Din ultimul număr:
Contemporanul » Eseu – Publicistică (pagina 10)

Eseu – Publicistică

Non‑distanţa reflexivă

Ajungem, în mod inevitabil, la o dilemă pe care volumul o transmite în integralitatea sa: reprezintă lumea de dincolo acea organizare, acea claritate cristalină spre care am tot tins în zadar în viaţa noastră dezordonată de aici, plină de texte, de întrebări fără răspuns şi de sânge? Dintre toate volumele de poezie publicate până acum de către Ion Pop – ...

citește »

Eliade, Noica şi Zamfirescu

Eliade şi Noica întruchipează în economia concursului – arată autorul – spiritul savant, obsedat de ştiinţificitate şi antrenat în Occident, pe când Ion Zamfirescu reprezintă intelectualul cuminte… Impresionantei serii de lucrări consacrate de către Lucian Nastasă‑Kovács selecţiilor de personal aşa‑zis „libere” „deschise” din mediul academic autohton i se adaugă în 2019 un volum apărut la Editura Mega din Cluj‑Napoca, intitulat ...

citește »

Prietenul meu, Conte

Arde; grăbeşte‑te să arzi. Să nu faci economie de tine însuţi: oferă tot ce poţi, oferă totul, totul, totul; restul aproape că nu contează. Când eşti obosit, retrage‑te printre ruinele templului care ai fost: fă‑te colăcel şi respiră, respiră, respiră. Ai grijă să rămâi viu, să conservi viul din tine. Răsfaţă‑te… Adunând membrii familiei mele în jurul lui, prietenul nostru, ...

citește »

Marian Victor Buciu: Ion Simuţ şi literatura subversivă

Simuţ admite contextual întâietatea politicului, care s-⁠a menţinut pe toată durata istorică a epocii stângist-⁠totalitare. „Literatura, un câmp estetic prin excelenţă, este transformată de dictatură într-⁠un câmp de bătălie politică.” „Literatura” zisă „paralelă”, subversivă, este identificată mai ales sub dictatura lui N. Ceauşescu. Forma ei, aluzivitatea (parabolicul, alegoricul), s-⁠a numit generic esopism, după numele anticului fabulist. Pe româneşte, scriitorul subversiv ...

citește »

Aura Christi: Cum iubesc poeţii. Nebunia dăruită de zei

Firea unuia îşi găseşte ecoul în firea celuilalt. Pregândul unuia îşi află continuarea şi împlinirea în celălalt. Impulsul unuia continuă în celălalt. E ca şi când sistola şi-⁠ar urma diastola în celălalt „Eu (tu), în orele noastre cele mai bune, suntem aceiaşi.” Marina Ţvetaieva Copii aleşi ai demnităţii Cerului, poeţii – cei aleşi între aleşi – pendulează neostenit între oameni ...

citește »

Andrei Marga: Digitalizare şi democraţie

Explorarea este abia la început, încât trebuie să fim deschişi spre eventuale surprize. Este, însă, de bun simţ observaţia că şansele de informare au sporit nemăsurat, încât deciziile oamenilor au o bază mai largă decât înainte Nu doar munca, interacţiunea şi gândirea fac viaţa omului, ci şi, în mod tot mai perceptibil, mediatizarea din jur. Dacă aruncăm o privire în ...

citește »

Alexandru Surdu: Perioada străveche a gândirii fondatoare a filosofiei româneşti

Teritoriul actual al României, aşa cum este reprezentat pe hărţi datează din anul 1920, România Mare, cu pierderea ulterioară a unor teritorii (Basarabia, Nordul Bucovinei, Sudul Dobrogei). Situarea populaţiei româneşti, numită uneori „latinitatea orientală”, în jurul anului 1920, era cu totul alta, şi chiar fusese altfel programată în convenţiile premergătoare intrării României în Primul Război Mondial. Cert este faptul că, ...

citește »

Vasile Muscă: Titu Maiorescu şi Friedrich Nietzsche

Nietzsche intuieşte cu profunzime în rivalitatea cu politicul şi ambiţiile sale una dintre cele mai mari ameninţări pentru cultură, pentru viaţa spiritului în general. Politica poate confisca o parte însemnată din energiile limitate de care dispune un popor, pentru a le deturna nefolositor în scopuri care nu sunt de primă importanţă pentru existenţa colectivităţii Maiorescu concepe negativitatea raportării critice la ...

citește »

Horia Vicenţiu Pătraşcu: Ziua lui Iov

Atât omul religios, cât şi omul de ştiinţă cred, în Europa, în Logos şi, deci, în legi. Legi ale lui Dumnezeu sau legi fizice – ambele presupun credinţa în existenţa unei raţiuni în materia şi viaţa ce ne înconjoară. Lumea este făurită după chipul şi asemănarea propriei raţiuni şi, deci, o putem înţelege şi mai ales putem opera, acţiona asupra ...

citește »

Alexandru Surdu: Mărturii istorice despre vechimea traco-⁠geţilor

Herodot confirmă şi constatările arheologice ale faptului că „neamul tracilor este cel mai numeros din lume, după acel al inzilor”, că au numeroase cetăţi şi numeroase nume după regiunile în care trăiesc, dar au obiceiuri asemănătoare Geograful Strabon, referindu-⁠se la o relatare a lui Homer despre misi (moesi) care trăiesc „şi pe un mal şi pe celălalt al Istrului” (Dunărea), ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest