Ceea ce uneşte aceste spaţii e ceremonialul neostentativ al prestaţiei spirituale. Mircea Petean e poet autentic, „elementar”, el trăieşte poetic, fiindcă nu merită să facă altceva… Nu se poate spune decât trecând peste evidenţa personală a unei obsesii că, dintre toate volumele de poeme publicate până acum de către Mircea Petean, Mai vorbim. Alte poeme ligure (Ed. Limes, Cluj‑Floreşti, 2020) ...
citește »Eseu – Publicistică
Liderul ideal
Cuza cel din copilărie, Cuza din adolescenţă, a rămas pentru mine, la senectute, acelaşi erou pe care experienţa de viaţă îmi îngăduie, poate, a‑l socoti liderul ideal al românilor din toate timpurile… Din adolescenţă încă, mărturisesc, două figuri istorice mi‑au apărut ca expresii superlative ale spiritului românesc şi ele se învecinează cronologic, se completează sub arcul aceluiaşi timp mirabil şi ...
citește »O avanpremieră lirică
Menţinându‑se în sfera intensităţii spirituale privilegiate, lumina aglutinează îndepărtate valenţe genezice şi intime revelaţii identitare în limitele compacte ale unui poem… Prezenţă caldă şi rafinată, Persida Rugu generează invariabil sentimentul descoperirii unei entităţi în care subtilitatea intelectuală, profunzimea culturală, acuitatea intuiţiei şi stăruinţa estetică se combină obsesiv într‑o personalitate marcată până la nivel celular de creaţia sa, de instinctul impecabil ...
citește »O experienţă spirituală
Conştientizând faptul că valul de negativitate riscă să te clatine, începi să cauţi lucrurile frumoase înlăuntrul tău, în existenţa ta, în viaţa celor dragi inimii; şi le scoţi în faţă ca pe nişte borne… Aflându‑se în posesia unei comori inestimabile şi vrând s‑o ascundă de oameni, zeii convocaţi în Olimp – reşedinţa lor familiară şi, totodată, plină de mister – ...
citește »Complexul identitar al lui Jakob Wassermann
Este vorba de dorinţa intelectualului evreu de a se simţi „acasă” în inima culturii care l‑a format ca om capabil de a crea ceva pentru semenii săi… Un „caz” oarecum similar cu cel al lui Mihail Sebastian l‑a constituit scriitorul evreu din Germania, Jakob Wassermann. Desigur, comparaţia este unilaterală, condiţiile existenţei, ca şi preocupările lor fiind mult diferite. Este vorba ...
citește »Paladinul din Casimcă
Dacă e să‑l definesc metaforic, Petrişor e pilastrul din „Talpa iadului”, sau paladinul din Casimca Jilavei. Sau izbăvitul de pe „Corabia morţii”… Pe 13 aprilie Marcel Petrişor a împlinit 90 de ani. De insul acesta cu alură de pilastru mătăhălos mă leagă un toptan de amintiri copioase. Cu ani în urmă, vizitându‑l în cocheta casă de pe Barbu Ştirbei, Petrişor ...
citește »Constantin Noica şi conceptul de Europa
Strădania fundamentală a gândirii merge în aceeaşi direcţie a întemeierii unei unităţi trainice între cer şi pământ, între divin şi uman. De fapt, la o examinare mai pătrunzătoare, rădăcinile acestei ideologii coboară mai adânc în trecut… Confruntat direct cu criza tot mai evidentă a lumii europene de după Primul Război Mondial, în replică, unul din gânditorii cei mai reprezentativi ai ...
citește »Omul – măsura tuturor lucrurilor
Teodor Baconschi – teologul – nu vrea biserici, tradiţie, folclor. E o tăiere de rădăcini asta… Domnule Nicolae Şt. Noica, N‑am crezut că‑mi pot permite un tip de relaţie cu opera dvs., limbajul ştiinţei construcţiei fiindu‑mi complet străin. M‑am înşelat. Am găsit destule căi de acces printre corniere, buloane de ancoraj, var hidraulic, marne‑marnocalcare, mortar. Urăsc pichamerele, dar şi betoanele ...
citește »Două cărţi de Kocsis Francisko
Recunosc că, de ani buni, mă uit cu atenţie la ceea ce face Kocsis şi‑l admir pentru rezistenţa senină, neagresivă de care dă dovadă ca răspuns. E omul operei durabile, nu al psihologiei fluctuante… Fiinţă în esenţă discretă, muncitoare, nerăzbătătoare, târgumureşeanul Kocsis Francisko a fost omul bun de toate al revistei Vatra cât timp a lucrat acolo, fiind un intelectual ...
citește »O recuperare cu doi domni, unul Alb şi unul Negru
Poate că experimentul narativ s‑ar fi oprit aici, dacă în universul intim al domnului Alb şi al domnului Negru n‑ar fi intrat un străin cu barbă neagră… „Domnul Alb şi Domnul Negru obişnuiau să se întâlnească, de ani buni, regulat, în aceleaşi zile, la aceeaşi oră. Lunar, în ultima zi de vineri, la ora 18”. Cu un joc al numelor ...
citește »