Dacă e să‑l definesc metaforic, Petrişor e pilastrul din „Talpa iadului”, sau paladinul din Casimca Jilavei. Sau izbăvitul de pe „Corabia morţii”… Pe 13 aprilie Marcel Petrişor a împlinit 90 de ani. De insul acesta cu alură de pilastru mătăhălos mă leagă un toptan de amintiri copioase. Cu ani în urmă, vizitându‑l în cocheta casă de pe Barbu Ştirbei, Petrişor ...

Strădania fundamentală a gândirii merge în aceeaşi direcţie a întemeierii unei unităţi trainice între cer şi pământ, între divin şi uman. De fapt, la o examinare mai pătrunzătoare, rădăcinile acestei ideologii coboară mai adânc în trecut… Confruntat direct cu criza tot mai evidentă a lumii europene de după Primul Război Mondial, în replică, unul din gânditorii cei mai reprezentativi ai ...

Teodor Baconschi – teologul – nu vrea biserici, tradiţie, folclor. E o tăiere de rădăcini asta… Domnule Nicolae Şt. Noica, N‑am crezut că‑mi pot permite un tip de relaţie cu opera dvs., limbajul ştiinţei construcţiei fiindu‑mi complet străin. M‑am înşelat. Am găsit destule căi de acces printre corniere, buloane de ancoraj, var hidraulic, marne‑marnocalcare, mortar. Urăsc pichamerele, dar şi betoanele ...

Recunosc că, de ani buni, mă uit cu atenţie la ceea ce face Kocsis şi‑l admir pentru rezistenţa senină, neagresivă de care dă dovadă ca răspuns. E omul operei durabile, nu al psihologiei fluctuante… Fiinţă în esenţă discretă, muncitoare, nerăzbătătoare, târgumureşeanul Kocsis Francisko a fost omul bun de toate al revistei Vatra cât timp a lucrat acolo, fiind un intelectual ...

Poate că experimentul narativ s‑ar fi oprit aici, dacă în universul intim al domnului Alb şi al domnului Negru n‑ar fi intrat un străin cu barbă neagră… „Domnul Alb şi Domnul Negru obişnuiau să se întâlnească, de ani buni, regulat, în aceleaşi zile, la aceeaşi oră. Lunar, în ultima zi de vineri, la ora 18”. Cu un joc al numelor ...

Niciodată nu voi uita acea boare simţită relativ recent în timp ce traversam strada Mircea Vulcănescu din Bucureşti, surâsul iscat la vederea inscripţiei cu acest nume ce face parte din panteonul culturii române de vârf, căldura vie, tot mai vie care‑mi inundase corpul psihic şi care îmi îndreptase şi mai tare spatele, mai exact coloana… Conte(mporanul) e turnul de fildeş ...

Anul acesta, la 15 februarie, s‑au împlinit 180 de ani de la naşterea lui Titu Maiorescu. Într‑o ţară blocată în veşnicele şi inutilele sale dispute politice, mai nou şi de ravagiile pandemiei, evenimentul a trecut aproape neobservat. Dar pentru a scrie despre Titu Maiorescu nu trebuie să aşteptăm an de an şirul aniversărilor şi comemorărilor sale. Cum atât de nimerit ...

Sper, cum zic Scripturile, că picătura de memorie va sparge piatra ignoranţei, a indiferenţei, a delăsării… La trecerea lui Paul Goma din viaţa pământeană în viaţa cerească, întâmplată de Bunavestire, 25 martie 2020, îmi spun şi vă spun că Goma nu are nevoie de necrolog. Goma rămâne viu, numai că depinde şi de noi să rămână viu. Dacă nu l‑am ...

În ţara unde Ortodoxia şi‑a aflat casa şi limba originară, secularismul a învins, cel puţin pentru moment, Biserica. Iar clerul, în parte, n‑a cârtit. S‑a supus. Metodele coercitive au dat roade. În Georgia, ţara unde s‑a născut Stalin, clerul face frondă şi îşi continuă misiunea pământească şi cerească… Încă o zi măcar pe jumătate irosită în frământări şi incertitudine. Când ...

O stafie bântuie prin povestire (roman) şi este chiar instanţa care emană scrierea. Doi sfinţi sunt pomeniţi prin mişcarea obsedatului de mistere… În absenţa unei religii (poate totuşi prezentă prin refuz, în Doina Ruşti, Homeric, Polirom, 2019), sacrul există prin degradarea religiozităţii şi exacerbarea superstiţiilor. De reţinut că Doina Ruşti e nativă din Doljul Olteniei, zonă românească a păgânătăţii religioase, ...