sadoveanu şi Ştefan Cel Mare / 11
La Sadoveanu, istoria este magistra vitae, ca la clasici. Romanul său istoric nu este simplu trecut, ci este frescă de viaţă.

Din viaţă în viaţă
Marius Miheţ ● Triumful inadecvării. Despre Constantin Ţoiu / 12
Exulta neîntârziat, pentru a se prăbuşi, din nou, în marginile melancoliei.
Credea până la capăt în triumful vieţii raţionale şi a căutat, probabil până în ultima clipă, accentele mici, insesizabile ochiului neexersat, care dau sens. Dar nu oricum, ci întotdeauna prin cuvânt. Adevăratul lui Dumnezeu.

Polemice
Mircea Platon ● Prieteni şi duşmani / 13
Politicienii şi analiştii lor de buzunar au redus politica la ecuaţia „prieten/ duşman”.

Cartografii simbolice
Adrian Majuru ● „Inimi” călătoare şi lecţiile pentru viitor / 14
La baza acestei mutări se află câteva schimbări uimitoare, devenite prezenţe cotidiene tot mai evidente în oraşele nord-americane la 1900.
Forţa dominantă a unei „inimi” trece Atlanticul, părăsind, pentru prima oară şi până astăzi, lumea veche, trecând în Lumea Nouă, oraşul dominant fiind Boston, datorită exploziei maşinilor.

Lecturi
Mihai Cimpoi ● Un poet transtemporal / 15
Theodor Codreanu ne‑a pus la îndemână un florilegiu de poezii – erotice (danteşti), filosofice (heraclitene), scientiste (barbiene).
Din Dante e preluată nu doar terţina, ci şi o anumită idealitate concentrată.

Clubul Ideea Europeană
Mihaela Helmis în dialog cu Germán A. de la Reza
Formatoare, viaţa culturală a anilor ’80 din România… / 16
Indiferent de orânduirea politică, cel puţin în Europa exista o noţiune clară despre ceea ce era cultura. Astăzi nu mai ştim ce e…
Profesorul Ianoşi avea şi darul prelegerilor. Era un artist al comunicării academice. Ne capta atenţia cu o faptă interesantă, un citat strălucit. Şi când te trezeai, trecuse o oră aproape fără să‑ţi dai seama.
Această temă mi‑a permis să închei ciclul intelectual început la Facultatea de filosofie şi istorie din Bucureşti, cu publicarea a două cărţi şi în România.

Semnal editorial • Editura Academiei Române
O sută de ani după tratatul minorităţilor (1919). Aspecte din istoria şi civilizaţia evreilor din România
Aurel Vainer ● Tratatul minorităţilor – „o garanţie pentru o Românie cu adevărat mare” / 18
Tratatul minorităţilor a constituit un suport juridic de prim ordin pentru elaborarea şi adoptarea noii Constituţii a Regatului României din anul 1923.
În anul 2019 s‑au împlinit 100 de ani de la adoptarea şi semnarea Tratatului minorităţilor, ca o urmare de excepţie a încheierii Primului Război Mondial.
Carol Iancu ● O perspectivă pluridisciplinară / 18
Este analizată tragica perioadă a Şoahului, care a produs, sub presiunea Germaniei naziste, dispariţia a sute de mii de evrei români, atât din Transilvania de Nord, ocupată de Ungaria horthystă prin diktatul de la Viena (1940), cât şi din Basarabia, Bucovina şi Transnistria (dar şi din Regat şi Transilvania de Sud, subliniind însă că din fericire majoritatea evreilor din acest spaţiu geografic au supravieţuit).

Clubul Ideea Europeană
George Motroc în dialog cu Marian Victor Buciu
Referitor la romancieri, pe Nicolae Breban contez!” / 20

Antologiile Contemporanul
Fazil Hüsnü Dağlarca (1914-2008)
Prezentare şi traducere de Marian Ilie / 21

Antologiile Contemporanul
Thanasis Valtinos ● Imperceptibilul
Prezentare de Angela Bratsou, traducere de Angela Bratsou şi Stavros Deligiorgis / 22

Corespondenţă din Italia
Irina Ţurcanu‑Francesconi ● Un muzeu al limbii române  / 22
Pe peretele catacombei, deja tot mai puţin lizibil, se citesc cuvintele Non/ dice/ re il/ le se/ crita/ abboce, adică nu spune lucrurile secrete cu voce tare. Suntem între anii 800-850.

Cărţi
Adrian Lesenciuc ● Despre forţa de sugestie a tăcerii / 23
Lăcrămioara Stoie scrie o poezie cu o remarcabilă forţă de sugestie, şi asta în ciuda fragilităţii ei şi discreţiei scriiturii.
Noul volum de versuri propune, în fapt, poeme ale lucidităţii trecute sub tăcerea închiderii.

Viaţa muzicală
Sorana Mănăilescu în dialog cu Remus Azoiţei
La acest nivel cel mai important e să inspiri” / 24
Te uiţi la Izhak Perlman, Masao Kawasaki sau Nigel Kennedy, şi vezi că au, ca şi noi, ceilalți oameni, două mâini, două picioare, dar sunt nişte maeştri, mai exact, nişte supraoameni.
Valentin Şerban, care este un violonist foarte bun, a ieşit învingător. Acum, marele pas pentru el va fi către marea muzică, marea carieră şi va depinde de el cum îşi va croi acest drum.

Cealaltă scenă
Alexa Visarion ● Smerenia de la oprişor / 25
Închipuirea şi realitatea hrănesc organic cuvintele neştiutoare de înţelesuri sau sărăcite prin uzură.

Con(texte)
Maria‑Ana Tupan ● Farmecul discret al aristocraţiei / 26
Intriga e alcătuită din poveşti amoroase, protagonista suferind pentru pierderea unui bărbat dorit şi sinucigându‑se pentru altul, deoarece „nimic altceva în afară de iubire nu există în lume”.
Un fir al intrigii este ţesut de însemnările fictive în jurnal ale unui Lampedusa care îşi trăieşte ultimele zile într‑o clinică din Roma, rememorând episoade reale ale vieţii sale.

Profil
Adrian Dinu Rachieru ● Un monument bucovinean / 27
Vitregia destinului a însoţit, interdictiv, până şi folosirea cuvântului, desemnând un topos fabulos. Abia prin anii ’60, Geo Bogza, într‑o Schiţă de cosmogonie a Bucovinei, îl reintroduce în circuit.

Polemice
Magda Ursache ● Pe contrasens cu Conte / 28
De‑tabuizarea a fost pusă pe tapet de şcoala Boia, discipolii săi fiind mereu dispuşi să ne vadă popor de javre şi de idioţi, în frunte cu „idiotul naţional”, Eminescu, declarat, cu repetiţie, „realmente nul”.
Nu cauţi pete‑n soarele marilor istorici, Iorga şi Brătianu, nu‑ţi repugnă Marea Unire, îţi pasă de unitatea pământului românesc, atunci ajungi sigur pe lista neagră ca antieuropean. Ca şi cum nu poţi fi şi sincronizat cu Europa, şi, totodată, etnicist. Am spus listă neagră? Am călcat în strachina corectitudinii politice!

Clubul Ideea europeană
Antonio şi Jordi Morillas ● Povestea unei erori / 29
Până în anul 2012 se ştia la noi că Nietzsche a citit, pe lângă alte cărţi scrise de Dostoievski (1821‑1881), şi romanul Idiotul. Am elaborat atunci un eseu despre relaţia dintre cei doi mari scriitori.
Caracteristicile lui Renan „geniu” şi „erou” pentru omul Iisus sunt descrise de Nietzsche cu rezervă.
Puternicul şi încrezutul Luther subliniază cu toată tăria că „Dumnezeu însuşi nu se poate dispensa de oameni înţelepţi”.

Corespondenţă din Franţa
Victor Ravini ● Adevăruri parţiale / 32
Herodot nu ştia că tracii aveau valori morale superioare celor din Imperiul Roman sau din Elveţia de azi.
Această inadvertenţă între cele două afirmaţii ale sale pune sub semnul întrebării seriozitatea informatorilor săi greci despre clima la nord de Dunăre.

Istoria mentalităţilor
Adrian Şonka ● Astronomia – regina ştiinţelor / 33
Studiul astronomiei şi vizitele la Observator îţi vor arăta că, din câte ştim, suntem singurele animale capabile de a înţelege cum funcţionează stelele.
Vino seara la Observator, unde ţi se vor arăta câteva stele strălucitoare şi câteva constelaţii. Apoi mergi acasă şi descarcă de pe site‑ul nostru harta cerului.

Patrimoniu naţional
Daniela Lupu ● Un călător în anteriu prin europa în anii 1824‑1826 / 34
Marele boier cărturar Constantin (Dinicu) Golescu (7 febr. 1777‑ 5 oct. 1830) nu este primul român din vremea sa care a voiajat în Occident, dar este cel dintâi care şi‑a publicat impresiile într‑o carte.
Călătoriile lui Constantin Golescu prin „Evropa cea luminată” nu sunt, precum ale altor contemporani, pentru „desfătare”, ci de documentare.


Istoria timbrelor
Cristina Popescu ● Pictorul Dimitrie Ştiubei, un pictor de… marcă / 35
În 1937, cu ocazia expoziţiei Internaţionale de la Paris, pictorul român a fost decorat cu Legiunea de onoare în grad de cavaler.

Film
Dana Duma ● NRC 20. Sărbătoare sau statistică? / 36
România e o mică ţară aflată la marginea Europei, cu o mică industrie de film, care e mai degrabă o reţea socială pasionată, neastâmpărată şi subfinanţată, dar cu o amprentă puternică în cinematograful mondial.
Probabil că nicio altă ţară nu are mai multe premii la Cannes pe cap de locuitor, sau o mai bună participare la acest festival unde filmele româneşti au fost marile evenimente ale deceniului trecut.


Cronica plastică
Luiza Barcan ● Tabăra de fotografie „La conac”, Ediţia 2021 / 37
Frumuseţea arhitecturii eclectice a conacului, ce îmbină stilurile brâncovenesc, neorenascentist şi neogotic, reprezintă rezultatul mai multor etape de construcţie. Biserica de lemn de la Gâltofani, lăcaş strămutat aici în 1969…
O nouă ediţie a acestui generos proiect cultural va avea loc în toamnă. Şi ca întotdeauna, la sfârşit, când se culeg roadele, o nouă expoziţie de fotografie.

Istoria artelor
Cristina Ioniţă ● Ligia Macovei şi lirica lui Tudor Arghezi / 38
Opera Ligiei Macovei este impresionantă prin bogăţia stilistică, coloritul puternic şi accentele utilizate.

Teatru
Dana Pocea ● Rimini Protokoll şi resuscitarea limbajelor teatrale / 39
Dincolo de concepte şi protocoale care permit configurarea unor moduri de viaţă contrastând izbitor, ceea ce coexistă în persoane de rase şi culturi diferite sunt emoţia, sensibilitatea, inteligenţa, pragmatismul.

Suplimentul istoric Bucureşti în 5 minute

Începând cu nr. 6 Iunie 2020, Contemporanul. Ideea Europeană găzduieşte, cu bucurie, suplimentul de istorie Bucureşti în 5 minute, editat de Muzeul Municipiului Bucureşti. Astfel, oferta editorială a revistei de cultură, politică şi ştiinţă, înființată în 1881 la Iași, se îmbogăţeşte cu opt pagini scrise de istorici, arheologi, experţi în artă şi istoria artei, muzeografi pasionaţi din cadrul Muzeului Bucureştiului.
Bucureşti în 5 minute oferă informaţii despre istoria Capitalei, interviuri cu personalităţi pe teme generate de conferinţele organizate, detalii importante despre colecţii şi obiecte din patrimo­niul muzeului, articole despre marketing muzeal, informaţii despre proiectele educaţionale dedi­cate copiilor, prezintă expoziţiile permanente şi tematice organizate de MMB, inclusiv dialogurile tematice din cadrul seriei „Idei în Agora” găzduită de Casa Filipescu‑Cesianu, sau „Conferinţele de joi”, de la Palatul Suţu. Fiind o instituţie extrem de activă, publicul are acces, prin intermediul publicaţiei, şi la calendarul tuturor evenimentelor culturale şi educaţionale organizate.

Vă dorim lectură plăcută!

 

Proiect apărut cu sprijinul financiar din
Fondul recurent al Donatorilor – Academia Română

Noutăți editoriale (Click aici)

Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)

Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)

Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)

Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept
(tel.: 021 317 90 81).

Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.

Abonamentele se pot face la sediul redacţiei sau prin:
Compania Naţională „Poşta Romană” SA, Acta Legis SRL,
SC Orion Press Impex 2000 SRL, SC Manpres Distribution SRL.

Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: office@contemporanul.ro; contemporanul@yahoo.com

Salvează

Salvează

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1881, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest