Din ultimul număr:
Contemporanul » Eseu – Publicistică (pagina 9)

Eseu – Publicistică

Ossip Mandelştam – jertfă a tiraniei

Când Stalin a citit satira scrisă la adresa sa de Mandelştam, l‑a sunat pe Pasternak şi a întrebat cine este autorul. Pasternak a răspuns imediat: „Un maestru”. Gestul lui Pasternak a amânat doar pedeapsa „munteanului de la Kremlin”. Postumitatea sa a fost tulburată mai mulţi ani de zvonuri diverse despre supravieţuirea sa în GULAG. Soţia poetului, Nadejda, a încercat zadarnic ...

citește »

Lucian Blaga şi tezaurul Daniello

Artiştii se implică şi evocările lor mărturisesc până astăzi vremurile apocaliptice. Era modul lor de‑a tămădui răul dimprejur prin logica artei. Nu doar în vremuri de criză pandemică, arta secolului de aur rămâne poate cea mai incitantă… Printre altele, în timpul pandemiei din 1348 se contura tema dansului macabru. Ceva mai târziu, o permanenţă: desenată pentru xilogravură de Holbein cel ...

citește »

A fi liber în Berlin

Prima oară s‑a întâmplat pe 1 august, când bulevardul cu opt benzi care leagă Poarta Brandenburg de Siegessäule (Columna Victoriei, ridicată de Bismarck în 1873 în amintirea războiului franco‑prusac din 1871) a fost înţesată de un roi de berlinezi cum nu prea mai vezi la televizor… Că în Germania presa oficială e la cheremul puterii politice e secretul lui Polichinelle. ...

citește »

Trăirea extatică la Nae Ionescu

Numai actul de‑a te dărui unei colectivităţi permanente ca naţiunea poate să te arunce într‑o continuă stare de har. Numai cel ce nu‑şi mai apartine poate să coboare spre sine… Nae Ionescu e astăzi pentru noi, mai degrabă, un personaj de telenovelă. Multe dintre cărţile şi conferinţele ce‑i sunt dedicate nu trec dincolo de meschinăriile biografice: ce‑a făcut, cu ce ...

citește »

Strania poveste a unui pian

Deşi cânta pe o axă paralelă cu cea a tradiţiei, încet‑încet, criticii, cocoţaţi pe catedre şi stereotipuri, se întorseseră cuceriţi spre el, ca spre un răsărit neverosimil, fiind supuşi de muzica lui tămăduitoare, transformaţi în nişte adulatori obedienţi ai unui Zeu pe care nu‑l mai puteau contesta… Într‑o dimineaţă geroasă de ianuarie a unuia dintre neînsemnaţii ani din coada veacului ...

citește »

Originile misterului

Năzuinţa noastră către măreţie este singura măreţie la care ne este îngăduit să năzuim. Titu Maiorescu   Originile misterului construcţiei ce înalţă spiritul către Dumnezeu se pierd în negura timpului. Aceasta a evoluat odată cu civilizaţia de la Sumer în Mesopotamia până în Egipt, Grecia şi Roma Antică, iar apoi în toată Europa. Dacă ar fi să‑i dăm crezare lui ...

citește »

Scrisorile lui Christian W. Schenk

Se cuvine să fie remarcată, chiar de la început, civilitatea exemplară în spiritul căreia masiva colecţie de scrisori a fost pusă în circulaţie… Masivul volum de corespondenţă (Scrisori. 1991‑2002; Dionysos Verlag, Boppard, Germania, 2019, 588 pagini!), publicat de către poetul şi medicul specializat în chirurgie maxilo‑facială Christian Wilhelm Schenk reprezintă, pentru mine, o fericită regăsire în timp, însoţită de completarea ...

citește »

Forţa poeziei. Lumea ideilor eterne

Acest mecanism abisal, de care s‑au apropiat gânditori ca Schiller, Goethe, C.G. Jung, Nietzsche, Eminescu, Lucian Blaga, Heidegger, Brodski ş.a., rămâne a fi, evident, ultradificil de pătruns şi, de obicei, e descris prin recursul la metaforă, adică la un instrument adjudecat de universul estetic… Condiţia renaşterii puterii sufletului e întâlnirea ta cu tine însuţi, produsă după despărţirea de cele înconjurătoare: ...

citește »

Muzica şi poezia evreilor

Sanie cu zurgălăi, un cântec popular românesc, are la bază un vechi motiv evreiesc, iar imnul Statului Israel este scris pe un motiv românesc… Festivalul Internaţional „George Enescu”, la care participă, ca de fiecare dată, şi muzicieni evrei din Israel, precum şi din multe alte ţări, mi‑a sugerat sau retrezit dorinţa de a scrie o serie de articole despre rolul ...

citește »

Saţietatea cronică a răgazului inept

Centrul de greutate al mocnirilor secrete trebuie să fie în conturul propriei persoane. Este acesta egoism? Este, dar e luminat… Să‑ţi petreci concediul acasă nu e pe potriva oricui. Dacă las deoparte varianta stânjenitoare când, din penurie de sfanţi, eşti osândit să zaci între patru pereţi, motivul pentru care vacanţa te scoate în lume e pofta de a schimba locul. ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest