Clasicii literaturii de anticipaţie – şi Opriţă este unul dintre ei… – sunt conştienţi de faptul că, la fel ca în utopie sau distopie, „cheia” demonstraţiei o reprezintă sintaxa morţii: ce faci cu ea, cum o încadrezi. Dacă am numărat bine, Aşteaptă vremea ta (Ed. Tipo Moldova, Iaşi, 2012) este a 22-⁠a carte publicată de către Mircea Opriţă, autorul fiind, ...

Dacă nu ne proiectăm viaţa pe un ecran ceresc, se cheamă că am trăit mărunt sau degeaba. Tragicul visător (Ed. Ideea Europeană, Bucureşti, 2013) reprezintă o selecţie foarte exigentă din toată producţia poetică de până acum a Aurei Christi, de la De partea cealaltă a umbrei (1993) la Sfera frigului (2011), ceea ce face ca volumul să fie definitoriu atât ...

Psalmul se înscrie tot ca act de angajare în relaţie cu Dumnezeu, este tot o rugăciune, numai că Eu din relaţia cu Tu etern are o calitate în plus, e poet. Angajamentul în redarea delimitărilor semantice dintre psalm şi rugăciune pare cel puţin riscant. Nu e şi psalmul o rugăciune? Nu orice rugăciune este un psalm? Unde e genul proxim ...