Contemporanul » Eseu – Publicistică (pagina 3)

Eseu – Publicistică

Muzica şi poezia evreilor

Sanie cu zurgălăi, un cântec popular românesc, are la bază un vechi motiv evreiesc, iar imnul Statului Israel este scris pe un motiv românesc… Festivalul Internaţional „George Enescu”, la care participă, ca de fiecare dată, şi muzicieni evrei din Israel, precum şi din multe alte ţări, mi‑a sugerat sau retrezit dorinţa de a scrie o serie de articole despre rolul ...

citește »

Saţietatea cronică a răgazului inept

Centrul de greutate al mocnirilor secrete trebuie să fie în conturul propriei persoane. Este acesta egoism? Este, dar e luminat… Să‑ţi petreci concediul acasă nu e pe potriva oricui. Dacă las deoparte varianta stânjenitoare când, din penurie de sfanţi, eşti osândit să zaci între patru pereţi, motivul pentru care vacanţa te scoate în lume e pofta de a schimba locul. ...

citește »

Steinhardt şi ultimul sfert de veac

Publicistica de‑acum aparţine unui individ ce se bucură de calitatea de martor şi de exilat totodată, iar textele monahului, cele de după 1980, aşadar, pot fi citite şi ca predici sub acoperire… Încarcerarea l‑a aşezat pe N. Steinhardt în centrul misterului său nemărturisit. Acela de‑a deveni creştin. După numai zece zile de închisoare, cel condamnat la doisprezece ani de muncă ...

citește »

Iubirea de şcoală

Aproape toate şcolile româneşti vechi din Transilvania au împlinit în 2019 o sută de ani. De ce doar atâţia? Este foarte simplu, fiindcă înainte de 1918 nu existau în provinciile româneşti ocupate de monarhia habsburgică şcoli româneşti de stat, adică şcoli în care toate materiile să fie predate în româneşte. Erau, totuşi, câteva şcoli înalte româneşti, la Blaj, la Braşov, ...

citește »

Şcoala

Nu ştiu şi nici nu cred că se ştie cu precizie când şi unde a fost inventată şcoala. O anumită învăţătură dau şi animalele puilor lor – şi cu atât mai mult au dat oamenii copiilor lor, din îndepărtate timpuri. Dar şcoala, ca instituţie socială, cu corp de învăţători şi de profesori are, cred, doar o vechime de câteva mii ...

citește »

Un dramaturg uitat

Construcţie dramaturgică de ample dimensiuni, Pastorul saşilor (Editura Cartea Românească, Craiova, 2010), elaborată riguros, în două părţi, reprezentând două epoci istorice diferite, pe parcursul cărora evoluează şi se definesc eroi complicaţi sufleteşte şi nu mai puţin responsabili de implicaţii morale individuale ori colective, are alura unui tip de oratoriu profan, pe mai multe voci, care se susţin şi se întretaie ...

citește »

Taina

Încet, ca într‑o visare, se aude glasul unui clopot… Durere sau binecuvântare? Călăuzire Lucian Blaga: Plouă mărunt, mohorât. O ceaţă apăsătoare învăluie contururile unei câmpii fără de sfârşit înconjurate de îndepărtări sterpe. Întinderea fără hotar, mistuită în ceaţa deasă, obsesivă, pare a se clătina, rătăcind între cerul nevăzut şi pământul ascuns. Lumina plumburie a răsăritului tăinuieşte soarele, într‑un paradis întârziat. ...

citește »

În filigran

Scenariul de ansamblu valorifică stereotipia de compoziţie, foarte frecventă în literatura universală, a protagoniştilor adunaţi în mod aparent arbitrar într‑un loc excentric, aflat „la margine de lume”… În vacarmul de romane exaltate, contorsionate, transpirate şi suprasexualizate din ziua de azi, e o eliberare să constaţi că mai există maeştri ai genului care lucrează în filigran, în regim de mare stil ...

citește »

Obsesia colecționarului

Junimiştilor le revine, cum e şi firesc, primul act al acestei iniţiate incursiuni în Ideea de biografie în critica românească, rafinată arheologie a începuturilor criticii literare ca disciplină umanistă, consacrată selecţiei valorilor şi educării gustului public… Rareori se întâmplă ca sistemicitatea şi erudiţia academică să transleze impecabil în scriitura unei fragmentarităţi participative, generate de dinamica oscilantă a perimetrului universitar actual ...

citește »

Forţa poeziei. Un mecanism abisal

Poezia e fasta consecinţă a întâlnirii cu tine însuţi, mai exact cu partea sacră din subterana fiinţei, la care ajungi purtat de o mână străină şi apropiată, în egală măsură, în momentele de vârf ale intensităţii lăuntrice, când te înalţi în spirit şi redevii tu însuţi, sufletul devenind o magică curea de transmisie… De fiecare dată se întâmplă la fel, ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest